| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 155 | ZIUA 520 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
28 iulie 1148 | A doua cruciadă: cruciații abandonează asediul asupra Damascului.
28 iulie 1468 | Tratatul moldo-polon. Cazimir al IV-lea s-a obligat să nu adăpostească nici un pretendent la tronul Moldovei.
28 iulie 1330 | Bătălia de la Velbuzd: forțele sârbe înfrâng armata bulgară.
28 iulie 1540 | Cancelarul britanic, Thomas Cromwell, este acuzat de trădare si executat din ordinul regelui Henric al VIII-lea . În aceeași zi, Henric al VIII-lea se căsătorește cu cea de-a cincea soție, Catherine Howard.
28 iulie 1586 | Sir Thomas Harriot introduce cartofii în Europa, la întoarcerea în Anglia.
28 iulie 1635 | Mareșalul spaniol Piccolomini cucerește Schenkenschans.
28 iulie 1742 | Maria Tereza a Austriei și regele prusac, Frederick cel Mare, semnează un tratat de pace la Berlin.
28 iulie 1794 | Revoluționarul Maximilien Robespierre, împreună cu Saint-Just, Couthon și alți 19 adepți ai „Terorii” au fost ghilotinați în uralele mulțimii, la Paris.
28 iulie 1808 | Mahmud II îl succede pe Mustafa al IV-lea, ca sultan al Turciei
28 iulie 1821 | Peru își declară independența față de Spania.
28 iulie 1868 | Secretarul de stat american William H. Seward ratifică cel de-al 14-lea amendament al Constituției SUA, prin care foștii sclavi pot beneficia de cetățenie.
28 iulie 1886 | Se formează guvernul britanic condus de Lord Salisbury.
28 iulie 1893 | O petiție organizată de Kate Sheppard, semnata de peste 25.000 de femei care solicită votul femeilor, este trimisă parlamentului din Noua Zeelandă.
28 iulie 1904 | Rafael Reyes devine dictator al Columbiei, după ce a pierdut Panama
28 iulie 1904 | 
Vyacheslav Plehve (n.20 aprilie 1846), fostul director al poliției Imperiale (1881 – 1884) și ministrul de Interne al Rusiei (în funcție 1902–1904), este asasinat.
28 iulie 1914 | Începe Primul război mondial: Austrio-Ungaria decide împotriva medierii și declară război Serbiei – prima declarație de război din Primul Război Mondial (1914-1918).
Pe fondul unor tensiuni din ce în ce mai severe, asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand – moștenitorul tronului austriac (ucis de un terorist bosniac-sârb, la 28 iunie 1914), declanșează o criză iremediabilă, determinând Austro-Ungaria sa emită, la 23 iulie, un ultimatum Serbiei.
Având garanția sprijinului german, Austria a respins răspunsul sârbilor, care acceptaseră termenii ultimatumului, cu excepția implicării oficialilor austro-ungari într-o anchetă privind asasinatul. La 28 iulie, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, riscând, implicit, și un război cu Rusia, care susținea Serbia. Criza balcanică amenința acum să devină un conflict de proporții, la nivel european.
La 30 iulie, Rusia a ordonat forțelor sale să se pregătească de luptă, acțiune percepută de germani ca un act agresiv, îndreptat atât împotriva lor cât și a Austro-Ungariei.
La 31 iulie, Germania a dat un ultimatum Rusiei, cerându-i să se demobilizeze. A doua zi, 1 august 1914, acest ultimatum a expirat fără niciun răspuns, iar Germania a declarat război Rusiei, ordonând propria sa mobilizare generală.
Planul de război al Germaniei a fost însă unul bazat pe înfrângerea Franței, înainte ca Rusia să-și poată pune armata în acțiune. Franța știa că se va confrunta cu o invazie germană, dar era clar că trebuie să stea, sau să cadă, alături de Rusia. Germania a declarat război Franței la 3 august.
Pe tot parcursul crizei declanșate de atentatul din 28 iunie, Rusia și Franța au exercitat presiuni tot mai puternice asupra britanicilor, căutând sprijin. Deși vestea asasinării lui Franz Ferdinand fusese primită cu surprindere în Marea Britanie, în final, a fost tratată ca „o chestiune pur europeană” – un conflict „austriac-sârb” (vezi scrisoarea ambasadorului britanic in Franța, din 30 iulie 1914). In consecință, implicarea britanică era incertă, chiar dacă amenințarea războiului se răspândea în Europa. Totodată, în conformitate cu termenii acordurilor sale cu Rusia și Franța, Marea Britanie nu avea obligația de a lupta.
