Evenimentele zilei în istoria lumii – 23 ianuarie

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

\| RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 334 \| ˅
ianuarie\|februarie\|martie\|aprilie\|mai\|iunie\|iulie\|august\|septembrie\|octombrie\|noiembrie\|decembrie
1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 5 \| 6 \| 7 \| 8 \| 9 \| 10 \| 11 \| 12 \| 13 \| 14 \| 15 \| 16 \| 17 \| 18 \| 19 \| 20 \| 21 \| 22 \|23 \| 24 \| 25 \| 26 \| 27 \| 28 \| 29 \| 30 \| 31

23 ianuarie este a 23-a zi a calendarului gregorian.

23 ianuarie 1465 | Ștefan cel Mare, domn al Moldovei, începe asediul asupra cetății Chilia, pe care o cucerește la 25 ianuarie 1465, impunând la conducerea ei pe pârcălabii Isaia (cumnatul sau) şi Buhtea.

După propria sa mărturie, Ștefan cel Mare a purtat 36 de bătălii, din care a câștigat 34. Victoriile răsunătoare împotriva regilor Ungariei (Baia, 1467) și Poloniei (Codrii Cosminului, 1497) au creat noi raporturi cu aceste state. Singurele sale înfrângeri au fost cele de la Chilia (1462) și Războieni-Valea Albă (1476).

„A stat în voința lui Dumnezeu, ca să mă pedepsească pentru păcate și lăudat să fie numele Său” – afirma Ștefan cel Mare, despre aceste eșecuri.

La mijlocul secolului XIV, Cetatea Chilia reprezenta un punct strategic militar și comercial important, vizat atât de munteni, cât și de moldoveni. Mircea cel Bătrân a pus stăpânire pe Cetatea Chilia, extinzând teritoriul Țării Românești până la Marea Neagră.

Chilia intră, astfel, în componența statului muntean, până în 1426, când ajunge în posesia moldovenilor, sub conducerea lui Alexandru cel Bun. În 1448, Petru al II-lea, domnitorul Moldovei, a cedat cetatea lui Iancu de Hunedoara, guvernatorul Ungariei, in semn de apreciere pentru ajutorul acordat de acesta în lupta împotriva lui Roman al II-lea, pentru recâștigarea domniei.

Viitorii conducători moldoveni au recunoscut stăpânirea maghiară asupra Cetății Chilia, fiind confirmată de Bogdan al II-lea, tatăl viitorului domn Ștefan cel Mare, precum și de Alexandru și Petru Aron. Cetatea a fost cauza conflictului dintre Ştefan cel Mare și Vlad Țepeș, domnitorul Ţării Românești (1448, 1456 – 1462, 1476) şi vasal al Ungariei.

La 22 iulie 1462, marele voievod moldovean asedia Chilia, dar atacul a fost respins de garnizoana ungară. Ștefan cel Mare a fost învins si rănit la glezna unui picior.

„Rana pe care o căpătase Ștefan la picior cu prilejul primului asediu al Chiliei în 1462 nu l-a împiedicat să poarte încă atâtea războaie şi să-şi cârmuiască ţara timp de peste patru decenii. Nefiind îngrijit, însă, cum trebuie, ea nu s-a mai închis până la sfârșitul vieții” – menționează Constantin Giurăscu, în volumul sau, ”Istoria Românilor”.

La doi ani și jumătate de la prima înfrângere, cu asentimentul Poloniei, căreia Ștefan cel Mare i-a promis sprijin militar în conflictul cu cavalerii teutoni, voievodul Moldovei a organizat un nou atac, favorizat atât de înlocuirea lui Vlad Țepeș cu Radu cel Frumos la conducerea Ţării Românești (1462 – 1475), (ocazie cu care cetatea maritimă a fost cedată acestuia din urmă de regele Ungariei, Mathias Corvin (1458 – 1490), după o înțelegere cu Mehmed II (1444 – 1446, 1451 – 1481), care o include în sfera de influentă otomană (Eugen Denize)), cât și de faptul că maghiarii se confruntau cu turcii în Bosnia.

