| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 339 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Ziua Europeana a Protecției Datelor
28 ianuarie 1457 | Se naște Regele Henric al VII-lea al Angliei (d. 1509)
28 ianuarie 1547 | Anglia: în urma decesului regelui Henric al VIII-lea, tronul revine fiului său in vârsta de 9 ani, Edward al VI-lea, care va fi primul conducător protestant al Angliei
28 ianuarie 1621 | Moare Papa Paul al V-lea (n. 1550)
28 ianuarie 1725 | Moare Petru cel Mare, țar al Rusiei (n. 1672)
28 ianuarie 1834 | S-a născut generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operații în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877/1878 (d. 1893)
28 ianuarie 1865 | Se înființează, la București, Societatea culturală „Ateneul Român„, din inițiativa lui Constantin Esarcu, a dr. Nicolae Kretzulescu şi a lui V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia.
Cu filiale în numeroase orașe din ţară, Societatea a desfășurat o activitate culturală susținută (conferințe, expoziții, concerte), continuată de universitățile populare (28.I/9.II)
28 ianuarie 1871 | Războiul franco–prusac din 1870-1871. Parisul capitulează în fața armatelor prusace
Prusia devenea astfel principala forță militară a Europei, în vreme ce Franța pierdea Alsacia și Lorena.
În momentul declanșării Războiului franco-prusac, Franța era măcinată de disensiunile interne dintre republicani şi monarhiști, având o situație economică precară.
Armata franceză se afla sub comanda directă a împăratului Napoleon al III-lea, a mareșalilor François Achille Bazaine, Patrice MacMahon şi a multor alţi generali.
28 ianuarie 1874 | Se naște Gheorghe Mironescu, politician român, președinte al Consiliului de Miniștri al României în 1930 și în 1930-1931 (d. 1949)
28 ianuarie 1880 | Se naște Camil Ressu, pictor, membru al Academiei Române (d. 1962)
28 ianuarie 1889 | Se naște Martha Bibescu (d. 1973), scriitoare română, om politic, figură-cheie pentru diplomație.
Prin căsătoria, în 1905, cu prințul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitor abdicat la 1848, devine prințesa Martha Bibescu, intrând în familia princiară din care fac parte Ana-Elisabeta Brâncoveanu, contesa Ana de Noailles și Elena Văcărescu, dar și cu rude franceze în genealogie directă cu familia împăratului Napoleon Bonaparte.
Memoriile, însemnările de călătorie şi eseurile sale reprezintă o frescă a societății europene pe durata a șase decenii.
Prințesa Martha Bibescu a fost una dintre cele mai distinse personalități ale aristocrației europene din secolul XX. Descendentă a ilustrelor familii Lahovary și Mavrocordat, s-a remarcat și ca gazdă a fastuoaselor întâlniri mondene de la Palatul Mogoșoaia.
Datorită calităților sale, a fost apreciata de principesa Maria, viitoarea regină a României. ”Martha intrase în viață înțeleaptă de la început și plină de știință. De copilă, Martha era un om în toată firea. Am cunoscut-o fetiță, în primii ani după venirea mea în România, căci era între noi o diferență de zece ani. O poreclisem ‘poney’ (…). Din prima ei copilărie, Martha dădea semne că va fi frumoasă și visa măriri. O însuflețea tot ce era măreț în astă lume, fie că era vorba de regi sau de orice alt lucru de seamă. Nume mari, succese mari, talente mari, cariere fabuloase, toate o vrăjeau pe mica fetiță cu ochi căprui, cu minte ageră și cercetătoare. Îmi plăcea să o am pe lângă mine; avea o fire nespus de bogată și de învioratoare, iar adorația ce avea pentru mine îmi măgulea vanitatea de ființă tânără. Aveam doar un nume însemnat și două lungi șiruri de străbuni în amândouă capetele Europei; toate acestea le știa Martha. Ca toți Lahovareștii era un soi de enciclopedie chiar la vârsta ei fragedă, și avea o memorie minunată; niciodată nu uita nimic și nici nu se înșela. Chiar când era copilă nu mi se părea că sunt lângă un suflet mult mai tânăr decât al meu. În ‘poney’ nu era nimic naiv, ochii erau pânditori și mintea mereu în lucrare. Fetița frumoasă ajunse o femeie cât se poate de atrăgătoare, ba chiar o adevărată frumusețe: cu ochii ei mari, (…) Martha avea ceva din Circe în puterea ei de a fermeca”, relata regina Maria, în volumul ”Povestea vieții mele”.