In plus, până la sfârșitul lunii iulie 1914, britanicii au fost, în mare parte, preocupați de probleme interne. Neliniștea socială, industrială și politică și amenințarea unui război civil în Irlanda au beneficiat, cu prioritate, de atenția națiunii.
Cu toate acestea, politica externă a Marii Britanii se baza pe menținerea unui echilibru de forțe în Europa. De asemenea, Marea Britanie era decisă să își protejeze vastul său imperiu global și comerțul maritim, temându-se de dominația Germaniei pe continent și de provocarea pe care aceasta o reprezenta pentru supremația industrială și imperială britanică.
Începând cu 24 iulie, ministrul britanic de externe, Sir Edward Grey, a încercat să organizeze o conferință internațională de pace, pentru a preveni o nouă escaladare. Franța a acceptat propunerea, dar Germania a respins-o.
La 29 iulie, Germania a solicitat neutralitatea britanică, în cazul unui război european, însă Marea Britanie a refuzat să se angajeze în vreun fel sau altul (vezi telegrama din 1 august 1914). Victoria Germaniei în Europa de Vest ar fi însemnat controlul german de-a lungul coastei Canalului Mânecii și o amenințare pentru securitatea și comerțul Marii Britanii.
Din 1 august, britanicii au întreprins noi acțiuni care i-au adus mai aproape de scena războiului. Marina britanică a fost mobilizată, cu promisiunea de a proteja coasta franceză de agresiunea germană prin Canalul Mânecii. Pe 2 august, Cabinetul britanic a fost de acord să sprijine Belgia, în cazul unei încălcări substanțiale a neutralității sale.
După ce a declarat război Franței, Germania și-a pus în aplicare planul de război (Schliefen Plan), care prevedea mai întâi înfrângerea Franței și apoi concentrarea forțelor sale împotriva Rusiei. Planul presupunea ca trupele germane să traverseze Belgia, în drumul spre Franța, cu destinația finala Paris. Acest lucru ar fi încălcat neutralitatea Belgiei, garantată de un tratat semnat de marile puteri europene, inclusiv de Marea Britanie, în 1839. În seara zilei de 2 august 1914, Germania a cerut Belgiei să permită accesul trupelor sale pe teritoriul belgian, dar Belgia a refuzat. Acceptarea acestei solicitări ar fi făcut Belgia complice la atacul asupra Franței și, parțial, responsabilă pentru încălcarea propriei sale neutralități.
Oficial, invazia Belgiei de către Germania a înclinat balanța: la 4 august, la ora 14.00, Marea Britanie a emis un ultimatum, solicitând Germaniei să își retragă trupele. La ora 23.00, termenul a expirat fără răspuns, iar Marea Britanie a declarat război Germaniei.
Decizia Angliei a fost, evident, dictată de neliniști mai mari, legate de echilibrul de putere în Europa, precum și de propria sa securitate și poziție în lume. În același timp, prin încălcarea neutralității Belgiei, Germania s-a poziționat ca agresor beligerant, transformând intervenția britanică într-o „problemă morală”, justificată de apărarea drepturilor micilor națiuni. Intrarea Marii Britanii și a imperiului său în război a transformat conflictul într-unul global.
Raportul unei conversații între ministrul britanic de externe, Sir Edward Grey (semnatarul raportului) și ambasadorul german în Marea Britanie, în iulie 1914
(Ref. catalog: FO 371/1899 f.389)
„Un al treilea lucru a fost ideea că ar exista o convenție navală între Rusia și Anglia. El raportase guvernului său tot ceea ce îi spusesem recent, chiar înainte de a pleca în vacanță în Germania, despre relațiile noastre cu Rusia și Franța, și își asigurase guvernul că poate avea încredere în fiecare cuvânt și că nu există niciun acord secret din partea noastră. Ei au acceptat declarația că nu există nimic între guvernele britanic și rus, dar au considerat că, totuși, ar putea exista o înțelegere între autoritățile navale britanice și ruse.
