| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 318 | ˅ | ZIUA 683 | | RĂZBOIUL ISRAEL-GAZA - ziua 93 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
7 ianuarie 1325 | Afonso al IV-lea devine rege al Portugaliei, după decesul tatălui său, regele Denis
7 ianuarie 1355 | În conflictul dintre Afonso al IV-lea al Portugaliei și fiul său Petru, regele o decapitează pe Inês de Castro, declanșând un război civil
7 ianuarie 1558 | Trupele franceze, conduse de François de Guise, ocupă orașul portuar Calais, ultima posesiune continentală a Angliei condusă de regina Maria I.
7 ianuarie 1566 | Scaunul pontifical din Vatican este ocupat de Papa Pius al V-lea
7 ianuarie 1598 | Boris Godunov devine primul țar al Rusiei din afara dinastiei Rurik
7 ianuarie 1610 | Matematicianul și astronomul italian Galileo Galilei (1564-1642) a descoperit patru sateliți ai planetei Jupiter – Ganimede, Io, Europa și Callisto.
7 ianuarie 1797 | Tricolorul italian este adoptat pentru prima oară ca drapel al Republicii Cispadane, stat efemer din timpul războaielor napoleoniene.
7 ianuarie 1844 | S-a născut Bernadette (d. 1879), călugăriță franceză, cea care a avut viziunea Fecioarei Maria
7 ianuarie 1881 | S-a născut Ion Minulescu, poet, prozator și dramaturg român (d. 1944)
7 ianuarie 1904 | Se introduce semnalul marinăresc utilizat în caz de pericol, CQD („seek you, danger”), înlocuit la 1 aprilie 1905, cu SOS. (considerat o abreviere a expresiilor „save our ship”, „save our souls”, sau „send out succour”, in realitate nu este o abreviere, nici acronim).
7 ianuarie 1916 | S-a născut Elena Ceaușescu (d. 25 decembrie 1989), activistă comunistă, soția lui Nicolae Ceaușescu.
7 ianuarie 1917 | S-a creat, la Iași, „Comitetul Național al românilor emigranți din Austro-Ungaria„, în frunte cu Vasile Lucaciu și Octavian Goga. Comitetul, alcătuit din 12 membri, a semnat Declarația de război împotriva Austro-Ungariei.
7 ianuarie 1926 | S-a născut Mircea Sântimbreanu (d. 1999), scriitor de literatură pentru copii, publicist, scenarist și producător de film român.
7 ianuarie 1927 | Prima linie telefonica internaționala New York-Londra.
7 ianuarie 1931 | In sala Femina, are loc premiera filmului sonor „Ecaterina Teodoroiu„
7 ianuarie 1946 | Guvernul Petru Groza acceptă in componența sa un reprezentant al PNȚ (Iuliu Maniu) și PNL (Brătianu) în calitate de miniștri secretari de stat fără portofoliu – sfârșitul „grevei regale”.
7 ianuarie 1949 | S-a încheiat războiul din Palestina, declanșat după proclamarea independenței Israelului, la 14 mai 1948.
7 ianuarie 1953 | 
Președintele american, Harry Truman, anunța public că Statele Unite ale Americii dețin prima bombă cu hidrogen din lume.
7 ianuarie 1958 | Moare Petru Groza (n. 7 decembrie 1884), prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952.
Groza a revenit în prim planul scenei politice, după actul de la 23 august 1944, când regele Mihai I îl demite din fruntea statului și arestează pe mareșalul Ion Antonescu. Groza a fost desemnat prim-ministru la 2 martie 1945, la intervenția lui Andrei Vîșinski, adjunctul ministrului sovietic de Externe Molotov.
Înmormântarea lui Petru Groza, a avut loc la București, pe 10 ianuarie 1958, cu respectarea celui mai autentic ceremonial bisericesc ortodox si după toate rânduielile, intr-o tara unde religia oficiala era ateismul de stat.
7 ianuarie 1964 | S-a născut Nicolas Cage, actor american
7 ianuarie 1973 | La Paris, Henry Kissinger, consilier prezidențial pe probleme de securitate națională al SUA, și Le Duc Tho, conducătorul delegației nord-vietnameze, încheie negocierile de pace cu privire la războiul din Vietnam (1964-1975).
7 ianuarie 1979 | Regimul Khmerii Roșii, condus de Pol Pot, este răsturnat de trupele vietnameze.
7 ianuarie 1979 | 
Elena Ceaușescu împlinește 60 de ani de viață şi 40 de ani de „activitate revoluționară în mișcarea muncitorească”
Pentru „activitatea sa revoluționară, afirmarea științei romanești, pentru aportul deosebit la înfăptuirea politicii partidului şi statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate” este decorată cu ordinul “Steaua Republicii Socialiste România”, clasa I.
7 ianuarie 1980 | 
Convorbiri SUA-CHINA, după invazia URSS în Afganistan: întâlnirea dintre Secretarul apărării SUA, Harold Brown și Viceprim-ministrul Republicii Populare Chineze, Geng Biao, la Beijing.