28 ianuarie 1898 | S-a născut la Ruginoasa, județul Iași, Gheorghe I. Brătianu – fiul președintelui P.N.L. Ionel Brătianu şi al prințesei Maria Moruzi-Cuza, văduva unuia dintre cei doi băieți ai lui Alexandru Ioan Cuza (alte surse indica, ca a data a nașterii sale, 21 ianuarie sau 3 februarie 1898).
Imediat după căsătorie, cei doi au mers la tribunal unde s-a pronunțat divorțul. Astfel că Gheorghe și-a petrecut copilăria și adolescența la Ruginoasa, sub îngrijirea mamei sale. Pe tatăl său avea să-l vadă prima oară în 1910, când acesta, in calitate de prim-ministru al României, fusese victima unui atentat eșuat, și a cerut să-și vadă fiul, in vârsta de 12 ani.
Istoric, creator de școală în istoriografia românească, om politic liberal şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autoritățile comuniste la 6 mai 1950 (în „noaptea demnitarilor”) (d. 23 sau 27 aprilie 1953, în închisoarea de la Sighet).
La 18 ani, Gheorghe Brătianu se înrolează voluntar, fiind încorporat la Regimentul 2 Artilerie. În perioada 10 octombrie 1916 – 31 martie 1917 a urmat cursurile școlii de ofițeri de rezervă de artilerie din Iași; la 1 iunie 1917, este avansat la gradul de sublocotenent.
În vara anului 1917, este rănit in luptele de la Cireșoaia. Retras în spatele liniei, revine pe front în 1918, fiind rănit încă o dată, în confruntările armate din Bucovina. Experiența de pe front şi-a expus-o în cartea „File rupte din cartea războiului”.
La 12 ianuarie 1927, alături de alte personalități ale lumii culturale ieșene (I. Simionescu, membru al Academiei Române, O. Tafrali, Ilie Minea, N. Șerban), Gheorghe Brătianu se înscrie in PNL. Un pas spre afirmarea politică a tânărului Brătianu l-a reprezentat și alegerea sa, de către Consiliul Eparhial al Moldovei, la 22 mai 1927, în Consiliul Național Bisericesc, în detrimentul reprezentantului guvernului, I. Petrovici. Imediat după alegere, Gheorghe Brătianu se pronunță împotriva politicianismului în Biserică, considerând că aceasta se poate dezvolta numai prin cultură.
În iunie 1927, Gheorghe Brătianu participă la prima sa campanie electorală pentru alegeri parlamentare. La Iași se strigă ,,Trăiască P.N.L.!”, ,,Trăiască Crupenschi!”, dar și ,,Trăiască Gheorghe Brătianu!”. Prestigiul numelui sau și activitatea sa politică determina constituirea unei tabere de susținători, cu implicații în stabilirea ierarhiei organizației liberale ieșene.
Pe lista celor opt candidați P.N.L. pentru Camera Deputaților, Gheorghe Brătianu ocupa poziția a doua, după președintele organizației Iași, si înaintea unui fost deputat, Victor Iamandi.