…
Ambasadorul a mers atât de departe încât a spus că, în Germania, exista un sentiment, bazat mai ales pe al doilea și al treilea lucru pe care mi l-a menționat în această după-amiază, că vor apărea probleme și că, prin urmare, ar fi mai bine să nu restricționăm Austria și să lăsăm problemele să apară acum, decât mai târziu. Mi-a dat de mai multe ori de înțeles că vorbea în mod confidențial, și despre chestiuni foarte delicate, dar a ținut neapărat să păstreze legătura cu mine. Deși nu împărtășea convingerea unora de la Berlin, că Rusia era dușmănoasă față de Germania, era atât de nerăbdător, încât a simțit că trebuie să vorbească cu mine imediat ce se va întoarce din Germania. L-a citat pe Herr von Bethmann-Hollweg [*] ca fiind pesimist.
Ambasadorul a spus că a afirmat la Berlin că, deși Anglia va rămâne ferm în grupul Triplei Înțelegeri, deoarece trebuie să păstreze echilibrul de forțe și nu poate vedea Franța anihilată, totuși nu dorim să vedem grupurile de puteri despărțindu-se.”
–
[*] Herr Bethmann Hollweg – cancelar german; cel mai important politician din Germania, la acea data, și principalul consilier al Kaiserului.
28 iulie 1914 | 
Primul Lord al Amiralității, Winston Churchill, comandă Marea Flotă Britanică către Scapa Flow.
28 iulie 1915 | 
Marinarii americani ajung în Haitii, la ordinele președintelui Woodrow Wilson; acțiunea va duce la o ocupație care va dura până în 1934.
28 iulie 1917 | Silent Parade, organizată de James Weldon Johnson: 10.000 de afro-americani se desfășoară pe 5th Ave din New York, pentru a protesta împotriva linșării.
28 iulie 1919 | Se înființează, la Amsterdam, Formația Sindicatului Liber Internațional (VVI).
28 iulie 1926 | Pactul SUA și panamez despre salvgardarea Canalului Panama
28 iulie 1932 | 
Președintele SUA, Herbert Hoover, folosește trupele federale pentru a evacua armata Bonus (formată din veterani din Primul Război Mondial și familiile lor) din tabără, 4 morți.
28 iulie 1933 | Spania recunoaște URSS.
28 iulie 1938 | Moare, executat, Unshlikht, Joseph Stanislavovich (1879-1938, Jozef Unszlicht sau Iosif Stanislavovich Unshlikht), activist revoluționar bolșevic, unul dintre fondatorii CEKA. Născut într-o familie evreiască poloneză de clasă mijlocie, Unshlikht s-a alăturat Partidului Social Democrat din Polonia și Lituania în 1900, dar a optat pentru bolșevici.
Între 1902 și 1916, a fost arestat în mod repetat pentru munca sa în ilegalitate și a petrecut câțiva ani în închisoare sau în exil. După Revoluția din 1917, Unshlikht s-a alăturat CEKA și a acționat pe frontul de nord ca instrument de depanare al serviciului de securitate. Unshlikht a fost adjunctul de facto al lui Feliks Dzerzhinsky în 1921–1923, ocupându-se de pericole sensibile precum revolta Tambov și insurecția rurală din Ucraina. Ulterior, a ocupat importante funcții militare și de partid și a servit ca șef al serviciului de securitate din Moscova. A fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist (PCUS) timp de câțiva ani și a fost decorat în mod repetat. Unshlikht a fost descris de Leon Trotsky ca fiind „ambițios, dar un intrigant lipsit de talent”. Este posibil ca Iosif Stalin să fi împărtășit opinia lui Troțki, cel puțin despre capacitatea sa de intrigă: Unshlikht a fost arestat în iunie 1937 și împușcat la 28 iulie 1938.
28 iulie 1942 | Naziștii lichidează 10.000 de evrei, în ghetourile din Minsk și Bielorusia.
28 iulie 1942 | Sioniștii partizanii formează ZOB, în Polonia.
28 iulie 1943 | 
Dictatorul fascist italian, Benito Mussolini, demisionează
28 iulie 1943 | 
Președintele american, FDR, anunță sfârșitul raționalizării cafelei în SUA.
28 iulie 1943 | Operațiunea Gomorra: bombardamentul RAF asupra Hamburgului provoacă o furtună de foc care a ucis 42.600 de civili germani.
28 iulie 1944 | 
Adolf Hitler direcționează 4 divizii din sudul Franței către Normandia.
28 iulie 1945 | Premierul japonez Suzuki ignoră ultimatumul SUA de a se preda.
28 iulie 1945 | Senatul SUA ratifică Carta Națiunilor Unite.
