| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 159 | ZIUA 524 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
August este a opta lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
August începe (astrologic) cu soarele în semnul Leului și sfârșește în semnul Fecioarei. Din punct de vedere astronomic, luna august începe cu soarele în constelația Racului și se sfârșește cu soarele în constelația Leului.
Numele lunii august vine de la numele primului împărat roman, Cezar August, iar luna are 31 de zile, deoarece Cezar August a dorit ca luna august să aibă tot atâtea zile câte are luna lui Iulius Cezar (luna iulie). Înainte, luna august se numea în latină Sextilis, fiind a șasea lună în calendarul roman, calendar care începea cu luna martie.
- calendar ortodox: Scoaterea Sf. Cruci; Sf. 7 Mc. Macabei
- Elveția: Ziua națională.
- Benin: Sărbătoare națională. Proclamarea independenței. (1960)
- China: Ziua Armatei Populare Chineze.
1 august 1711 | Dimitrie Cantemir a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei
1 august 1914 | Primul Război Mondial: Germania declară război Rusiei.
Pe fondul unei crize al cărei punct culminat a fost atins de asasinarea, la 28 iunie 1914, arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austriac (de către un terorist bosniac-sârb), la 28 iulie, Austria-Ungaria, încurajată de Germania, a declarat război Serbiei.
Austria știa că un conflict cu Serbia va implica, probabil, Rusia, care se percepea ca un protector al Serbiei. Sprijinul acordat de Rusia Serbiei, a atras Franța în conflict. Germania a declarat război Rusiei la 1 august și Franței la 3 august.
Oficial, încălcarea, de către Germania, a neutralității belgiene (coroborate cu mai importantele temeri britanice privind posibila dominație germană în Europa), au adus Marea Britanie și imperiul său în război, la 4 august, făcând astfel dintr-un conflict european, o conflagrație de nivel mondial.
Aceste acțiuni reflectau temerile, anxietățile și ambițiile puterilor europene. Deciziile privind războiul au fost luate în contextul unui naționalism în creștere, al unui militarism sporit, al rivalității imperiale și al competiției pentru putere și influență. Liderii europeni erau dispuși să intre în război pentru a apăra sau extinde interesele naționale, iar alegerile lor au fost modelate de o combinație de obiective de politică externă pe termen lung și scurt, de presiunile politice interne, de crizele anterioare și de sistemul de alianțe opuse care se dezvoltase în ultimii 35 de ani.
1 august 1914 | 
Primul Război Mondial: Ministrul britanic de externe, Edward Grey, trimite o telegramă ambasadorului britanic în Germania, Edward Goschen.
Este dificil de spus în ce măsură opinia publică influența, de fapt, deciziile guvernului britanic. Cu toate acestea, această telegramă privată între doi oficiali invocă opinia publică, sugerând că aceasta ar fi fost importantă.
Telegrama arată, de asemenea, că Germania era nerăbdătoare să obțină o asigurare de neutralitate din partea Marii Britanii.
Potrivit telegramei, Marea Britanie a refuzat însă să se angajeze într-un fel sau altul. Unii critici au considerat că acesta a fost unul dintre motivele pentru care Primul Război Mondial a izbucnit, de fapt, în 1914, deoarece, dacă Marea Britanie s-ar fi angajat referitor la Franța, atunci Germania ar fi putut să nu atace. Cu toate acestea, o mulțime de alți istorici contestă acest punct de vedere.
Sir Edward Grey către Sir E. Goschen.
(Nr. 256.)
Ministerul Afacerilor Externe, 1 august 1914.
„Sir,
I-AM SPUS ambasadorului german astăzi că răspunsul guvernului german cu privire la neutralitatea Belgiei a fost o chestiune de mare părere de rău, deoarece neutralitatea Belgiei a afectat sentimentele din această țară. Dacă Germania ar putea găsi calea de a da aceeași asigurare ca și cea dată de Franța, ar contribui în mod substanțial la reducerea anxietății și a tensiunii aici. Pe de altă parte, dacă ar avea loc o încălcare a neutralității Belgiei de către un combatant, în timp ce celălalt o respectă, ar fi extrem de dificil să se limiteze sentimentele publice din această țară. I-am spus că am discutat această chestiune în cadrul unei ședințe de cabinet și, întrucât am fost autorizat să îi spun acest lucru, i-am dat un aide-mémoire al acesteia.