Liberalii câștigă alegerile din Iași cu rezultate zdrobitoare: șapte locuri în Camera Deputaților (Constantin S. Crupenschi, Gheorghe Brătianu, Victor Iamandi, Dimitrie Dimitriu, Constantin N. Ifrim, Osvald Racoviță și Gheorghe Vasiliu-Voina) și trei senatori (Constantin Toma, Xenofon Eraclide și Ioan Zippa). La 12 octombrie 1927, după „examinarea situației ce s-a creat în ultimul timp în conducerea P.N.L. din localitate”, sfatul parlamentar al organizației PNL Iași decide schimbarea conducerii, prin proclamarea lui Gheorghe Brătianu ca președinte.
La 24 noiembrie 1927, Ion I. C. Brătianu moare, iar liberalii pierd un șef considerat de ,,neînlocuit”. Adversarii politici, dar și membrii familiei Brătianu, l-au acuzat pe Gheorghe Brătianu că, după moartea tatălui său, ,,fără a mai consulta pe noul șef, se proclamă singur, împins de nevastă și de câțiva amici a căror situațiune beneficia de această promoțiune”.
La 4 decembrie 1927, congresul organizației liberale din Iași ratifică hotărârea parlamentarilor săi, după ce, cu o zi înainte, același lucru îl făcuse si delegația permanentă, contrar faptului că noul președinte al partidului, Vintilă Brătianu, trimisese, se pare, o telegramă ,,amănunțită” la Iași, prin care interzicea ratificarea alegerii lui Gheorghe Brătianu ca președinte al organizației P.N.L.-Iași.
La acuzațiile adversarilor, Constantin Toma a răspuns că prin alegerea fiului lui Ionel Brătianu ,,organizația Iași, răsturnând poate o anumită ordine în fixarea conducătorului, s-a gândit la vrednicia lui Gheorghe I. Brătianu, nu numai la numele ce-l poartă”.
Îndoliat, Gheorghe Brătianu nu a participat la congres, aflat la București, alături de familia sa. Deoarece nu știa care va fi reacția noii conduceri centrale liberale, tânărul Brătianu ezită să accepte președinția.
Însă Vintilă Brătianu, aflat ,în primele greutăți ale guvernului său, nu voi să înceapă lupta cu dânsul și îi cedă”, trimițându-i, pe 29 decembrie, o telegramă nepotului său, prin care confirma hotărârile congresului; făcând referire la împrejurările politice grele pentru liberali, după moartea lui Ionel Brătianu, el cere o ,,solidaritate desăvârșită între toți membrii organizației”. Mesajul lui Vintilă Brătianu îl determină pe Gheorghe Brătianu să răspundă afirmativ partizanilor săi, prezenți la locuința sa din Iași, pentru a sărbători confirmarea venită de la președinte. Aceștia considerau că noul șef va reda ,,o veche tradiție de idealism și de prestigiu”, alegerea sa impunându-se ca o necesitate pentru „apărarea și salvgardarea intereselor generale și pentru fixarea definitivă a conducerii partidului”.
La 31 august 1940, in consultările din cadrul Consiliului de Coroană, când s-a încercat limitarea pierderilor teritoriale prin Dictatul de la Viena. Gheorghe Brătianu cere rezistența militară împotriva ocupării Transilvaniei de Nord.
Rolul său în actul de la 23 august 1944 a fost contestat de partizanii mareșalului Ion Antonescu şi lăudat de cei favorabili Regelui Mihai.
La 23 septembrie 1944, G. I. Brătianu este atacat de presa comunistă in „Scânteia” – într-un articol (conform d-lui prof. Gheorghe Buzatu), semnat de Ion Călugăru( Ştrul Leiba Croitoru). I se imputa vina de a fi fost alături de cei doi Antonești şi de partea Germaniei, fiind acuzat că face parte dintre responsabilii pentru dezastrul ţării. Au existat şi în 1949 atacuri în presă, din partea lui Leonte Răutu (Lev Nicolaievici Oigenstein).