28 iulie 1945 | Fizicianul Raemer Schreiber și locotenent-colonelul Peer de Silva ajung pe insula Tinian cu miezul de plutoniu ce va fi folosit pentru asamblarea bombei Fat Man, detonată deasupra orașului Nagasaki, pe 9 august 1945.
28 iulie 1947 | 
Partidul lui Iuliu Maniu este interzis în România.
28 iulie 1960 | 
Convenția națională republicană îl selectează pe Richard Nixon drept candidat la președinția SUA.
28 iulie 1965 | 
Războiul din Vietnam: Președintele american, Lyndon B. Johnson, anunță creșterea numărului de trupe americane în Vietnamul de Sud, de la 75.000 la 125.000, si trimite încă 50.000 de soldați pe front.
28 iulie 1967 | Postul de radio pirat 390 (Radio Invicta) (Anglia) se închide.
28 iulie 1969 | Disidentul Vasile Paraschiv este arestat pentru prima dată si internat cu forța la Spitalul de psihiatrie de la Urlați.
28 iulie 1975 | Congresul SUA votează introducerea clauzei națiunii celei mai favorizate în relațiile cu RSR, în conformitate cu prevederile amendamentului Jackson- Vanik adus Legii Comerțului din 1974, care condiționa acest favor de dreptul la libera circulație a cetățenilor țării beneficiare.
Clauza trebuia reînnoită anual de către președintele Statelor Unite, dar fiecare dintre cele două Camere ale Congresului putea anula hotărârea președintelui prin votarea unei rezoluții de dezaprobare, într-un interval de 90 de zile de la data aducerii la cunoștință a acestei hotărâri.
Clauza națiunii celei mai favorizate acordată de un stat altui stat presupune că primul stat acordă celui de al doilea, în relațiile comerciale, un statut echivalent celui mai favorabil dintre toate celelalte state cu care derulează comerciale. Aria de cuprindere se refera la regimul de import-export, taxe vamale, alte taxe de frontieră si reglementări ale comerțului internațional.
Acordarea clauzei a fost însoțită și de alte beneficii economice importante pentru România, precum credite cu dobânzi mici, acces la tehnologie avansată etc.
Obiectivele politicii americane față de țările blocului sovietic au fost reafirmate în timpul călătoriilor secretarului de stat al SUA, George Shultz, în țările Tratatului de la Varșovia. El i-a avertizat pe liderii comuniști că respectarea drepturilor omului a devenit piatra de încercare în raporturile cu Statele Unite.
În timpul întâlnirilor bilaterale, oficialii americani au precizat problemele concrete care stârneau nemulțumiri peste ocean. Astfel, lui Erich Honecker i-a fost transmisă „dorința” Casei Albe de a înceta recurgerea la forță împotriva cetățenilor RDG, care încercau să treacă în Vest; liderului bulgar Todor Jivkov i-a fost reamintită rugămintea de a renunța la persecutarea minorității turce; generalului Wojciech Jaruzelski i s-a cerut să discute cu „Solidaritatea” și cu Biserica catolică; iar în discuțiile cu Nicolae Ceaușescu au fost evocate problemele minorității maghiare, nevoia respectării dreptului la libera circulație și la libertatea religioasă, cu precădere a cultelor neoprotestante.
Prima schimbare radicală a atitudinii Congresului SUA față de acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate României a avut loc la 1 noiembrie 1985, când senatorii republicani Paul Trible (din partea statului Virginia) și William Armstrong (din partea statului Colorado) au introdus în Senatul Congresului SUA rezoluția S.1817 prin care, acuzând disprețul față de libertățile religioase și oprimarea minorităților, au solicitat suspendarea temporară, pe termen de șase luni, a statutului privilegiat al României.
În urma dezbaterilor survenite pe marginea rezoluției, Senatul a adoptat, prin consens, o moțiune care a condamnat guvernul român pentru represiunea „barbară și respingătoare” la care își supunea propriul popor, și a solicitat ca Statele Unite să adopte un rol activ în respectul drepturilor omului și al libertăților religioase în România. De asemenea, se cerea președintelui SUA să aibă în vedere situația de fapt din România, atunci când va decide ”dacă să mai recomande sau nu prelungirea statutului clauzei pentru România”.
28 iulie 1973 | Franța efectuează teste nucleare la atolul Mururoa.
28 iulie 1976 | Cutremur devastator în Tangshan/China. Peste 250.000 de victime. Este considerată cea mai mare catastrofă seismică.