El m-a întrebat dacă, în situația în care Germania ar promite să nu încalce neutralitatea Belgiei, noi ne-am angaja să rămânem neutri.
I-am răspuns că nu puteam spune acest lucru; mâinile noastre erau încă libere și ne gândim care ar trebui să fie atitudinea noastră. Tot ce am putut spune a fost că atitudinea noastră va fi determinată, în mare măsură, de opinia publică de aici și că neutralitatea Belgiei ar atrage foarte mult atenția opiniei publice de aici. Nu am crezut că puteam promite neutralitatea doar cu această condiție.
Ambasadorul m-a presat să întreb dacă nu aș putea formula condiții în care să rămânem neutrali. A sugerat chiar că integritatea Franței și a coloniilor sale ar putea fi garantată.
I-am spus că mă simt obligat să refuz categoric orice promisiune de a rămâne neutri în condiții similare, și nu am putut spune decât că trebuie să ne păstrăm mână liberă.
Al dvs, &c.
E. GREY.”
1 august 1919 | Principele Carol, comandant al regimentului de vânători de munte, cere autorizația de se căsători cu Ioana Zizi Lambrino.
În aceeași zi, îi adresează o scrisoare Regelui Ferdinand, prin care renunță pentru a doua oară la calitatea de Principe moștenitor al Coroanei României, atât pentru sine cât și pentru descendenții săi.
1 august 1919 | Béla Kun fuge la Viena, unde este arestat.
Se formează un nou guvern, condus de socialistul Gyula Peidl, înlăturat, după 6 zile, de guvernul condus de István Friedrich.
1 august 1919 | 
SUA – Prima Sperietură Roșie (first Red Scare)
Urmare a atacurilor cu bombe organizate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii în timpul administrației W. Wilson (1919), de către anarhiștii de stânga, la 1 august 1919, procurorului general A. Mitchell Palmer îl numește pe J. Edgar Hoover (24 de ani) (n.1 ianuarie 1895 – d. 2 mai 1972) să conducă o nouă divizie a Biroului de Investigații al Departamentului Justiției – Divizia Generală de Informații (GID) -, cu misiunea de a investiga programele grupurilor radicale din SUA și de identificare a membrilor acestora.
1 august 1921 | A fost creată Curtea Internațională de Justiție de la Haga
1 august 1929 | 
Se naște viitorul președinte al Afganistanului, Hafizullah Amin – marxist și revoluționar comunist afgan, liderul Revoluției Saur (lovitura de stat din aprilie 1978) și co-fondator al Republicii Democrate Afganistan (DRA).
Hafizullah Amin a condus Afganistanul, ca secretar general al Partidului Democrat Popular, aproximativ trei luni – din septembrie 1979, până la asasinarea sa de către sovietici, pe 27 decembrie 1979.
1 august 1936 | Se deschid Jocurile Olimpice de la Berlin.
1 august 1943 | Al Doilea Război Mondial: Operațiunea Tidal Wave – Ploieștiul este bombardat de aviația americană.
1 august 1944 | Al Doilea Război Mondial: Rezistența poloneză a declanșat Revolta din Varșovia împotriva ocupației naziste a Poloniei
1 august 1949 | Se naște Constantin Mugur Isărescu
Membru al Academiei Române si guvernator al Băncii Naționale a României, poziție pe care a deținut-o din 4 septembrie 1990, cu excepția unei perioade de unsprezece luni (22 decembrie 1999 – 28 noiembrie 2000), timp în care a fost prim-ministru al României – mandat pe care l-a acceptat numai cu condiția agreata si garantata de președintele Emil Constantinescu, că se poate întoarce pe funcția de guvernator al BNR.
În primii ani, a negociat mai multe acorduri cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Mandatul său a fost reînnoit de Parlamentul României în 1991, 1998, 2004, 2009, 2014 și 2019. Este cea mai longevivă persoană aflată într-o înaltă funcție de stat.
Potrivit unui articol al World Record Academy din 2009, Isărescu a reușit în 19 ani de conducere la Banca Națională a României să creeze și să mențină o aură misterioasă în jurul politicilor Băncii Naționale și mulți au subliniat că agenda Băncii a rămas independentă de oricare dintre Guvernele României.