Pe 23 ianuarie 1465, Ștefan cel Mare ajungea sub zidurile Cetății Chilia. Noaptea, reușește să pătrundă în cetate printr-o poartă lăsată deschisă (Jan Długosz) si, după un asediu de numai o zi, la 25 ianuarie 1465, domnitorul Moldovei cucerește cetatea, pe care o va stăpâni până în 1484.

„Vă leatul 6973 [1465] meseţa ghenarie (n.r. ianuarie) 23, adunându Ştefan vodă multă oaste de ţară, vrându să răscumpere cetățile carile le luase păgânii de la alți domni, pogorât-au cu toată puterea sa spre cetatea Chiliei. Şi sosindu la cetate miercuri spre joi, la miază-noapte, au încunjurat cetatea. Însă joi nu s-au apucat de harţu, iară vineri dins-de-dimineață au început a bate cetatea şi aşa toată ziua s-au hârțuit până în seară. Iară sâmbătă se închinară cei din cetate şi intră Ştefan vodă în cetatea Chiliei. Şi acolo petrecând trei zile veselindu-să, laudându pre Dumnezeu, îmblânzea oamenii în cetate. Decea şi la Cetatea Albă au tras şi multă năvală făcându, dobândi şi Cetatea Albă. Şi aşa amandoao cetăţile cu multă moarte şi peire de ai săi le dobândi, carile întărindu-le cu bucate şi cu slujitori, au lăsat pre Isaia (cumnatul său) şi pre Buhtea pârcălabi, ca să le grijască, iară el s-au întorsu la scaunul său la Suceava. Iară în al zecilea an a domnii sale, în anii 6974 [1466], iulie 10, au început a zidi mănăstirea Putna, spre slava lui Dumnezeu şi a Preacuratii Maicii Fecioarii Mariei” – relata cronicarul Grigore Ureche.

În vara anului 1479, Ștefan cel Mare a reconstruit Cetatea Chilia, la lucrări luând parte cca 8.000 de zidari şi 17.000 de alți muncitori. Cetatea a fost înconjurată de un șanț cu apa Dunării, fiind astfel transformată într-o mică insulă.

Otomanii nu au agreat extinderea Moldovei, cerând, în 1474, să le fie cedate Chilia şi Cetatea Albă, lucru care nu s-a întâmplat. În 1484, sultanul Baiazid al II-lea asediază Chilia, „cheia și poarta a toată Ţara Moldovei şi a toată Ţara Ungurească şi ţărilor de la Dunăre, pe care o cucerește după 10 zile de luptă.
„Atâta vreme cât Chilia şi Cetatea Albă le țin în stăpânire vlahii, iar ungurii Belgradul sârbesc, noi nu vom putea avea nici o biruință”, afirma sultanul Mahomed al II-lea, potrivit lui Constantin de Ostroviţa.

Ruinele vechii cetăți se află în localitatea Chilia, astăzi regiunea Odesa, Ucraina. Cetatea este complet abandonată de autoritățile din România și Republica Moldova, doua state care îl revendică pe Ștefan cel Mare drept erou național.

Din cetate a rămas doar un turn, aflat pe teritoriul privat al unei întreprinderi industriale.

23 ianuarie 1512 | Începe domnia lui Neagoe Basarab (1512-1521), în Țara Românească

23 ianuarie 1556 | In provincia Shaanxi, China, are loc cel mai dezastruos cutremur din lume, in care si-au pierdut viata cca 830.000 de oameni.

23 ianuarie 1656 | Blaise Pascal publică pentru prima dată Lettres provinciales.

23 ianuarie 1783 | Se naște Stendhal (Marie-Henri Beyle), scriitor francez (d. 1842)

23 ianuarie 1793 | A doua împărțire a Poloniei.

23 ianuarie 1821 | Tudor Vladimirescu adresează o proclamație locuitorilor Țării Românești, chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanșării revoluției conduse de Tudor Vladimirescu.

23 ianuarie 1832 | Se naște Édouard Manet, pictor francez (d. 1883)

23 ianuarie 1853 | Se naște Vintilă C.A. Rosetti, publicist român (d. 1916)

23 ianuarie 1878 | Armistițiul din războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878. Sfârșitul Războiului de Independență.