După abdicarea forțată a regelui Mihai şi proclamarea Republicii Populare Romane, lui Gheorghe I. Brătianu i s-a stabilit domiciliu obligatoriu până la arestarea sa în noaptea de 5 spre 6 mai 1950. A fost întemnițat la Penitenciarul Sighet, fără a fi fost judecat și condamnat.
28 ianuarie 1906 | Se naște Markos Vafeiadis (d. Atena, 22 februarie 1992) – personalitate marcantă a Partidului Comunist Elen (KKE) în timpul Rezistenței grecești și al Războiului Civil din Grecia.
28 ianuarie 1918 | România acceptă începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale, întrucât nu exista nicio altă soluție viabilă (28.I./10.II)
28 ianuarie 1931 | Moare Henri Mathias Berthelot, general francez, membru de onoare al Academiei Române
28 ianuarie 1933 | Guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod semnează, sub auspiciile Ligii Națiunilor, „Acordul de la Viena„, care asigura împrumuturile capitaliștilor străini, contractate în vederea „asanării economico-financiare a țării”, prin reducerea salariilor, concedierea a 30% dintre muncitori și funcționari, sporirea și încasarea regulată a impozitelor.
28 ianuarie 1933 | După o întâlnire cu președintele Paul von Hindenburg, cancelarul german Kurt von Schleicher demisionează și recomandă numirea lui Adolf Hitler în calitate de cancelar.
28 ianuarie 1941 | După rebeliunea legionară din 21 – 23 ianuarie 1941, se constituie un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, format exclusiv din militari și tehnicieni.
28 ianuarie 1942 | 19 din cele 21 de state participante la Conferința panamericană de la Rio de Janeiro semnează „Actul Final”, care recomandă ruperea relațiilor diplomatice cu țările Axei.
28 ianuarie 1943 | Se naște Florina Cercel, actriță română de teatru și film (d. 2019)
28 ianuarie 1945 | Publicarea Programului de guvernare al F.N.D., cu puternică tentă de atac la adresa guvernului Rădescu și a partidelor democratice (considerate „reacționare”). Începutul marilor manifestații (organizate în București și județele ţării) sub deviza F.N.D., cu continuarea înlocuirii administrațiilor locale.
28 ianuarie 1949 | Înființarea Consiliului Internațional al Muzicii
28 ianuarie 1953 | 
Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (2) pâna la 4 octombrie 1955.
28 ianuarie 1955 | Se naște Nicolas Sarkozy, politician francez, președinte al Franței in 2007.
In 2020, Nicolas Sarkozy a fost acuzat de corupție și de interferență în actul de justiție, deoarece, în 2014, a încercat să obțină de la un înalt oficial al Curții de Casație, prin intermediul avocatului său, date secrete dintr-o anchetă în derulare. Avocatul fostului președinte, Thierry Herzog, a fost și el acuzat în acest dosar; cel de-al treilea acuzat este Gilbert Azibert, fost avocat general al Curții de Casație.
Procesul de la Paris, scrie DPA, este considerat fără precedent în istoria modernă a Franței, fiind prima dată când un fost președinte apare în fața instanței într-un dosar de asemenea gravitate.
Și predecesorul lui Sarkozy, fostul președinte Jacques Chirac, a fost condamnat de o instanță franceză (primind doi ani cu suspendare pentru delapidare, acuzațiile referindu-se la perioada în care Chirac a fost primar al Parisului), însă acesta nu s-a prezentat in fața instanței, invocând probleme de sănătate.
Dosarul „interceptărilor” își are originea într-un alt dosar judiciar care-l vizează pe Sarkozy, legat de suspiciunile privind finanțarea campaniei sale prezidențiale din 2007, cu bani primiți de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi. În luna martie 2012, site-ul de investigații Mediapart a publicat un document din care reiese că, în 2007, Franța a vândut Libiei echipamente de control pe internet, contract ce ar fi fost folosit pentru finanțarea respectivei campanii electorale, printr-un comision de 50 milioane EURO.