În 1993, Mugur Isărescu a devenit membru al Clubului de la Roma, si al Comisiei Trilaterale, două organizații care au alimentat teoriilor conspiraționiste construite în jurul său. Clubul de la Roma este o organizație înființată în 1968 de către industriașul italian Aurelio Peccei și care, în 1973, propunea un plan de împărțire a lumii în zece regiuni socio-economice.
Comisia Trilaterală – the Trilateral Commission, este o organizație independentă, fondată în 1973, din inițiativa bancherului american David Rockefeller, fiind considerată, in unele cercuri de opinie, drept un organism care influențează din umbră cele mai importante decizii din politica internaţională. Printre membrii Comisiei Trilaterale se numărau, in 2017, Madeleine K. Albright – fost secretar de stat al SUA și Henry A. Kissinger – fost secretar de stat al SUA; fost asistent american al președintelui pentru afaceri de securitate națională), Franz Fischler – Președinte, Forumul European, Alpbach, Viena; fost membru al Comisiei Europene (Agricultură), Mortimer B. Zuckerman – Președinte și redactor-șef, U.S. News & World Report, New York Daily News, New York; Co-fondator, președinte al consiliului de administrație și director executiv, Boston Properties Inc., Michael Fuchs – Politician german care a servit în Bundestag din 2002 până în 2017, ales in 2010 Vicepreședinte al comisiei Trilaterale s.a..
In 2017, Mugur Isărescu, Razvan Radu – Director executiv, UniCredit Tiriac Bank, București şi Liviu Tudor (n. 21 martie 1961), om de afaceri, „Genesis Property; General Secretary of the Romanian Chapter, The Club of Rome, Bucharest”- figurau pe lista membrilor in conducerea grupului European (EUROPEAN GROUP)din această organizație. În 2010, membrii europeni ai Comisiei Trilaterale s-au întâlnit chiar la București
„Tata a fost iniţial învățător, apoi, după război, a terminat ASE-ul, a fost și ofițer, si director de bancă în anii ‘50, apoi, aproape 20 de ani, a fost profesor de contabilitate” – a relatat Isărescu, intr-un interviu acordat ziarului Adevărul, in 2013.
Timp de 19 ani, a lucrat ca cercetător la Institutul de Economie Mondială (IEM), aflat în subordinea Ministerului de Comerț Exterior. Înființat în 1967, s-a numit, iniţial, Institutul pentru Studierea Conjuncturii Economice Internaţionale, avându-l printre șefi, în anii de început, pe Gheorghe Marcu, general în Direcția de Informații Externe (DIE)
A urmat o serie de cursuri în Statele Unite, scriind mai multe lucrări despre economia capitalistă.
Isărescu a studiat comerțul internațional la Academia de Studii Economice din București, pe care a absolvit-o în 1971, unde a fost si profesor asistent (1975-1989). În 1989, Isărescu și-a susținut teza de doctorat privind politicile cursului de schimb sub supravegherea lui Costin C. Kirițescu (n. 25 mai 1908, București – d. 13 decembrie 2002), Membru al Consiliului de administrație al BNR in 31 iulie 1991)
În 1991 a primit misiunea de a lamuri situația conturilor secrete deținute de Ceaușescu si a condus comisia guvernamentală care s-a ocupat cu această problemă, însă rezultatele au rămas neclare.
Printre cei audiați de comisie s-a numărat si unul dintre foștii colegi de facultate ai lui Mugur Isărescu, Dan Voiculescu.
Conform unor date publicate de jurnalistul irlandez Sean Hillen pe un site de calatorii, familia Isărescu a investit într-o afacere personală cu vinuri cca 4 mil. euro din fonduri proprii și 1 milion din fonduri europene.
Întinerirea podgoriei (înlocuirea butașilor de viță de vie cu unii noi), s-a realizat cu o investiție de 50% din fonduri proprii și 50% din fonduri europene. Pentru instalația de procesare a vinului – presă de struguri, rezervoare, a beneficiat de 35% de finanțare europeană, iar la renovarea conacului, cca 200.000 de euro, sprijinul european a fost de 15%. Costin Isărescu, arhitect, fiul lui Mugur Isărescu a fost cel care e proiectat conacul familiei.
