| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI Războiul din Ucraina – ZIUA 125 | ˅ | ZIUA 490 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Aflarea moaștelor Sf. Mucenici, doctori fără de arginți, Chir și Ioan (calendar ortodox)
- Sf. Mc. Papia (calendar ortodox)
- Sf. Irineu, episcop martir (calendar evanghelic, anglican, romano-catolic)
28 iunie 1358 | Primul privilegiu comercial cunoscut acordat negustorilor brașoveni pentru Țara Românească; se confirmă existența unui drum comercial ce pornea din Transilvania pe Valea Prahovei și pe Valea Buzăului spre Dunăre, cunoscut, mai târziu, sub numele de „drumul Brăilei”.
28 iunie 1461 | Edward al IV-lea a fost încoronat rege al Angliei
28 iunie 1491 | Eduard al IV-lea este încoronat rege al Angliei.
28 iunie 1519 | Carol al V-lea este ales împărat al Sfântului Imperiu Roman.
28 iunie 1581 | A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură” sau „Cazania”, ultima și cea mai de seamă carte tipărită de diaconul Coresi.
28 iunie 1635 | Guadelupa devine colonie franceză.
28 iunie 1651 | Începe bătălia de la Beresteczko dintre Polonia și Ucraina, cea mai mare bătălie din secolul al XVII-lea.
28 iunie 1709 | Petru cel Mare îl învinge pe Carol al XII-lea al Suediei în Bătălia de la Poltava.
28 iunie 1838 | Încoronarea Reginei Victoria a Regatului Unit
28 iunie 1846 | Adolphe Sax patentează saxofonul.
28 iunie 1883 | Societatea “CARPAŢII”, gândită şi fondată în mare parte de Mihai Eminescu, pe 24 ianuarie 1882, care întrunea cele mai valoroase personalități românești ale vremii, este desființată din ordinul guvernului. In această zi P. P. Carp transmitea din Viena: „Şi mai potoliți-l pe Eminescu!”
28 iunie 1883 | 
Mihai Eminescu (33 ani) – redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator – este arestat la Baia Mitrașevschi și internat forțat într-o clinică de boli nervoase (spitalul doctorului Alexandru A. Suțu), devenind primul ziarist deținut politic al României. Din 1883, și până în 1889, anul morții sale, Eminescu nu a mai putut reveni în viața publică.
Potrivit profesorului Nae Georgescu (autorul unei serii importante de lucrări despre viața, moartea și opera lui Mihai Eminescu), „Eminescu nu era un simplu articlier la ziarul TIMPUL”
„El dezvolta adevărate teorii sociale, economice si politice, toate incomode și mai ales nepotrivite in contextul in care, prin alianța care se discuta la nivelul cel mai înalt european, țara noastră trebuia sa renunțe la apărarea românilor din Transilvania, lăsând definitiv soarta lor in mâinile Imperiului Austro-Ungar. Pe de alta parte, Eminescu era un puternic agent de influență a opiniei publice, scrisul sau fiind mereu așteptat, temut si respectat”.
Nae Georgescu arată cum toți prietenii lui Eminescu, „începând cu junimiștii de frunte, ca Titu Maiorescu, Theodor Rosetti ori Iacob Negruzzi, și sfârșind cu ziariștii foarte apropiați, ca Ioan Slavici ori I.L. Caragiale, părăsiseră, de fapt, această corabie, pentru a se îmbarca in echipele puterii, poetul rămânând singurul ziarist pe baricadele opoziției, alături de câțiva membri marcanți ai acesteia, ca Al. Lahovari ori Mihail Kogălniceanu, care, însă, erau oameni politici, parlamentari angajați, nu ziariști propriu-zisi.”
