| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si Războiul din Ucraina – ZIUA 111 | ˅ | ZIUA 476 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Sărbători naționale
- SUA: Ziua drapelului național
- Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud: Ziua Eliberării (seit 1982)
- Sărbători ale organizațiilor internaționale
- Ziua Internațională a Donatorilor de Sânge (WHO), din anul 2005
- Sărbători relligioase
- Sf. Prooroc Elisei, profet israelit (romano-catolică, ortodoxă, copt, evanghelică: ELCA)
- Sf. Ierarh Metodie al Constantinopolului (calendar ortodox)
- Grigore de Nyssa, mitropolit din Sivas (evanghelică: ELCA)
14 iunie 1381 | Anglia: Richard al II-lea se întâlnește cu liderii Revoltei Țăranilor la Blackheath. Turnul Londrei este asaltat de rebelii care intră fără rezistență.
14 iunie 1565 | Catharina de Medici și ducele de Alva discută despre calvinism
14 iunie 1634 | Rusia și Polonia semnează tratatul de pace de la Polyanovka / Polanów
14 iunie 1645 | Bătălia de la Naseby, Leicestershire: „Noua armată model” sub conducerea lui Oliver Cromwell și Thomas Fairfax a învins forțele regaliste ale regelui englez Carol I
14 iunie 1658 | Bătălia Dunelor: forțele engleze și franceze înving spaniolii lângă Dunkerque în timpul războiului franco-spaniol
14 iunie 1673 | Bătălia la Schooneveld: Michiel de Ruyter, considerat drept unul dintre cei mai iscusi amirali din istorie, învinge flota franceză / engleză
14 iunie 1777 | Congresul continental american adoptă steagul Stars & Stripes, proiectat de Francis Hopkinson, înlocuind steagul Grand Union
14 iunie 1775 | Armata SUA se formează mai întâi ca armată continentală pentru a lupta în războiul revoluționar american
14 iunie 1797 | 
Napoleon I, viitor împărat al Franței (1804-1814 și 1815), formează Republica Ligură (Repubblica Ligure), organizând orașul cucerit Genova și împrejurimile sale, aflate sub influența și autoritatea sa.
Noua republica a constat din vechea Republică Genova, care acoperea cea mai mare parte a regiunii Liguria din nord-vestul Italiei și micile feude imperiale deținute de Casa Savoia pe teritoriul său.
Prima sa Constituție a fost promulgată la 22 decembrie 1797, instituind o republică directorială. Guvernul a fost modelat pe modelul Directoratului din Franța, iar republica a fost legată de Franța, prin alianță.
Republica Ligură a folosit steagul tradițional genovez, o cruce roșie pe fond alb.
O nouă Constituție a fost publicată în 1801, stabilind instituții asemănătoare cu cele ale Republicii Genoveze anterioare; un doge – președinte al unui Senat.- a fost nominalizat pentru 5 ani, iar in 1802 a fost nominalizat pe viață.
În mai 1805, Genova a fost anexată de francezi, iar Republica Ligură a fost absorbită în Imperiul Francez.
Până în 1799, Napoleon a cucerit cea mai mare parte a Italiei în numele Revoluției Franceze, și a înființat o serie de state-client ale Franței aflate sub propriul său control.
14 iunie 1800 | Bătălia de la Marengo (Alessandria)
Bonaparte vs Austria. Armata austriacă a fost înfrântă de armata franceză, comandată de Napoleon I, împărat al Franței (1804-1814 și 1815).
14 iunie 1807 | Armata franceza a împăratului Napoleon I învinge armata rusă in bătălia de la Friedland, Prusia (regiunea modernă rusă Kaliningrad) încheind războiul celei de-a patra coaliții.
14 iunie 1821 | Badi al VII-lea, regele al Sennarului, capitulează in fata lui Ismail Pașa, general al Imperiului Otoman, punând capăt regatului sudanez vechi de 300 de ani
14 iunie 1841 | Se deschide primul parlament canadian la Kingston, Ontario
14 iunie 1846 | Se formează Partidul Liberal Belgian
14 iunie 1846 | Proclamarea Republicii California- La República de California (Republica Steagului Ursului, Bear Flag Republic – un stat separatist nerecunoscut din Mexic) la Sonoma, declarându-si independența față de Mexic
Numele „Republica California” a apărut doar pe steagul pe care insurgenții l-au ridicat în Sonoma si a marcat aspirația de a forma un guvern republican, sub propriul lor control.