1 august 1952 | Comunicatele publicate în „Scînteia ” pe 12 și 31 iulie 1952, despre descoperirea unor „elementele dușmănoase” pe șantierele Canalului Marea Neagra („banda de sabotori și diversioniști” fiind arestată pe 29 iulie 1952), sunt urmate de o serie de mitinguri „fulger”, relatate în „Scînteia“ din 1 august 1952, sub titlul „Constructorii Canalului Dunăre-Marea Neagră înfierează cu mânie banda de sabotori şi diversioniști“.
„Constructorii Canalului Dunăre-Marea Neagră au primit cu profundă satisfacție vestea descoperirii și arestării bandei de sabotori și diversioniști care, strecurați în diferite posturi de conducere, au căutat să dăuneze lucrărilor uriașei construcții. Pe șantierele Canalului au avut loc meeting-uri fulger, în care constructorii au comentat comunicatul apărut în presă. Ei au cerut cea mai aspră pedeapsă pentru acești ticăloși care, mânați de ură împotriva poporului şi turbând de furie în faţa succeselor tot mai mari pe care le dobândesc constructorii Canalului și întreg poporul muncitor, au încercat să încetinească lucrările uneia din marile noastre construcții socialiste“.
Urmează, pe larg, cuvântarea stahanovistului Petre Constantin, de la mitingul fulger ținut la Sectorul 7-8 Lucrări: „— în vreme ce muncitorii, tehnicienii şi inginerii noștri muncesc cu un minunat avânt pentru a-şi îndeplini angajamentele luate în cinstea proiectului de Constituţie şi a zilei de 23 August, hotărâți să ducă la victorie marea noastră construcție – o mână de nemernici au căutată să ni se pună de-a curmezișul. Ei visau să readucă vremea când pe spinarea noastră se ghiftuiau şi huzureau capitaliștii, când jandarmii şi comisarii ne astupau gura ori de câte ori ne ceream dreptul la viaţă. Să ştie aceşti nemernici că la noi în ţară n-au să reânvie niciodată acele vremuri. Noi stimăm şi prețuim pe inginerii care-şi pun cunoștințele şi capacitatea lor de muncă în slujba ţării, în slujba poporului, dar sântem necruțători faţă de oricine încearcă să lovească în cuceririle noastre. Asemenea ticăloși trebuie să dea socoteală poporului“.
Mai departe, ziarul se axează pe un alt obiectiv al momentului – sporirea vigilenței revoluționare: „În cadrul mitingului care a avut loc la sectorul 11 Excavaţii-Stâncă, tov. Filip Pronoza, şeful brigăzii stahanoviste a șantierului tineretului, a spus: „Dușmanul de clasă a căutat să lovească în munca noastră, în succesele noastre. Vigilenţa organelor de stat şi a oamenilor muncii i-a venit de hac. Noi suntem hotărâţi să sfredelim cu şi mai multă putere stânca, să tăiem albie Canalului, să ne ducem la bun sfârșit sarcinile pe care ni le-a încredințat partidul. Şi suntem de asemenea hotărâţi să ne ascuțim şi mai mult vigilenţa pentru a da pe faţă orice dușman strecurat în rândurile noastre“.
„Scînteia“ revine pe această tema pe 6 august 1952 si pe 23 august 1952, cu articole la rubrica „în ajutorul agitatorului și propagandistului”.
1 august 1966 | Partidul Comunist Chinez lansează Revoluția Culturală
1 august 1966 | SUA: Charles Whitman ucide 17 oameni și rânește alți 32 la Universitatea din Texas în Austin
1 august 1975 | Semnarea actului final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (Helsinki).
Nicolae Ceaușescu revine in București, unde, pe 2 august, îl va întâmpina, pe președintele SUA, Gerald Ford, care va sosi in România, tot de la Helsinki, pentru o scurta vizita oficială.
1 august 1977 | Greva generală a minerilor din Valea Jiului. 30.000 de mineri blochează exploatările și cer să discute direct cu Nicolae Ceaușescu (1 – 3 august).
1 august 1981 | Lansarea postului de televiziune MTV, cu difuzarea primului său videoclip, Video Killed the Radio Star al formației The Buggles.
1 august 1990 | Jeliu Jelev este ales de Parlament președinte al Bulgariei.