Un an mai târziu, când Sarkozy nu se mai afla la Palatul Elysee, justiția franceză a început investigarea acestui caz.
În cadrul investigațiilor privind ancheta libiană, procurorii au decis, în septembrie 2013, să intercepteze convorbirile lui Sarkozy, descoperind astfel, la începutul anului următor, că acesta o linie telefonică secretă, cu o cartelă prepay achiziționată sub numele „Paul Bismuth”, pentru a comunica cu avocatul său, Thierry Herzog.
O altă anchetă contestată a PNF, clasată în 2019, urmărea să identifice ”cârtița” care i-ar fi avertizat pe Nicolas Sarkozy şi pe Thierry Herzog că linia lor secretă ‘Bismuth’ era interceptată. În cadrul acestei anchete, magistrații au analizat facturile telefonice detaliate ale unor avocați celebri, unii dintre aceștia fiind apărători ai inculpaților la procesul din 2020. Printre ei se numără şi actualul ministru francez al justiției,
Eric Dupond-Moretti, care, la jumătatea lui septembrie, a deschis o anchetă administrativă împotriva a trei magistrați ai PNF. Parchetul național financiar (PNF) a cerut patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, împotriva fostului președinte al Republicii, Nicolas Sarkozy, relatează AFP, citată de Agerpres.
Pe 8 decembrie, 2020, fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a respins acuzațiile de corupție formulate împotriva sa, făcând prima declarație detaliată în instanţă, potrivit presei franceze.
„Nu am comis niciodată nici cel mai mic act de corupție”, a declarat Sarkozy, care promite că va „răspunde la toate întrebările”. „Vreau să fiu curățat de această infamie (…) vreau adevărul faptelor, adevărul legii, trebuie să mă explic”.
Echipa de avocați care il apăra pe Sarkozy a încercat să împiedice audierea convorbirilor interceptate, dar fără succes.
Inculpații riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare și amenzi de până la 1 milion EURO (1,2 milioane USD) dacă vor fi găsiți vinovați.
Fostul președinte conservator francez așteaptă, pe întâi martie, verdictul în afacerea zisă «Bismuth» în care a fost judecat pentru corupție şi trafic de influenţă. Două săptămâni mai târziu, pe 17 martie, se va deschide un nou proces, în dosarul «Bygmalion» unde Sarkozy va fi judecat pentru finanțarea ilegală a campaniei sale electorale din 2012. In fine, în afacerea zisă «libiană», nu este pentru moment decât inculpat sub acuzația de corupție și își așteaptă epilogul.
In acest context judiciar deja complicat, fostul şef de stat se vede confruntat cu un nou dosar, ceva mai recent. Parchetul național financiar (PNF) a deschis, în iulie anul trecut, o anchetă preliminară pentru trafic de influență şi spălare de crimă sau de delict.
In vizorul anchetatorilor, se afla un contract de 3 milioane EURO, pe care Nicolas Sarkozy l-a semnat în iulie 2019 cu firma rusească Reso-Garantia, unul dintre principalii asiguratori din Rusia.
Fostul președinte francez, angajat de ruși pe post de consultant, ar fi încasat suma de 500.000 de euro pe un cont pe care îl deţine în Franţa, la banca Rothshild, afirmă site-ul de informații Mediapart, cel care dezvăluie acest nou potențial scandal în care ar fi implicat Sarkozy.
La rândul lor, jurnaliștii ruși au încercat, în zadar, să obțină o reacție de la firma Reso-Garantia. Societatea este controlată de doi fraţi ruso-armeni, Serghei şi Nikolai Sarkisov.
Ediția rusă a revistei Forbes i-a clasat pe locul 8 în categoria celor mai bogate «clanuri familiale» din Rusia cu o avere estimată la 1,7 miliarde de dolari. Societatea Reso-Garantia a fost fondată în 1991, imediat după căderea fostei URSS, şi s-a specializat, în particular, pe asigurările de auto-moto. Firma are peste 34.000 de angajați în ţară şi cca 11 milioane de clienți.