Rebelii au ales ofițeri militari, dar nu au stabilit nicio structură civilă.
Steagul lor, cu imaginea unui urs grizzly din California, a devenit cunoscut sub numele de Steagul Ursului și a devenit ulterior baza steagului oficial al statului California.
Trei săptămâni mai târziu, la 5 iulie 1846, armata Republicii, formată din 100 până la 200 de oameni, a fost inclusă în Batalionul California comandat de căpitanul Brevet John C. Frémont.
Revolta Steagului Ursului și tot ce a mai rămas din „Republica California” au încetat să mai existe pe 9 iulie, când locotenentul marinei americane Joseph Revere a ridicat steagul Statelor Unite în fața cazărmii Sonoma și a trimis un al doilea steag pentru a fi ridicat la Fortul Sutter.
14 iunie 1861 | In timpul războiului civil american, rebelii evacuează Harpers Ferry, în contextul avansării armatei generalului George McClellan (n. 3 decembrie 1826, Philadelphia, Pennsylvania, SUA – d. 29 octombrie 1885 (58 de ani) – nominalizat la președinția democratică în 1864, a servit ulterior ca guvernator al New Jersey.
A organizat celebra armată a Potomacului. La începutul războiului, a jucat un rol important în formarea unei armate bine pregătite și organizate pentru Uniune.
14 iunie 1848 | Unirea guvernelor constituite la Islaz și București și formarea Guvernului provizoriu al Revoluției de la 1848.
14 iunie 1880 | România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice, la nivel de agenție diplomatică, pentru ca două luni mai târziu acestea să fie ridicate la nivel de legație. Relațiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941 și au fost reluate, la 7 februarie 1946, la nivel de legație. La 1 iunie 1964, relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost ridicate la nivel de ambasadă.
14 iunie 1898 | Franța semnează Convenția Niger
14 iunie 1900 | Anexat Statelor Unite ale Americii, la 12 august 1898, Hawaii se constituie ca teritoriu organizat
14 iunie 1900 | Germania aprobă o a doua lege, care permite extinderea marinei germane
14 iunie 1904 | Trupele olandeze au ocupat Kuto Reh, Sumatra, ucigând toți locuitorii
14 iunie 1904 | Războiul ruso-japonez: Bătălia de la Te-li-ssu, numita si Bătălia de la Wafangou, japonezii îi înving pe ruși și provoacă victime grele
14 iunie 1905 | Răscoala marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin” (14-24).
14 iunie 1906 | Pogrom împotriva evreilor în Bialystok, Rusia poloneză
14 iunie 1907 | Norvegia adoptă votul feminin pentru femeile din clasa de mijloc, numai la alegerile parlamentare
14 iunie 1913 | 
Guvernul sud-african adoptă Legea privind imigrația, care restricționează intrarea și libera circulație a asiaticilor; provocând agitație și revolte pe scară largă din partea indienilor rezidenți, conduși de Gandhi
14 iunie 1916 | 
SUA: Convenția democratică se întrunește la St Louis; Woodrow Wilson își face campanie, cu sloganul „el s-a păstrat în afara războiului” („he kept out of the war”)
14 iunie 1916 | Reprezentanții a opt națiuni aliate organizează o conferință economică la Paris, la care discută modalități de a paraliza puterea economică a dușmanilor în timpul și după război
14 iunie 1917 | Primul atac aerian german asupra Angliei, peste 100 de oameni uciși în estul Londrei
14 iunie 1922 | 
SUA: Warren G. Harding devine primul primul președinte american care folosește radioul, dedicând memorialul Francis Scott Key din Baltimore
14 iunie 1928 | 
SUA: Convenția națională republicană, întrunita la Kansas City, îl nominalizează pe Herbert Hoover pentru președinție
14 iunie 1928 | S-a născut (în Rosario, Argentina) Ernesto „Che” Guevara, revoluționar marxist argentinian (Revoluția cubaneză); (d. 1967)
14 iunie 1929 | Prusia și Vaticanul semnează Concordia
14 iunie 1931 | 
Prima întâlnire dintre Reinhard Heydrich si Heinrich Himmler
14 iunie 1932 | Germania: se formează guvernul von Papen
14 iunie 1934 | 
Viena: Are loc prima întâlnire dintre Adolf Hitler și Benito Mussolini.