1 august 1991 | 
Discursul „Puiului de Kiev” – Preşedintele SUA, George H. W. Bush, ajunge la Kiev și tine un discurs controversat
La 1 august 1991, președintele american George Bush a ținut discursul său devenit celebru sub denumirea de Discursul Puiului de Kiev („Chicken Kiev Speech”), în care i-a avertizat pe ucraineni despre pericolele „naționalismului sinucigaș”, expresie folosită de Gorbaciov.
El le-a spus că americanii nu vor interveni in politicile lor, că SUA sprijină URSS, dar și republicile, și i-a îndemnat în continuare să reflecteze că „libertatea nu este același lucru cu independența”.
Patru luni mai târziu, Uniunea Sovietică s-a prăbușit și Bush a inversat cursul, fiind forțat de noua realitate să recunoască o Ucraină independentă.
1 august 1996 | Intră în vigoare programul de Parteneriat Individualizat România – NATO
- Luni, 1 august 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 159
1 august 2022 | Războiul din Ucraina: Prima navă cu cereale pleacă din portul ucrainean Odesa, în cadrul unui acord negociat de ONU
Nava Razoni, sub pavilion Sierra Leone, care transporta 26.000 de tone de porumb, a părăsit portul Odesa, cu destinația Liban. Este prima astfel de plecare de la începutul invaziei rusești, potrivit Ministerului ucrainean al Infrastructurii.
„Ucraina, împreună cu partenerii noștri, a mai făcut astăzi un pas în prevenirea foametei în lume”, a declarat luni Oleksandr Kubrakov, ministrul ucrainean al infrastructurii, într-un comunicat.
Kubrakov a subliniat că Ucraina a făcut „totul” pentru a restabili porturile și a declarat că ridicarea blocadei va oferi economiei ucrainene venituri în valută de 1 miliard de dolari.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că este o „zi de ușurare pentru întreaga lume”, deoarece primul transport de cereale a părăsit luni dimineață portul Odesa.
Este primul transport care iese din țară de când Rusia și-a început invazia în Ucraina.
„Zi de ușurare pentru lume, în special pentru prietenii noștri din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, deoarece primul grâu ucrainean părăsește Odesa după luni de blocadă rusească”, a scris Kuleba într-o postare pe Twitter.
Kuleba a adăugat că Ucraina a fost „întotdeauna un partener de încredere” și a insistat că țara va continua să fie unul cu condiția ca „Rusia să își respecte partea sa de înțelegere”.
1 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ambasada Statelor Unite la Kiev a lăudat plecarea transportului de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră, primul de acest fel de când Rusia a invadat țara
„Salutăm plecarea primului vas din porturile ucrainene de la Marea Neagră de la invazia totală a Rusiei, pe 24 februarie”, a declarat ambasada într-un mesaj postat luni pe Twitter. „Lumea va urmări continuarea implementării acestui acord pentru a hrăni oamenii din întreaga lume cu milioane de tone de cereale ucrainene prinse în capcană.”
Ambasadoarea SUA, Bridget A. Brink, a calificat această evoluție drept „progres”.
„Progres în obținerea de cereale pentru a hrăni milioane de oameni din întreaga lume – prima navă pleacă dintr-unul dintre porturile ucrainene de la Marea Neagră, datorită eforturilor neobosite ale ONU, Turciei și echipei de negociere de la Istanbul și a muncii răbdătoare a [președintelui ucrainean Volodimir] Zelenski și a [ministrului Infrastructurii Oleksandr] Kubrakov.”
Între timp, ambasadorul Marii Britanii, Melinda Simmons, a calificat primul transport de cereale care a părăsit Odesa drept un „prim pas”.
„Acesta este un pas atât de important, dar este un prim pas”, a scris Simmons pe Twitter luni. „[Rusia] trebuie acum să își onoreze partea lor din acest acord și să lase navele de cereale să treacă în siguranță. Și trebuie să înceteze să mai ardă și să își însușească cerealele [ucrainene]”.
Luna trecută, Ucraina și Rusia au convenit asupra unui acord care ar permite reluarea exporturilor vitale de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră, într-un progres diplomatic major menit să atenueze o criză alimentară globală declanșată de război.
1 august 2022 | Războiul din Ucraina: Nu se așteaptă ca luni să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră niciun transport suplimentar de cereale, anunță Centrul Comun de Coordonare (JCC) de la Istanbul.