Le Monde şi agenția France Presse afirmă că ex-președintele Sarkozy este «senin și convins că activitățile sale de consultant respectă cu strictețe legislația şi deontologia în vigoare în Franța».
28 ianuarie 1979 | 
Asistentul Președintelui pentru Afaceri de Securitate Națională, Brzezinski, oferă un dineu, în onoarea lui Deng Xiaoping
28 ianuarie 1986 | Naveta spațiala „Challenger” explodează la Cape Canaveral, la 75 de secunde de la lansare, provocând moartea celor 7 astronauți aflați la bord. Tragedia a fost considerata, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spațială a SUA.
28 ianuarie 1983 | Pe ruta București – Timișoara, are loc primul zbor al primului avion de pasageri produs în România, RomBac 1 – 11.
28 ianuarie 1990 | Este înregistrată oficial (la Tribunalul Sectorului 1 din Bucureşti) Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR, constituită la 25 decembrie 1989.
Primul președinte al formațiunii a fost Domokos Géza; condusă, in 2020, de Kelemen Hunor. UDMR este membră a Partidului Popular European (PPE), a Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEN), respectiv a Organizaţiei Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO).
28 ianuarie 1990 | Miting în Piața Victoriei din București, organizat de PNŢCD, PNL, PSDR şi diferite asociații (însoțit de busculade între adversarii şi adepții FSN), în cadrul căruia s-a cerut ca FSN şi Guvernul provizoriu condus de Petre Roman să se retragă, locul lor urmând a fi luat de un Guvern alcătuit din reprezentanți ai partidelor politice active. S-a contestat dreptul FSN de a participa la alegerile generale din 20 mai.
A doua zi (29 ianuarie) a avut loc o contra-demonstrație, favorabilă FSN, însoțită de blocarea, de către manifestanți, inclusiv de mineri din Valea Jiului, a sediului PNŢCD. Premierul Petre Roman a intervenit „salvator” pentru calmarea demonstranților
Înființat prin Proclamația Revoluției Române din 22 decembrie, Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), condus de Ion Iliescu, trebuia să fie un organism de stat neutru politic, urmând să organizeze „alegeri libere și corecte” si sa administreze țara până la instalarea puterii alese.
Ca instituție de conducere („provizorie”) a statului, FSN se situa pe poziție de forța – avea un avantaj considerabil, era sprijinit de forțele de ordine, cu filiale în județe şi în toate instituțiile și întreprinderile din ţară, si se bucura de tratament preferențial (sau unilateral) la televiziunea publică „libera”, singura entitate in peisajul audio-vizual al vremii, de altfel.
Când liderii FSN au anunțat transformarea formațiuni în partid politic, partidele de opoziție, abia înregistrate, i-au acuzat ca vor face uz de rolul lor dominant în stat, ca să câștige alegerile (ceea ce s-a si întâmplat ulterior).
„Noi vom fi forțați să ne schimbăm atitudinea şi să cerem ca, cel puțin pe perioada campaniei electorale, Frontul care vine în concurență alături de celelalte partide să lase conducerea statului pe mâna unor tehnicieni independenți şi neutri, pentru că nu poți să fii în același timp şi guvernant și legiferator şi concurent în campania electorală”, a declarat Corneliu Coposu, fost președinte al PNȚCD.
„Cui ar fi slujit aşa ceva? Şi cine să exercite această responsabilitate de conducere a treburilor ţării în condițiile de atunci. Toată lumea înțelegea că eu am fost un factor de echilibru. Prezenta mea a asigurat echilibru în ţară, ieșirea mea din joc ar fi fost un element care ar fi provocat dezechilibre, tensiuni şi explozia relațiilor sociale”, a spus, ulterior, Ion Iliescu, fost președinte al CFSN.