14 iunie 1935 | În portul Constanța sosește vasul „Prințesa Maria” cu rămășițele pământești ale lui Dimitrie Cantemir și cu câteva arhive din Tezaurul României care a fost trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial.
Arhivele au constat în registrele contabile ale unor bănci, state de servicii ale funcționarilor Ministerului Agriculturii, bancnote românești tipărite în 1917 la Moscova și nici un document istoric.
14 iunie 1936 | Se înființează lagărul de concentrare Oranienburg (Germania)
14 iunie 1940 | Al Doilea Război Mondial: Armata germană intră în Paris, declarat „oraș deschis”.
14 iunie 1940 | Al Doilea Război Mondial: Se înființează lagărul de concentrare Auschwitz, în Polonia controlată de naziști, pentru prizonierii polonezi (aproximativ 3 milioane vor muri în interiorul zidurilor sale)
14 iunie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Estonia pierde 11.000 de locuitori, ca urmare a deportărilor în masă în Siberia
14 iunie 1941 | Al Doilea Război Mondial: A patra deportare majoră a polonezilor in Siberia (300.000 dintre ei, care evitaseră deportările precedente, și copii din taberele de vară și orfelinate).
14 iunie 1942 | Al Doilea Război Mondial: Guvernul francez Reynaud demisionează
14 iunie 1942 | 
Al Doilea Război Mondial: Anne Frank (n. 12 iunie 1929, Frankfurt, Germania – d. 21 februarie 1945 (15 ani), in lagărul de concentrare Bergen-Belsen) își începe jurnalul.
Anne Frank (13 ani) și familia ei s-au ascuns în Amsterdam, în 1942, pentru a scăpa de persecuția nazistă. Trădați doi ani mai târziu, au fost trimiși în lagărele de concentrare, unde Anne a murit din cauza tifosului.
Jurnalul Annei, din iunie 1942 până în august 1944, este perceput ca fiind cel mai pertinent document personal al Holocaustului și a fost ecranizat mai târziu.
14 iunie 1946 | 
S-a născut, la New York, Donald Trump, al 45-lea președinte al SUA (2017-2021), magnat imobiliar (Trump Towers) și personalitate TV (The Apprentice),
14 iunie 1947 | Consiliul de Miniștri al României a aprobat programul de relansare economică și stabilizare monetară.
Pentru îndeplinirea acestui program, prin Legea nr. 248 din 12 iulie 1947 (publicata la 15 iulie 1947), a fost constituită Comisia Ministerială pentru Redresarea Economică și Stabilizarea Monetară.
În vederea realizării scopului pentru care fusese înființată, Comisia urmărea, în principal, mobilizarea resurselor materiale și financiare interne, eliminarea fenomenelor de speculă și crearea unui curs normal evoluției economice.
Activitatea Comisiei consta în luarea unor decizii ce aveau putere executorie și erau obligatorii pentru departamentele și instituțiile publice.
Comisia și-a încetata activitatea la data de 2 iulie 1948.
14 iunie 1948 | Klemens Gottwald devine președintele Cehoslovaciei
14 iunie 1949 | Statul Vietnam (aliat al Franței) este format oficial în timpul primului război din Indochina, Bảo Đại este instalat ca împărat
14 iunie 1953 | Lovitură militară a generalului Gustavo Rojas Pinilla în Columbia
14 iunie 1953 | 
Dwight D. Eisenhower condamnă propunerea lui McCarthy de ardere a cărților.
În 1953, la apogeul dezbaterii americane privind arderea cărților, American Library Association și American Book Publishers Council au emis o declarație care apăra „libertatea de a citi”.