28 iulie 1978 | URSS efectuează teste nucleare în Kazahul de Est.
28 iulie 1979 | Franța efectuează teste nucleare.
28 iulie 1980 | Peru adoptă constituția, iar Fernando Belaúnde Terry devine președinte.
28 iulie 1983 | URSS efectuează teste nucleare în Kazahul de Est.
28 iulie 1983 | NASA lansează Telstar-3A.
28 iulie 1988 | Diplomații israelieni efectuează prima lor vizita la Moscova, după 21 de ani.
28 iulie 1990 | Alberto Fujimori a fost numit președinte al Peru.
28 iulie 1995 | Ministrul norvegian de finanțe, Sigbjorn Johnsen, spune că Norvegia nu ar trebui să-și reducă producția de țiței, în încercarea de a crește prețul petrolului la nivel mondial.
28 iulie 1997 | Peter Graf, tatăl jucătoarei de tenis Steffi Graf, intră în închisoarea germană pentru evaziune fiscală.
28 iulie 2005 | Armata republicană provizorie irlandeză (IRA) pune capăt campaniei armate de treizeci de ani din Irlanda de Nord.
28 iulie 2014 | Rachetele lovesc lângă spitalul principal din Gaza și o tabără de refugiați din apropiere, provocând 10 morți și mulți răniți; Forțele israeliene de apărare își declina responsabilitatea.
28 iulie 2014 | Israelul critică propunerea de încetare a focului avansată de Secretarul de stat al SUA, John Kerry, afirmând că nu va accepta niciun fără distrugerea tunelurilor care conduc de la Gaza la Israel și demilitarizarea Fâșiei Gaza.
28 iulie 2017 | Curtea Supremă din Pakistan decide că acuzațiile de corupție împotriva primului ministru Nawaz Sharif sunt suficiente pentru a-l demite din funcție.
28 iulie 2017 | 
Generalul John Kelly este numit noul șef de cabinet, de către președintele american Donald Trump.
28 iulie 2020 | 
Fostul prim-ministru malaezian, Najib Razak, a fost găsit vinovat de corupție, condamnat la 12 ani de închisoare și amendat cu cca 50 de milioane de dolari.
28 iulie 2021 | Primul şi singurul avion de pasageri construit în România, ROMBAC 1-11 (sau Rombac One-Eleven), folosit timp de 4 ani, între 1986 şi 1989, pentru zborurile oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu, a fost donat Muzeului Național al Aviației Române de Brian Hyndman, cetățean american, care adjudecase aeronava pentru 120.000 de euro, în urma unei licitații.
Deoarece avionul, finalizat in august 1982, este clasat ca bun cultural mobil de tezaur național de catre Ministerul Culturii si nu poate deveni operațional, Statul Major al Forțelor Aeriene va asigura măsurile necesare în vederea preluării, întreținerii și conservării aeronavei”, se arată într-un mesaj al Forțelor Aeriene Române.
Primul zbor oficial a fost executat în toamna anului 1982, pe Aeroportul Băneasa, în faţa conducerii statului român. Zborul inaugural cu pasageri a avut loc un an mai târziu, în ianuarie 1983, pe ruta București – Timișoara, iar prima cursă externă a fost efectuată în martie, același an, pe ruta București – Londra.
- Joi, 28 iulie 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 155
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că Ucraina nu poate câștiga războiul împotriva Rusiei în cadrul actualei strategii de sprijin a NATO.
Cu toate acestea, Ministerul britanic al Apărării a declarat că contraofensiva Ucrainei în regiunea Herson este din ce în ce mai puternică, potrivit ultimelor informații de apărare ale ministerului privind războiul.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Estonia a anunțat joi că va împiedica cetățenii ruși să obțină permise de ședere temporară sau vize pentru a studia în Estonia, într-o măsură pe care ministrul său de externe a descris-o ca fiind o „presiune implacabilă” asupra Rusiei și a populației sale.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: „Militanții ucraineni plănuiesc să arunce în aer un baraj din orașul Artyomovsk din Republica Populară Donețk (RPD) și să arunce vina pe trupele rusești”, a declarat joi șeful Centrului național de management al apărării din Rusia, generalul-colonel Mihail Mizintsev.