7 ianuarie 1985 | Se naște Bănel Nicoliță, fotbalist român
7 ianuarie 1989 | Akihito devine împărat al Japoniei
7 ianuarie 1990 | CFSN emite DECRETUL-LEGE nr. 6 din 7 ianuarie 1990 pentru abolirea pedepsei cu moartea, pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din Codul penal şi alte acte normative.
România a avut un parcurs controversat în privința pedepsei cu moartea: a fost abolită, apoi reintrodusă de mai multe ori în decursul istoriei.
Din 1969 şi până în 1989, când s-a renunțat definitiv la sentință, 367 de persoane au fost executate, dacă includem şi cuplul Ceaușescu, considera istoricul istoricul Cristina Păiuşan Nuică. Alte statistici releva un numar de 104 cazuri.
In perioada comunista, pedeapsa cu moartea era pronunțată pentru fapte deosebit de grave, atentate, infracțiuni contra păcii şi umanității, dar şi atentat la siguranța statului, infracțiunile economice sau trădarea.
Potrivit legilor, executarea celor condamnați la pedeapsa capitală se efectua prin împușcare, de către plutoanele de execuţie.
Fiecare pluton era alcătuit din 12 membri, care primeau încărcătoare cu câte 5 cartuşe şi trăgeau foc după foc. „Călăii” erau foarte atent selecționați, pe baza unui profil psihologic foarte bine conturat. Mai mult, ei semnau declarații de confidențialitate, iar dacă divulgau secrete de serviciu puteau fi arestați şi condamnați la rândul lor la pedeapsa cu moartea.
În perioada ceauşistă, execuțiile se realizau doar în cadrul închisorilor Jilava şi Rahova. În documentele de arhivă se păstrează încă informații despre temutul „Fort 13” de la Jilava, adică spațiul special amenajat pentru executarea condamnaților la moarte. În prezent, aici se află groapa de gunoi a penitenciarului.
La Rahova, execuțiile aveau loc într-un poligon subteran, care, după 1990, a fost dezafectat atunci când a început renovarea pușcăriei.
Gheorghe Ștefănescu, Alexandru Câinaru, Ion Pistol, Mircea Răceanu si Ion Râmaru au fost unii dintre persoanele condamnate la moarte în perioada comunista.
Un exemplu despre infracțiunile ce conduceau la dictarea sentinței de condamnare la moarte, dar și a modului în care acțiunea penală se derula în epoca comunistă, o reprezintă un caz mult mai puțin cunoscut decât celebra poveste a lui „Bachus„. În 27 iulie 1966,
Alexandru Cîinaru, în vârstă de 29 de ani, din comuna Micşuneşti-Moară, raionul Urziceni, era condamnat la moarte pentru infracțiunea prevăzută de articolul 245 din Codul Penal. Concret, Cîinaru era trimis la moarte pentru „părăsirea de către personalul de conducere a trenului sau orice faptă din activitatea personalului ce asigură direct securitatea transporturilor pe căile ferate şi care are drept urmare o catastrofă„.
Ultimul civil executat prin împușcare in regimul Ceausescu a fost Ion Pistol, trimis în judecată pentru omor deosebit de grav. Ion Pistol s-a născut pe 1 decembrie 1946, când comunismul se instaura în România. A terminat patru clase, apoi a lucrat ca muncitor în Trivalea-Moșteni, satul natal. În noaptea de 30 spre 31 octombrie 1985 s-a îmbătat si, in urma unor altercații cu mama sa, Gheorghița, a ucis-o cu un topor. A fost prins de dimineață, pe 1 noiembrie.
Procesul a avut loc pe 9 aprilie 1986, în faţa unei asistente formate din 500 de persoane. La acea data, avocatul din oficiu, Liviu Ardeiaș, susținea în faţa instanței că, in cazul in care clientului său i se va aplica pedeapsa capitală, acesta „nu va fi executat, ci ucis„. Prin Sentința Penală numărul 6, pronunțată în aceeași zi, Tribunalul Județean Teleorman l-a condamnat pe Ion Pistol la moarte.
Odată cu Decretul Prezidențial numărul 74, din 4 mai 1987, Nicolae Ceaușescu respingea cererea sa de comutare a pedepsei cu moartea. Mai mult, șeful statului a cerut ”rezolvarea cazului”, pentru că la finele lunii „vine la București Gorbaciov”, și nu e bine să se facă prea multe valuri. Pe 12 mai 1987, condamnatul a fost executat de un pluton format din 12 persoane, în Penitenciarul București. Ultima sa dorință a fost să mănânce omletă cu ceapă.
Ion Pistol nu a fost totuși ultimul condamnat la moarte al regimului Ceaușescu, ci Mircea Răceanu, fost diplomat comunist (șeful prefecturii SUA şi Canada şi directorul adjunct a.i. al Secţiei Relații V, care se ocupa de SUA, Canada, ţările Americii Centrale şi Latine, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe), căsătorit cu Mioara Răceanu, fiu adoptiv al fostului ilegalist Grigore Răceanu (tatăl său natural fiind Andrei Bernath, comunist ilegalist și erou al rezistenței antifasciste, ucis în lagărul de la Râbnița (în 1944), omagiat de Poșta Română printr-un timbru emis în 1945; mama sa era Ileana Bernat (Ilona Popp)).