La rândul său, Eisenhower (însoțit de președintele Colegiului Dartmouth, John Sloan Dickey) s-a adresat studenților de la Colegiul Dartmouth, afirmând: „Nu vă alăturați incendiatorilor de cărți! Sa nu credeți că veți ascunde greșelile, ascunzând dovezile că acestea au existat vreodată. Nu vă fie teamă să mergeți la bibliotecă și să citiți fiecare carte, atâta timp cât acel document nu ofensează propriile noastre idei despre decență – aceasta ar trebui să fie singura cenzură.” (“Don’t join the book burners. Don’t think you are going to conceal faults by concealing evidence that they ever existed. Don’t be afraid to go in your library and read every book, as long as any document does not offend our own ideas of decency. That should be the only censorship.”)
Nassau Daily Review-Star din Long Island a numit acest discurs „Ike’s Best Speech”, pentru că „a făcut apel la curajul moral al americanilor de a trăi ca americani”.
Dar cine sunt incendiatorii de cărți? „Nu eu”, a răspuns senatorul McCarthy, „eu nu am ars nicio carte”. Președintele, a adăugat McCarthy, ar trebui să se refere la propriul său Departament de Stat, ale cărui directive, agreate de secretarul (John Foster) Dulles, ordonă bibliotecilor americane din străinătate să înlăture toate cărțile „comuniștilor, tovarășilor lor de drum, ș.a.m.d.”.
Întrebat despre aceste directive, președintele Eisenhower a spus ca nu a auzit de ele. Dar, a adăugat el în conferința de presă din 17 iunie, atunci când a susținut „accesul liber la cunoștințe”, nu se referea la cărțile comuniștilor. Dacă Departamentul de Stat arde cărți care fac apel la oameni incurajandu-i să devina comuniști, atunci este în regulă si pentru președintele Statelor Unite. El a menționat că ar trebui să fie expuse cărțile anti-comuniștilor despre comunism, pentru ca toți să le studieze; cărțile comuniștilor sunt altceva. Cu această clarificare, bibliotecile SUA de peste mări își pot continua activitatea de educație și iluminare.
În 1948, Legea Smith-Mundt a acordat statutul legislativ permanent programului „Overseas Library”. Scopul acesteia a fost să compenseze dezinformarea pe scară largă cu privire la Statele Unite, prezentând imaginea SUA „deplin și corect”(“full and fair”), ca obiectiv al efortului american de a informa oamenii din străinătate. Dar, pe măsură ce campania Hate America, dirijată de sovietici, s-a intensificat, aceasta abordare a devenit din ce in ce mai strâns asociata cu contra-propaganda.
În acest spirit, președintele Truman a lansat, în 1951, contradictoria „Campanie a Adevărului” (Campaign of Truth). În Library Journal, Robert Delaney concluziona: „Cultura de dragul culturii nu are loc în programele de schimb informațional și educațional ale SUA… activitățile culturale sunt un instrument indispensabil de propagandă”.
Până în 1951, doi experți ai Biroului bugetului, care pregăteau listele titlurilor pentru bibliotecile SUA de peste hotare, au ajuns la concluzia că acestea ar trebui să devină principalele focare ale „tuturor activităților de propagandă evidentă” și că toate celelalte funcții reprezintă „o risipă de fonduri”.
În acest context, Harland Carpenter, Robert Crowell și Chester Kerr, trei experți care acționau in calitate de consultanți speciali, atenționau Departamentul de Stat: „Daca veți permite bibliotecilor să ajungă simple agenții de propagandă pentru diseminarea literaturii anticomuniste, eficacitatea lor va fi rapid invalidată.”
Opinia lor a fost împărtășită si de Bibliotecarul Congresului, Luther Evans, care mărturisea: „Oamenii sunt profund emoționați de ceea ce trăiesc și bănuiesc că varietatea lecturilor, oferita de bibliotecile americane gratuite din străinătate, înseamnă la fel de mult pentru utilizatorii lor, ca și cărțile pe care ei le citesc acolo. Poate că au citit despre libertatea de opinie din S.U.A. De fapt, ei văd aceste dovezi de libertate în biblioteca noastră americană, care conține cărți diferite, sau chiar ostile opiniilor administrației aflate la putere în S.U.A. Prezența unei cărți necenzurate, care critică un aspect al vieții americane, în colecțiile deschise ale unei biblioteci din SUA, poate face mai mult decât o mie de slogane de propagandă lansate pentru a convinge cititorul care se îndoiește de integritatea obiectivelor americane și de sinceritatea cu care sunt admise lipsurile societății noastre.„
Sub un președinte democrat, secretarul de stat Acheson a distribuit în bibliotecile SUA din întreaga lume reviste precum Life, care l-au condamnat la fel de puțin ca pe un trădător.