„Mai mult, propriul sau ziar, TIMPUL, care a câștigat victorii de presa răsunătoare datorita lui Eminescu,[…] își schimba direcția si orientarea – deoarece, în această zi, chiar Regatul României își schimba orientarea politică, economică etc. tradițională – dinspre Franța și Anglia, către Puterile Centrale. Este vorba de intrarea noastră în alianța secretă cu Germania, Austro-Ungaria și Italia”
La rândul sau, filosoful și eminescologul Constantin Barbu afirmă că „revolta armată contra Austro-Ungariei, la care lucra Eminescu împreună cu Societatea “CARPAŢII”, se pregătea pentru anul următor arestării jurnalistului, 1884, când se aniversau 100 de ani de la Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan.
Viena lua foarte în serios toate semnalele din România Mică, până la a mobiliza trupe la graniță, în timp ce Budapesta cerea, prin presa și propaganda ei oficială, chiar alipirea României la Austro-Ungaria, fapt consemnat cu revoltă de Regele Carol în corespondența sa recent publicată de cercetătorul Sorin Cristescu” („Carol I – Corespondența privată 1878-1912“, Editura Tritonic, București).
Scrisorile regelui „din preajma lui 28 iunie 1883, către ilustrul său tată, sau către alte persoane din familie, privitoare la presă, relatau că „[…] În ziarele românești şi austro-ungare domnește la ora actuală o aşa de uriașă iritare că ne-am putea teme de o explozie“.
„Dacă tonul presei românești este extrem de regretabil, cel al ungurilor a ajuns la limita neruşinării, aceștia cer cu o nemaiauzită nerușinare pur şi simplu anexiunea /noastră/. În Germania, din nefericire, nu intră ziare scrise în limba maghiară, care aici sunt foarte răspândite, altminteri românii ar fi trataţi cu mai multă indulgență. Germanii iubesc banii românești, dar se năpustesc cu lovituri de bâtă asupra ţării“, afirmă Regele în scrisoarea din 28 iunie/10 iulie 1883 către Karl Anton de Hohenzollern, tatăl său.”
Totodată, Societatea “CARPAŢII” – fondată pe 24 ianuarie 1882, de Mihai Eminescu, împreună cu alți militanți pentru “Dacia Mare” – strângea arme pentru Transilvania; iar sediile Societății Carpații sunt devastate și organizația este interzisă chiar pe 28 iunie 1883, ziua arestării și internării forțate a lui Eminescu.”
„Recent s-a descoperit că unul dintre directorii acestei societăţi, Gheorghe Ocăşanu, nimeni altul decât acela care a ajutat la arestarea lui Eminescu, era agent al poliției Austro-Ungariei. Această societate care lupta clandestin pentru unirea Ardealului cu ţara începuse a fi penetrată de agenți străini – şi, practic, activitatea ei se poate reface astăzi după rapoartele secrete trimise la Viena și găsite, în zilele noastre, în binevoitoarele arhive de acolo. Eminescu este foarte des citat în aceste rapoarte.”
Societatea “CARPAŢII” – scrie Nae Georgescu – era „o organizație naționalistă cu caracter clandestin, semi-secret, ce-şi propunea – conform Statutului scos la lumină de Augustin Z.N. Pop – “sprijinirea după puteri a oricărui scop şi a oricărei întreprinderi românești” și „să producă o schimbare radicală în politica României faţă de românii din teritoriile aflate sub administrație străină”.
Societatea avea ședințe deschise, dar hotărârile tactice şi strategice erau luate în secret de membrii fondatori şi asociaţi. Intrarea în organizaţie nu era aşa uşoară; Ioan Slavici – cetăţean austriac – s-a străduit mai bine de un an să primească statutul de membru, în ciuda faptului că era prieten cu Eminescu. E drept, colaborarea sa cu serviciile de informații austro-ungare era un fapt cunoscut pentru apropiați.”