„Potrivit unor informații de încredere, militanții din unitățile armate ucrainene au pus capcane la un baraj al rezervorului de apă din Artyomovsk. Aceștia intenționează să-l arunce în aer, iar autoritățile de la Kiev, la rândul lor, vor pune în aplicare un scenariu bine stabilit, care va implica o acoperire largă de către mass-media ucrainene și occidentale, acuzând Forțele Armate Ruse că ar fi efectuat lovituri nediscriminatorii asupra unor instalații care reprezintă o amenințare din punct de vedere hidrodinamic” , a subliniat el.
Potrivit lui Mizintsev, explozia ar putea duce la inundarea zonelor rezidențiale cu o populație totală de peste 35.000 de persoane. În plus, aceasta poate deteriora sistemele de alimentare cu apă și de canalizare, precum și instalațiile de tratare a apelor uzate, agravând dramatic situația sanitară, a subliniat generalul. El a mai spus că astfel de operațiuni cu steaguri false arată disprețul Kievului față de dreptul umanitar internațional, care, totuși, continuă să treacă neobservat de comunitatea internațională.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Locuitorii din zonele ocupate de Rusia în estul regiunii ucrainene Donbas au fost îndemnați, de către vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk, să evacueze.
Ea a declarat că oamenii riscă să fie lipsiți de „energie electrică, apă, alimente și medicamente, încălzire și comunicații” dacă rămân în zonă.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Mercenarul britanic Paul Urey, care a murit în captivitate în Republica Populară Donețk (RPD), va fi înmormântat în RPD, cu excepția cazului în care familia sa sau autoritățile britanice vor solicita ca trupul său să le fie predat, a declarat pentru TASS ministrul de externe al RPD, Natalya Nikonorova.
„Există un anumit interval de timp pentru a păstra un cadavru, deoarece membrii familiei pot solicita ca acesta să le fie predat. Dacă există o cerere, vom facilita predarea. Dacă nu, cu siguranță îl vom înmormânta în conformitate cu regulile noastre. Termenul este stabilit prin lege”, a subliniat ea, fără a preciza termenul.
Înaltul diplomat al RPD a adăugat că nici autoritățile britanice, nici familia lui Urey nu au făcut până acum vreo solicitare cu privire la corpul acestuia.
Potrivit ombudsmanului RPD, Darya Morozova, Urey, care era ținut într-o instituție penală locală, a murit la 10 iulie. El fusese diagnosticat cu o serie de boli cronice în timpul primului său control medical. Printre diagnosticele sale se numărau diabet de tip 1, afecțiuni ale sistemului respirator și ale rinichilor, precum și boli cardiovasculare. I s-a acordat toată asistența medicală necesară. Nikonorova a declarat că acesta a murit din cauza unei insuficiențe coronariene complicate de edem pulmonar și umflături cerebrale.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: S-a aflat că, în ciuda celor aproape 200.000 de cereri de viză pentru civili ucraineni în Marea Britanie, doar 104.000 de persoane au ajuns în Marea Britanie până luni.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Bilanțul victimelor atacului rusesc asupra unui hotel din orașul Bakhmut, în regiunea Donețk, a crescut joi la patru morți, au anunțat serviciile regionale de urgență, în timp ce căutările pentru supraviețuitori continuă.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Parlamentarii americani au fost informați de către oficialii americani că se estimează că peste 75.000 de ruși au fost uciși sau răniți în război.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Joi, discuțiile dintre Kremlin și Washington despre un posibil schimb de prizonieri nu ar fi ajuns „încă” la un acord concret. Se pare că înțelegerea ar implica schimbul unui cunoscut traficant de arme rus cu o vedetă de baschet american și un fost pușcaș marin.
Kremlinul a confirmat joi că poartă discuții cu Washingtonul privind un posibil schimb de prizonieri, dar a declarat că nu există „încă” un acord concret cu privire la o tranzacție care ar implica schimbul unui cunoscut traficant de arme rus cu o vedetă de baschet și un fost pușcaș marin american.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că Washingtonul a făcut o „propunere substanțială” Moscovei pentru eliberarea vedetei de baschet Brittney Griner și a fostului pușcaș marin Paul Whelan, dar a refuzat să confirme informațiile potrivit cărora SUA se oferă să îi schimbe pe aceștia cu traficantul de arme rus Victor Bout.