Pe 31 ianuarie 1989, in urma unui flagrant organizat sub coordonarea generalului mr. Aurelian Mortoiu, șeful Direcției a III-a (Contraspionaj) a Direcției Securității Statului, milițienii l-au ridicat pe Răceanu de acasă, pentru infracțiunea de „trădare prin transmitere de secrete”, fiind acuzat de colaborarea cu serviciile americane.
După un proces sumar, pe 20 iulie, prin decizia Tribunalului Militar Teritorial București, a fost condamnat la moarte. La presiunile americanilor, in noiembrie 1989, Nicolae Ceaușescu i-a comutat pedeapsa la 20 de ani de închisoare.
Mircea Răceanu a fost eliberat în 1990, plecând definitiv din România, la intervenția ambasadorului SUA la București, Alan Green jr. Pe 7 mai 2002, la Washington, a fost decorat de către președintele Ion Iliescu, cu Ordinul Național „Pentru merit” în grad de „Comandor”. Intr-un articol publicat de România Liberă in 2005, fostul diplomat susținea că nu făcut nimic altceva decât să submineze, din interior, regimul comunist. „Eu nu am nevoie de reparații. Istoria mi-a dat dreptate. N-am nimic pe conștiință. Pot spune că în toți acești ani am dormit liniștit”.
Începând din 2002, în data de 10 octombrie este marcată Ziua mondială şi europeană împotriva pedepsei cu moartea, stabilită la inițiativa Coaliției mondiale împotriva pedepsei cu moartea, în condițiile în care Uniunea Europeană se opune aplicării pedepsei capitale în toate cazurile şi în toate circumstanțele. Abolirea universală a pedepsei cu moartea este unul dintre obiectivele primordiale ale politicii UE în domeniul drepturilor omului.
Pedeapsa cu moartea, cunoscută şi sub denumirea de „pedeapsa capitală”, este întâlnită încă din cele mai vechi timpuri. Practic, pedeapsa capitală reprezintă uciderea unui om, în urma unor crime săvârșite de acesta, şi este prevăzută prin lege chiar şi în zilele noastre, în cel puțin 40 de state din lume.
Cel mai adesea, aceasta este aplicată în China, Iran şi Irak, dar şi în Egipt, Malaiezia, Sudan, Tailanda, Coreea de Nord, Vietnam, Japonia şi Statele Unite. În SUA, pedeapsa cu moartea se aplică numai în unele state, în funcție de legislația fiecăruia.
Argumentele contra pedepsei capitale sunt în special de natură religioasă, precum „Dumnezeu a dat viață oamenilor şi doar El o poate lua”. Există însă multe voci care considera că Biserica nu ar trebui să aibă niciun cuvânt de spus, având în vedere câți „eretici” a ars pe rug de-a lungul vremii.
7 ianuarie 1990 | Turnul din Pisa este închis pentru vizitatori, înclinarea acestuia devenind prea periculoasă. Lucrările de renovare vor dura până la 15 decembrie 2001.
7 ianuarie 1992 | România: a început recensământul populației și al locuințelor, încheiat la 14 ianuarie 1992
7 ianuarie 1996 | Exploratorul Fiodor Koniukov atinge Polul Sud, după o călătorie de 60 de zile pe schiuri, în care a parcurs 1350 de km; expediția a început la 7 noiembrie 1995.
7 ianuarie 1999 | 
Președintele Bill Clinton este acuzat, in fața Senatul Statelor Unite, de sperjur și obstrucție a justiției în urma afacerii Lewinsky.
7 ianuarie 2015 | Sediul ziarului satiric Charlie Hebdo din Paris a fost ținta unui atac cu arme automate, comis de persoane mascate, soldat cu victime. Cel puțin 12 persoane, printre care doi polițiști și mai mulți jurnaliști renumiți, au fost ucise și alte unsprezece au fost rănite.
CRIZA DIN UCRAINA
7 ianuarie 2022 | 
Criza din Ucraina: Preşedintele SUA, Joe Biden, îi comunică preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, că o invazie a Rusiei este „acum practic sigură”
► Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, introduce sancțiuni împotriva unor personalități culturale rusești
► Preşedintele României, Iohannis, îi cere preşedintelui Zelenski să găsească „rapid” soluții la problema comunității române
7 ianuarie 2023 | Mii de persoane protestează împotriva guvernului francez la Paris
Mii de manifestanți au organizat mitinguri sâmbătă la Paris protestând împotriva președintelui Emmanuel Macron, pentru creșterea prețurilor și reforma pensiilor.
Jamal Bouaban, membru al mișcării Vestelor Galbene, a declarat că, în ciuda prezenței slabe la vot, grupul și-a atins obiectivul de a confirma că vocile lor nu au dispărut și că guvernul lui Macron ar trebui să le asculte cererile și să le ia în serios. „Am ieșit astăzi de dragul tuturor francezilor care mor de foame din cauza prețurilor mari pe care nu le mai pot permite”, a spus el, adăugând că va organiza mai multe demonstrații.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.