„Arestarea lui Eminescu de către comisarul de poliţie Câţă Niculescu a însemnat eveniment public în toată regula, cu scandal şi tam-tam, iar înserierea între celelalte percheziții, spargeri de sedii, expulzări etc. pune cel puțin sub semnul întrebării intenția autorităților. În fond, care era problema de tulburare a ordinii publice, adică motivul arestării? – Că într-o baie poetul ședea închis de câteva ore. Cum poate fi tulburată ordinea publică într-o baie – şi încă în aşa fel încât să fie nevoie de furgonul poliției, al spitalului, de martori, prieteni etc.? Iar această arestare a fost premeditată – sub forma prezervării, desigur, a unei protecții – de către prietenii lui Eminescu, aceia care de dimineață îi făcuseră rost de bilet de internare prin Titu Maiorescu.”[…] – afirma Nae Georgescu.
„Eminescu a fost arestat de Poliția Româna de opt ori! In diverse contexte: a fost luat din teatre, de pe strada, din berarii. După ce se îndrăgostește si vine de la Viena in București, este trimis la Iasi. Pe urmele lui, la Iași, a fost trimis șeful Poliției Române, Radu Mihail. Eminescu era urmărit in primul rând de agenții austro-ungari, sunt rapoartele lor găsite in arhiva, apoi de agenți români. Era un om foarte incomod prin activitatea lui ziaristica.”
In final, pe 28 iunie 1883, spune Georgescu, „Eminescu este declarat public nebun pentru a nu mai putea să dețină funcții publice”.
(sursa: mihai-eminescu.ro, „Moartea Civila a lui Eminescu – arestarea și eliminarea din 28 iunie 1883”))
28 iunie 1914 | Atentatul de la Sarajevo
Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, este asasinat împreună cu soția sa, Ducesa Sofia, de către extremistul sârb, Gavrilo Princip.
În timpul crizei care a urmat, liderii europeni au luat o serie de decizii politice, diplomatice și militare care aveau să transforme un conflict localizat în sud-estul Europei într-un război global: Primul Război Mondial.
28 iunie 1919 | Ulterior încheierii Armistițiului din 11 noiembrie 1918, s-a semnat Tratatul de la Versailles, între Germania și Aliați, act ce a dus la încheierea Primului Război Mondial.
Următoarele tratate de pace au fost semnate la Saint Germain – între Austria și Aliați (10 septembrie 1919 ), la Neuilly – între Bulgaria și Aliați (27 noiembrie 1919), la Trianon – între Ungaria și Aliați și la Sèvres – cu fostul Imperiu Otoman (la 10 august 1920, revizuit la Lausanne în 1923)).
28 iunie 1926 | Se înființează Mercedes-Benz prin fuziunea companiilor lui Gottlieb Daimler și Karl Benz.
28 iunie 1940 | Congresul SUA adoptă Legea privind înregistrarea străinilor, necesitând înregistrarea și amprentarea digitală a tuturor străinilor. Proiectul de lege interzice, de asemenea, persoanelor sau organizațiilor să susțină răsturnarea prin forța a guvernului SUA.
28 iunie 1940 | Al Doilea Război Mondial: România (încă neutră) cedează Uniunii Sovietice Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, după ultimatumurile URSS.
28 iunie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Sovieticii opresc execuțiile în masă de la închisoarea Brygidki, Lwów (Polonia), demarate la 22 iunie. Din 13.000 de prizonieri, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați.
28 iunie 1941 | 
Președintele SUA, F.D. Roosevelt înființează, prin ordin executiv, Biroul de Cercetare și Dezvoltare Științifică (OSRD – Office of Scientific Research and Development), numindu-l pe Vannevar Bush președintele acestuia.
OSRD va coordona dezvoltarea tehnologiei legate de apărare, inclusiv radar, sonar și etapele timpurii ale cercetării atomice.
28 iunie 1948 | 
Partidul Comuniștilor din Iugoslavia este exclus din Cominform, iar Iugoslavia din blocul comunist.
28 iunie 1967 | Israelul anexează Ierusalimul de est
28 iunie 1982 | 
Are loc vizita în România a fostului președinte al Statelor Unite, Richard Nixon.