23 ianuarie 1890 | Se naște Prințesa Tatiana Constantinovna a Rusiei (d. 1946)

23 ianuarie 1914 | Se naște Louis, Prinț Napoléon, șeful Casei Bonaparte (d. 1997)

23 ianuarie 1937 | Karl Radek și alți șaisprezece oameni sunt judecați la Moscova ca parte a Marii Epurări, mulți sunt condamnați la moarte

23 ianuarie 1941 | Ordinul lui Horia Sima către legionari.(Cuvântul, Joi 23 ianuarie 1941)

23 ianuarie 1944 | Se naște Rutger Hauer, actor olandez (d. 2019)

23 ianuarie 1945 | Cehoslovacia: Armata a 4-a română eliberează orașul Roznava.

23 ianuarie 1946 | Prima reuniune a Consiliului Economic și Social al ONU.

23 ianuarie 1948 | Adunarea Deputaților adoptă o nouă lege electorală care restricționează, sub diferite motivații, participarea unor categorii de populație la vot.

23 ianuarie 1949 | Se înființează Direcția Generală a Miliției, cu structură şi atribuţii specifice (după modelul celei sovietice), iar Poliția și Jandarmeria (instituțiile „burgheze” ale vechiului regim), sunt desființate, prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie (art.8); legile care reglementau funcționarea acestora sunt abrogate prin art. 9.

Alături de Securitate, Miliția a reprezentat principalul instrument al represiunii comuniste împotriva poporului român.

Modalitățile de exercitare a terorii au fost multiple: represiunea violentă: arestări, anchete, torturi, stabilirea condamnărilor (justiția, în special cea militară fiind practic aservită Securității), organizarea rețelelor de informatori, implementarea și eficientizarea unui sistem de diversiune şi dezinformare a maselor, amenințări, șantaj și presiuni asupra întregului aparat de stat, economic și administrativ.

Aparatul central:

Direcția politică
Secretariat
Corpul de inspectori
Direcția miliţiei economice
Direcția miliţiei judiciare
Direcția înscrierii şi evidenţei populaţiei
Direcția controlul străinilor şi paşapoarte
Direcția autorizaţii
Direcția miliţiei teritoriale preventive
Direcția miliţiei pază instituţii şi întreprinderi
Direcția miliţiei CFR
Direcția miliţiei posturilor şi comunicaţiilor pe apă
Direcția miliţiei circulaţiei
Direcția personalului
Direcția învățământului și instrucției
Direcția administrației
Batalionul administrativ

23 ianuarie 1955 | Are loc prima audiție, la Paris, a „Simfoniei de cameră pentru 12 instrumente„, de George Enescu.

23 ianuarie 1957 | Se naște prințesa Caroline de Monaco

23 ianuarie 1961 | O nouă Constituție este promulgată în Venezuela

23 ianuarie 1973 | Președintele american, Richard Nixon, anunță încheierea unui acord care a dus la încetarea ostilităților militare din Vietnam

23 ianuarie 1981 | Municipiul București înglobează, alături de cele șase sectoare administrative, și Sectorul Agricol Ilfov – ca cel de-al șaptelea sector al Capitalei, alcătuit din 38 de comune; împreuna cu orașul Buftea, a fost transformat, la 24 septembrie 1996, în județ, cu reședința în București.

23 ianuarie 1989 | Moare Salvador Dalí, pictor, grafician, eseist spaniol (n. 1904)

23 ianuarie 1990 | CFSN hotărăște participarea Frontului Salvării Naționale la alegeri și amânarea alegerilor pentru 20 mai. Ca urmare, Doina Cornea demisionează din CFSN.

23 ianuarie 1991 | La București, se semnează Acordul de cooperare dintre Guvernul României și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

23 ianuarie 1997 | Guvernul elvețian anunță acordul privind crearea unui fond „de ajutorare a victimelor Holocaustului”

23 ianuarie 1999 | A cincea mineriadă: Miron Cozma și Romeo Beja, liderii minerilor, îl conving pe primul–ministru Radu Vasile să redeschidă minele Dâlja și Bărbăteni și să promită o creștere salarială pentru ortaci de 30–35%. Minerii se reîntorc în Valea Jiului.