„Am avut sentimentul foarte clar şi s-a văzut că această hotărâre generează împotrivire, o atitudine categoric ostilă a partidelor istorice. Sincer să fiu, nici atitudinea partidelor istorice care spuneau, gata, noi am revenit la putere şi noi suntem cei care facem jocul politic, nici asta nu era foarte în regulă. Şi evident că a urmat un conflict destul de greu”, a afirmat fostul premier Petre Roman.
28 ianuarie 1999 | Începe, la Paris, „Conferința europeană asupra participării echilibrate a femeilor și bărbaților la procesul de luare a deciziilor” (28 ianuarie -30 ianuarie 1999).
28 ianuarie 1999 | Este înființată, la București, Academia Română de Aviație, prin reorganizarea Centrului de Perfecționare a Personalului din Aviația Civilă.
28 ianuarie 2001 | Naufragiul vasului ucrainean Pamiat Merkuria, în Marea Neagră, soldat cu decesul a 16 de persoane și dispariția altor 3.
28 ianuarie 2001 | 76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS – Comemorări în Banatul Montan (25 – 31 ian.)
28 ianuarie 2001 | Curtea Constituțională discută sesizarea Înaltei Curţi de Casație şi Justiție asupra legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că se poate aplica o amendă în locul închisorii, în cazul persoanelor acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, care achită integral prejudiciul.
28 ianuarie 2017 | 
Președintele SUA, Donald Trump, și premierul australian Malcolm Turnbull au un apel telefonic controversat în legătură cu acordul prin care SUA ar trebui să preia 1.250 de refugiați.
CRIZA DIN UCRAINA
28 ianuarie 2022 | Criza din Ucraina: Statele Unite și NATO au descris mișcările și concentrările de trupe în și în jurul Ucrainei drept „neobișnuite”.
Tensiunile dintre Ucraina și Rusia sunt la cele mai ridicate cote din ultimii ani, iar acumularea de trupe rusești lângă granițele celor două națiuni stârnește temeri că Moscova ar putea lansa o invazie.
Ucraina a avertizat că Rusia încearcă să destabilizeze țara, înainte de orice invazie militară planificată. Puterile occidentale au avertizat Rusia, în mod repetat, împotriva oricăror mișcări agresive asupra Ucrainei.
Kremlinul neagă că plănuiește să atace Ucraina, în timp ce susține că sprijinul NATO pentru Ucraina – inclusiv aprovizionarea sporită de arme și pregătirea militară – constituie o amenințare tot mai mare pentru flancul vestic al Rusiei.
Aproximativ 100.000 de soldați ruși sunt adunați la granița cu Ucraina, în ciuda avertismentelor președintelui american Joe Biden și liderilor europeni cu privire la consecințe grave în cazul în care Putin va continua mișcarea printr-o invazie.
Serviciile de informații americane estimau, in decembrie 2021, că Rusia ar putea începe o ofensivă militară în Ucraina „de îndată ce începe anul 2022”.
28 ianuarie 2023 | Războiul din Ucraina: Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declară că Ucraina beneficiază de sprijin necondiționat din partea blocului comunitar
28 ianuarie 2023 | Războiul din Ucraina: Ambasada Rusiei la Londra spune că „dezvăluirile domnului (Boris) Johnson pun la îndoială capacitatea Occidentului de a-și îndeplini obligațiile contractuale”
28 ianuarie 2023 | Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar al NATO şi susținător al sprijinului militar pentru Ucraina, a câștigat sâmbătă alegerile prezidențiale din Republica Cehă, cu 57,4% din voturi
28 ianuarie 2023 | Prim-ministrul Benjamin Netanyahu anunță planuri de a facilita israelienilor obținerea de arme de foc, pe fondul escaladării violenței pe teritoriul palestinian ocupat, o mișcare care ar putea crește și mai mult violența
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.