Într-o evoluție semnificativă, Blinken a declarat joi că va vorbi cu omologul său rus, Serghei Lavrov, „în zilele următoare” – în ceea ce ar fi prima convorbire telefonică a celor doi, de la invazia Moscovei în Ucraina, la 24 februarie.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, va „acorda atenție” solicitării Departamentului de Stat al SUA de a discuta cu secretarul de stat Antony Blinken atunci când „timpul îi va permite”, a declarat Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, potrivit agenției de presă ruse de stat RIA Novosti.
Zaharova a adăugat: „Acum are un program încărcat cu contacte internaționale: Consiliul ministerial al OCS de la Tașkent, întâlniri bilaterale”.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Departamentul de Stat al SUA a declarat că Rusia a „luat act” ieri cererea Statelor Unite de a avea o convorbire telefonică între secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, iar cele două țări au făcut „un du-te-vino” în legătură cu această cerere.
„Ministrul de externe Lavrov se află în mijlocul unei călătorii, așa că nu am nicio actualizare de oferit în ceea ce privește momentul în care ar putea să se conecteze”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. „Dar continuăm să discutăm acest lucru pe canalele corespunzătoare”.
Price a reiterat că Blinken a intenționat să folosească apelul pentru a urmări „propunerea substanțială” de eliberare a americanilor deținuți în Rusia, Brittney Griner și Paul Whelan, despre care CNN a raportat pentru prima dată că este o propunere de schimb de prizonieri pentru traficantul de arme rus condamnat Viktor Bout.
Joi, Price a sugerat că Moscova nu s-a angajat în mod semnificativ în privința acestei propuneri.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Estonia a anunțat, joi, că va împiedica cetățenii ruși să obțină permise de ședere temporară sau vize pentru a studia în Estonia, într-o măsură pe care ministrul său de externe a descris-o ca fiind o „presiune implacabilă” asupra Rusiei și a populației sale.
Ministrul de externe, Urmas Reinsalu, a spus într-o declarație: „Continuarea sancțiunilor împotriva Rusiei este esențială pentru a asigura o presiune neîncetată asupra acestei țări.
Dacă sancțiunile contribuie la oprirea agresiunii rusești, va rezulta un efect pozitiv asupra propriei noastre securități.”
De asemenea, Estonia a declarat că nu va mai fi permisă angajarea pe termen scurt a cetățenilor ruși și belaruși cu un permis de ședere legală eliberat de un alt stat membru al UE, relatează Agenția France-Presse.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Autoritatea de reglementare a mass-media din Rusia, Roskomnadzor, a intentat un proces pentru a revoca înregistrarea ziarului independent Novaya Gazeta, care anunțase anterior că își va relua activitatea în Rusia după încheierea războiului.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Fosta jurnalistă a televiziunii ruse de stat, Marina Ovsyannikova, a fost amendată cu 50.000 de ruble (820 de dolari) după ce a fost găsită vinovată de discreditarea forțelor armate ale țării în postările de pe rețelele de socializare care condamnau acțiunile Rusiei în Ucraina.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Legăturile liderului partidului anti-imigrație italian, Matteo Salvini, cu Rusia au fost din nou analizate joi, în urma întrebărilor legate de prăbușirea guvernului premierului Mario Draghi.
Cotidianul La Stampa a relatat că un diplomat de la ambasada Rusiei s-a întâlnit cu unul dintre consilierii lui Salvini la sfârșitul lunii mai la Roma și a întrebat dacă vreunul dintre miniștrii din partidul de extremă-dreapta Liga lui Salvini intenționează să demisioneze din coaliția lui Draghi.
Întâlnirea ar fi avut loc în același timp în care Salvini a atras critici pentru că a desfășurat o diplomație paralelă cu Rusia în legătură cu războiul din Ucraina.
În 2019, Salvini l-a calificat pe președintele rus Vladimir Putin drept „cel mai bun om de stat care există în prezent pe Pământ”, în timp ce au fost un subiect de îngrijorare în alte părți ale UE de ceva timp.
Liga a demisionat săptămâna trecută din coaliția guvernamentală, alături de Forza Italia a lui Silvio Berlusconi și de Mișcarea populistă Cinci Stele, ceea ce l-a determinat pe Draghi să demisioneze și a declanșat noi alegeri în septembrie.
Salvini plănuise o călătorie la Moscova aparent pentru discuții de pace – cu zboruri cumpărate de ambasada Rusiei, un aranjament pe care echipa sa insistă că a fost făcut doar din cauza dificultăților de a ocoli sancțiunile UE.
Aceștia au declarat că au rambursat ambasada și că, în cele din urmă, călătoria nu a mai avut loc.