23 ianuarie 2001 | Camera Lorzilor a Parlamentului Marii Britanii adoptă legea care autorizează clonarea embrionilor umani în scopuri științifice

23 ianuarie 2005 | Viktor Iușcenko a fost investit oficial președinte al Ucrainei

23 ianuarie 2016 | Moare Elisabeta Polihroniade, șahistă română (n. 1935)

23 ianuarie 2021 | Moare Larry King (n. 1933, 87 de ani), jurnalist american, realizatorul celebrei serii de interviuri „Larry King Show”, care l-au consacrat pe plan mondial.

Timp de 25 de ani, emisiunea sa, transmisa in direct de CNN, s-a bucurat de o larga popularitate, înregistrând o audienta de vârf (cca 1,5 milioane de telespectatori pe noapte).

Printre invitații intervievați de Larry King s-au numărat o serie de figuri celebre, precum Yasser Arafat, Nelson Mandela si Vladimir Putin, toți președinții SUA, începând cu Richard Nixon si pana la prietenul sau, Donald Trump, cat si artiști de renume international, ca Frank Sinatra, Marlon Brando sau Lady Gaga.

Moartea a survenit in cursul dimineții, in timp ce prezentatorul TV se afla internat la spitalul Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles in urma unei infecții cu COVID-19. La același spital, in 2017, fusese diagnosticat si tratat de cancer. In 2019, Larry King a suferit un atac de cord, care i-a afectat mobilitatea, fiind nevoit sa se deplaseze ulterior cu ajutorul unui scaun cu rotile. In 2020 a trecut printr-o noua drama personala, in urma decesului fiului sau Andy si a fiicei sale Chaia.

In ultima perioadă a vieții sale, după pensionare, Larry King a realizat o serie de interviuri pentru postul Rusia Today (RT). Strategia rușilor a fost foarte simplă: scopul era să facă din acest canal de televiziune unul credibil, pe care faimosul Larry King, prin prezenta sa, il legitima (contra cost) – consideră Michael McFaul, fost ambasador al SUA in Rusia. (“Their strategy is very clear: to create the appearance of being a legitimate source of news,” […]. “Having people like Larry King work for them helps them achieve their objective.”).Larry King a susținut ca nu cunoaște conținutul programelor difuzate de Rusia Today si ca prestația sa era pur profesionala, nefiind nici angajat politic, nici angajat al postului RT.

Network-ul deținea licențele pentru emisiunile “Politicking” si “Larry King Now” (program nominalizat pentru premiul „Daytime Emmy” in 2016) -, de la compania media „Ora”, pe care King o deținea in co-proprietate cu miliardarul mexican Carlos Slim (personaj care are, de asemenea, un pachet majoritar de acțiuni la „The New York Times”).

23 ianuarie 2021 | Susținătorii activistului rus, Aleksei Navalnîi, au protestat sâmbătă, 23 ianuarie, împotriva arestării sale.

Zeci de mii de ruși au ieșit în stradă, la îndemnul opozantului Alexei Navalnîi, încarcerat după revenirea sa în țară.

Manifestațiile au început în Orientul Îndepărtat și s-au desfășurat în zeci de orașe din Rusia, până în Moscova, punând la încercare sprijinul popular pentru regimul Putin, acuzat de otrăvirea lui Navalnîi și vizat de tot mai multe sancțiuni occidentale.

Principalele proteste au avut loc la Moscova şi Sankt Petersburg, unde zeci de mii de oameni au manifestat; forțele de ordine au intervenit cu violență, pentru a-i dispersa, reținând și băgând în dube mii de persoane. Și Iulia Navalnaia, soţia disidentului Alexei Navalnîi, a fost arestată pentru câteva ore, în timpul protestului de la Moscova. Uniunea Europeană, apoi Statele Unite, au condamnat reprimarea violentă a protestatarilor. „SUA condamnă ferm utilizarea unor metode brutale împotriva manifestanților şi a jurnaliștilor în acest weekend în orașe din Rusia”, a transmis, într-un comunicat, administrația președintelui Joe Biden.