Datele și orele pentru transporturile ulterioare sunt încă în curs de elaborare și vor fi probabil finalizate doar după ce primul transport va trece marți prin inspecția de la Istanbul, potrivit CCM.
Nava M/V Razoni, prima navă care a plecat de când Rusia a început invazia în țară la 24 februarie, transportă peste 26.000 de tone de porumb.
Se estimează că nava va ajunge marți la locul de inspecție din apele teritoriale turcești. În urma inspecției, va merge la destinația sa finală din Tripoli, Liban.
1 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a lovit duminică dimineața devreme orașul portuar Mikolaiv din sudul Ucrainei
Primarul din Mikolaiv, Oleksandr Senkevych, a declarat că munițiile cu dispersie au aruncat în aer ferestre și au distrus balcoane.
„Mikolaiv a fost supus astăzi unui bombardament în masă. Probabil cel mai puternic din toate timpurile”, a spus el, într-o declarație.
Zelenski a descris loviturile asupra orașului și regiunii ca fiind „probabil cele mai brutale” din întregul război, în timp ce președintele Vladimir Putin a folosit Ziua Marinei pentru a lansa mai multe amenințări militariste la adresa oricui subminează „suveranitatea și libertatea” Rusiei.
1 august 2022 | Războiul din Ucraina: Un magnat ucrainean al cerealelor și soția sa au fost uciși, după ce orașul Mikolaiv a fost supus duminică unui bombardament intens
Magnatul cerealelor Oleksiy Vadaturskyy și soția sa, Raisa, au murit în atac, potrivit unei declarații a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Vadaturskyy a fost fondatorul companiei Nibulon din Mykolaiv, una dintre cele mai mari companii producătoare și exportatoare de cereale din Ucraina.
„Este o mare pierdere pentru regiunea Mikolaiv și pentru întreaga Ucraină”, a declarat Zelenski. „Timp de mai bine de 50 de ani de carieră, Oleksiy Vadaturskyy a adus o contribuție neprețuită la dezvoltarea regiunii și la dezvoltarea industriei agricole și a construcțiilor navale din țara noastră.”
1 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a interzis intrarea în țară a 39 de politicieni, oameni de afaceri și jurnaliști britanici de rang înalt, printre care liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, fostul prim-ministru David Cameron și prezentatorul Piers Morgan
Printre jurnaliștii cărora li s-a interzis accesul se numără editorul pentru apărare și securitate de la The Guardian, Dan Sabbagh, precum și jurnaliști britanici care lucrează pentru BBC, Sunday Times, The Economist, Daily Telegraph și Sky News.
1 august 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene au recucerit peste 40 de așezări în regiunea cheie Herson din sudul țării
(Reuters) – Moscova a ocupat aproape tot teritoriul acestei regiuni importante din punct de vedere economic și strategic, care se învecinează cu peninsula anexată Crimeea, în primele zile ale invaziei sale.
Dar în ultimele săptămâni, armata ucraineană, întărită de livrările de artilerie cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident, a încercat să organizeze o contraofensivă în zonă.
1 august 2022 | Războiul din Ucraina: Uniunea Europeană a trimis Ucrainei un ajutor financiar în valoare de 1 miliard de euro, pentru a face față consecințelor financiare ale invaziei rusești, a declarat luni premierul ucrainean.
Denis Shmihal a scris pe aplicația de mesagerie Telegram: „Cele 1 miliard de euro fac parte dintr-un pachet mare de sprijin pentru Ucraina … în valoare totală de 9 miliarde de euro. Fondurile vor contribui la finanțarea nevoilor bugetare prioritare”.
1 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia susține că cinci persoane au fost rănite în urma unui atac ucrainean cu drone asupra sediului flotei sale din Marea Neagră, determinând anularea festivităților planificate de Moscova pentru Ziua Marinei
„Dis-de-dimineață, [Ucraina] a decis să ne strice Ziua Marinei”, a declarat Mihail Razvozhayev, șeful administrației locale ruse din Sevastopol, în Crimeea.
„Un obiect neidentificat a zburat în curtea cartierului general al flotei. Potrivit datelor preliminare, a fost o dronă. Cinci persoane au fost rănite”.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.