Ministrul de externe Luigi di Maio a condamnat joi „această încercare a părții ruse de a-l face pe ministrul Ligii să se retragă din guvernul Draghi”, relatează AFP.
Salvini „trebuie să explice relațiile pe care le are cu Rusia”, a declarat Di Maio, care, ca și Draghi, este un susținător puternic al unității occidentale și al sprijinului acordat Kievului ca răspuns la agresiunea Rusiei.
Enrico Letta, liderul Partidului Democrat de centru-stânga, a declarat, de asemenea, că legăturile dintre Salvini și Rusia sunt „îngrijorătoare”.
Salvini a descris acuzațiile ca fiind „știri false” menite să îl discrediteze în perspectiva următoarelor alegeri generale.
28 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: UEFA deschide o anchetă după ce fanii lui Fenerbahce au scandat numele lui Vladimir Putin la meciul cu Dinamo-Kiev
UEFA, forul de conducere al fotbalului european, a deschis o anchetă după ce fanii lui Fenerbahce au fost auziți cântând numele președintelui rus Vladimir Putin în timpul unui meci de calificare în Liga Campionilor împotriva lui Dinamo Kiev.
Formația turcă Fenerbahce a fost eliminată din competiție după ce ucrainenii de la Kiev au marcat un gol în prelungiri și au câștigat miercuri, la Istanbul, cu 2-1, meciul retur. Prima manșă, desfășurată în Polonia din cauza invaziei rusești în Ucraina, se încheiase 0-0.
Incidentul, care a fost aspru criticat pe internet, pare să fi fost provocat de celebrarea lui Vitaliy Buyalskyi după ce a marcat golul de 1-0 pentru oaspeți în repriza a doua.
„Un inspector de etică și disciplină al UEFA va efectua o anchetă disciplinară cu privire la presupusul comportament necorespunzător al suporterilor lui Fenerbahce”, se arată într-un comunicat al UEFA.
„Informațiile cu privire la această chestiune vor fi puse la dispoziție în timp util”.
Fenerbahce a precizat într-un comunicat că nu acceptă reacția „unora” dintre suporterii săi, care „nu reprezintă niciodată poziția și valorile clubului nostru”.
De asemenea, a spus că a fost „nedrept” să se atribuie aceasta retorica tuturor fanilor săi.
Videoclipurile partajate online par să arate o mare parte a fanilor cântând numele lui Putin la scurt timp după ce Buyalskyi a sărbătorit în fața fanilor de acasă.
Aceasta a avut loc la câteva momente după ce mijlocașul lui Fenerbahce, Ismail Yuksek, a fost eliminat într-un meci incendiar.
Vasyl Bodnar, ambasadorul Ucrainei la Ankara, a declarat că a fost „trist” să audă scandările.
„Fotbalul este un joc corect. Ieri, Dinamo Kiev a fost mai puternică”, a scris el pe rețelele de socializare.
„Este foarte trist să auzim cuvintele de susținere ale fanilor lui Fenerbahce – în favoarea ucigașului și agresorului rus care ne bombardează țara.”
„Sunt recunoscător concetățenilor turci pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru considerația lor cu privire la acțiunile nepotrivite ale fanilor”.
28 iulie 2023 | Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, joi, achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase
28 iulie 2023 | Generalul Abdourahamane Tchiani s-a declarat șef al Consiliului Național pentru Salvarea Patriei creat în Niger
Potrivit Agenției France-Presse, Tchiani, care obișnuia să conducă garda prezidențială, a declarat, într-o adresă televizată, că soldații săi au preluat puterea „din cauza deteriorării situației de securitate din țară”. AFP mai relatează că președintele înlăturat este reținut într-o reședință de la baza militară a gărzii prezidențiale.
Potrivit lui Tchiani, sub președintele Mohamed Bazoum, s-a spus că totul este bine în țară, în timp ce, de fapt, mulți oameni muriseră sau deveniseră refugiați.
Soldații revoltați din Niger au anunțat, la sfârșitul zilei de 26 iulie, că l-au înlăturat de la putere pe președintele Mohamed Bazoum, au închis granițele țării și au suspendat Constituția. Ei au înființat Consiliul Național pentru Salvarea Patriei, care și-a asumat toate puterile guvernamentale. Într-o declarație difuzată la televiziunea națională, revoltații au promis că vor garanta siguranța personală a foștilor oficiali guvernamentali.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.