Ministerul rus al Afacerilor Externe a transmis ca Ambasada SUA la Moscova va trebui să dea explicații în legătură cu publicarea pe site-ul său a „itinerarelor” manifestațiilor organizate sâmbătă în Rusia de opozanți, anunțând că îi va convoca pe diplomații americani, relatează AFP.

„Despre ce e vorba, despre a-i influența sau a le da instrucțiuni (manifestanților)?”, a scris, pe Facebook, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova. „Colegii americani vor trebui să vină să dea explicații în Piaţa Smolenskaia (adresa MAE rus, n.r.)”, a adăugat ea.

Purtătoarea de cuvânt a făcut aluzie la publicarea pe site-ul Ambasadei SUA la Moscova a unui avertisment care face apel la cetățenii americani să nu meargă la manifestațiile de sâmbătă din Rusia.

În acest text, reprezentanța diplomatică a menționat în ce orașe şi pe ce străzi sunt prevăzute să aibă loc proteste.

Potrivit diplomatei ruse, a fost mai degrabă vorba de încurajarea manifestanților. Dacă Ambasada Rusiei la Washington ar fi acționat de asemenea manieră – spune ea -, asta ar fi dus la „amenințări, sancțiuni şi expulzări ale unor diplomați ruși”, precizează AFP.

23 ianuarie 2021 | Andrew Brooks, profesor de cercetare la Universitatea Rutgers, cel care a dezvoltat primul test rapid din salivă pentru coronavirus, a murit în Manhattan, la vârsta de 51 de ani. Cauza morții a fost un atac de cord, a spus sora sa, Janet Green.

În aprilie 2020, când testele pentru coronavirus erau rare și rezultatele se obțineau greu, dr. Brooks a primit aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente pentru tehnica sa, care promitea să crească radical viteza și siguranța procesului de testare.

„În loc să aveți un tampon nazo – sau orofaringian care este plasat în nas sau adânc în gât -, trebuie pur și simplu pusă salivă într-un tub”, a declarat acesta, pentru Bill Hemmer de la Fox News, adăugând: „Nu necesită colectarea de către un lucrător medical”.

În cele 10 luni de când Brooks a primit aprobarea, lucrătorii din domeniul sănătății au efectuat mai mult de patru milioane de teste folosind metoda sa, care rămâne una dintre cele mai fiabile modalități de a determina dacă cineva are coronavirus.

23 ianuarie 2021 | Rusia vrea să interzică, prin lege, comparațiile intre naziști si sovietici

23 ianuarie 2022 | SUA: „Departamentul de Stat a autorizat plecarea voluntară a angajaților americani și a ordonat plecarea membrilor de familie eligibili de la Ambasada Kiev din cauza amenințării continue a acțiunilor militare rusești”, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat.

„Cetățenii americani aflați în Ucraina ar trebui să ia în considerare plecarea acum, folosind opțiuni de transport comercial sau alte opțiuni de transport disponibile în mod privat”.

Oficialii americani încă nu știu care sunt planurile președintelui rus Vladimir Putin sau dacă acesta a decis să invadeze Ucraina. Cei care au văzut informațiile spun că există dovezi că Rusia plănuiește să încerce să cucerească Kievul și să răstoarne guvernul, potrivit CNN.

„Așa cum a spus președintele Biden, o acțiune militară din partea Rusiei ar putea veni în orice moment”, a declarat un oficial. „Dacă Rusia alege o escaladare suplimentară, atunci condițiile de securitate, în special de-a lungul granițelor Ucrainei, în Crimeea ocupată de Rusia, în estul Ucrainei controlat de Rusia, sunt imprevizibile și se pot deteriora cu puțin timp înainte. Luăm această măsură acum din cauza acțiunilor agresive ale Rusiei față de Ucraina.”

Ministrul adjunct de externe, Serghei Ryabkov, a afirmat săptămâna trecută că Rusia nu va întreprinde niciun fel de acțiuni agresive. „Nu vom ataca, nu vom face raiduri și nu vom invada Ucraina”, a declarat el presei ruse.