28 iunie–30 iunie 1982 | 
Convorbiri intre Nicolae Ceaușescu și Richard Nixon, fost președinte al SUA.
28 iunie 1988 | 
Președintele SUA, George H. W. Bush, anunță decizia sa de a permite expirarea derogării referitor la clauza națiunii celei mai favorizate acordate României la 3 august 1975, ca răspuns la decizia guvernului român de a renunța la reînnoirea statutului MFN (Most Favored Nation), în conformitate cu condițiile din Jackson-Vanik. Statutul MFN al României și eligibilitatea sa pentru credite la export au expirat la 3 iulie 1988.
Statutul de cea mai favorizată națiune(MFN) al României a fost reglementat de Titlul IV din Trade Act din 1974, dispoziția din legislația americană care conține așa-numitul amendament Jackson-Vanik, referitor la statutul MFN al țărilor fără economie de piață, care nu erau eligibile pentru acest tratament, începând cu 3 ianuarie 1975.
România a început să primească tratamentul MFN anual, în temeiul unei derogări prezidențiale de la cerințele privind libertatea de emigrare din amendamentul Jackson-Vanik, la 3 august 1975.
„România a ieșit din dictatura comunistă brutală în 1989 și a aprobat o nouă constituție, punând bazele unei democrații parlamentare moderne, însărcinată cu garantarea drepturilor fundamentale ale omului, a libertății de exprimare și a respectării proprietății private. De atunci, România a organizat alegeri locale, parlamentare, și alegeri prezidențiale. Pe lângă reforma democratică, România a întreprins reforme economice semnificative orientate spre piață, inclusiv instituirea unui sistem bancar pe două niveluri, introducerea unui sistem fiscal modern, eliberarea majorității prețurilor și a eliminarea majorității subvențiilor, adoptarea unui sistem comercial bazat pe tarife regim tarifar, precum și privatizarea rapidă a industriei și a aproape întregii agriculturi” – se arata intr-un raport al SUA din 18 iunie 1996, elaborat de Comisia pentru întreaga Cameră privind starea de Uniunii(Committee of the Whole House on the State of the Union).
Raportul precizează că „Având în vedere progresele României în direcția pluralismului democratic și a economiei de piață, precum și dorința acesteia de a avea relații bilaterale mai strânse, Președintele a emis o derogare pentru România de la cerințele Jackson-Vanik la 17 august 1991 și a semnat Acordul comercial dintre Statele Unite și România la 3 aprilie 1992. La 2 noiembrie 1993, Președintele a promulgat legea P.L. 103-133, o rezoluție comună care aproba extinderea dreptului de acordare a națiunii celei mai favorizate pentru România în cadrul noului acord comercial bilateral. La 19 mai 1995, președintele a constatat că România respectă pe deplin condițiile din amendamentul Jackson-Vanik. În consecință, nu mai este necesară o derogare anuală pentru ca România să beneficieze de tratamentul MFN, dar această țară rămâne supusă unor rapoarte semestriale ale Președintelui, cu privire la conformitate, iar raportul din decembrie poate fi dezaprobat de Congres.”
28 iunie 1991 | S-a deschis, la București, Casa Americii Latine.
28 iunie 1992 | Este adoptată Constituția Estoniei
28 iunie 1993 | Andrei Șerban, director al Teatrului Național București, își prezintă demisia din funcție, unul dintre motivele invocate fiind indiferența factorilor de decizie față de cultură.
28 iunie 2001 | 
Slobodan Milošević, președinte al Serbiei între 1989-1997, este deferit Tribunalului de la Haga, sub acuzația de crime împotriva omenirii.
28 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Turcia, Finlanda și Suedia au semnat un memorandum trilateral, deschizând calea către aderarea celor două țări nordice la NATO.
28 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski numește Rusia „stat terorist”, după ultimele atacuri asupra Ucrainei
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.