Administrația internațională a informațiilor condusa de Dulles a început prin susținerea utilizării materialelor pro-SUA si al unor scriitori susținuți de sovietici, cum ar fi Howard Fast, căruia s-ar putea „să i se acorde o credibilitate specială în rândul publicului cheie selectat”. Dar când McCarthy a atacat această directivă, Departamentul de Stat a anulat-o și, în locul ei, a ordonat tuturor radiodifuzorilor și bibliotecilor să nu mai folosească materialul „comuniștilor, al tovarășilor lor de drum, etc.”. O altă directivă adresată angajaților care pregăteau articole pentru publicul din străinătate a interzis discuțiile dintre sau despre „comuniști, tovarășii lor de drum și așa mai departe”.
Și o a treia directivă a ordonat editorilor să certifice că niciun material trimis în străinătate, în cadrul unui program al Departamentului de Stat, nu va fi realizat de către „comuniști, tovarășii lor de drum sau de alte persoane controversate” (acest demers a fost anulat la cererea editorilor în cauză).
Un număr de cărți au fost eliminate din toate bibliotecile Amerika Haus din Berlin. Printre acestea, un studiu de Vera Micheles Dean, un roman de Walter Duranty, poeziile lui Langston Hughes și ediția lui Howard Fast, a lucrărilor lui Tom Paine. În Bombay și Calcutta, printre cărțile interzise se numărau Clarence Streit’s Union Now, Lynd’s Middletown si Rising Wind, de Walter White, The Loyalty of Free Men, de Alan Barth și Washington Witch Hunt, scrisa de corespondentul New York Herald-Tribune, Bert Andrews.
Listele complete ale cărților arse și/sau interzise au fost păstrate secrete; dar termeni precum „etc” „și așa mai departe” și „controversate” au fost, în general, interpretați de oficialii din subordine ca referindu-se la orice autor despre care au fost oferite informații derogatorii în fața unui comitet al Congresului. Orice funcționar care nu a urmat directiva Comitetului pentru activități anti-americane, ca ghid, a acționat asumandu-si pericolul, pe cont propriu. Acest lucru a fost explicat printr-un memorandum al ofițerului de presă al Departamentului de Stat care a refuzat să definească „etc”, „și așa mai departe” și „controversat” și a declarat că toate cazurile îndoielnice „trebuie să fie clarificate de către cei responsabili pentru program”.
Pe 8 iulie 1953, Eisenhower va emite o noua orientare in aceasta privința.
Până în august, Congresul a înființat Agenția de Informații SUA ca un birou independent de Departamentul de Stat care raportează direct Casei Albe. În decurs de un an, senatorul Ralph Flanders a introdus o rezoluție de cenzurare a lui McCarthy, pe care Senatul a adoptat-o înainte de sfârșitul anului 1954. McCarthy, acum evitat de colegii săi, își pierduse puterea politică.
14 iunie 1954 | Președintele SUA, Eisenhower, semnează ordinul prin care jurământul de loialitate (de credința), va conține cuvintele „sub Dumnezeu” („under God”).
Deși unele relatări istorice susțin că Eisenhower a fost crescut ca Martor al lui Iehova, majoritatea cărturarilor prezidențiali cred acum că familia lui era menonită. Oricum ar fi, Eisenhower a abandonat religia familiei sale înainte de a intra în armată și a făcut pasul neobișnuit de a se fi botezat relativ târziu, ca prezbiterian. Botezul a avut loc în 1953, la doar un an de la primul său mandat ca președinte al SUA.
La un discurs de Ziua Steagului, in 1954, el a aprofundat sentimentele sale cu privire la locul religiei în viața publică, atunci când a argumentat de ce a vrut să includă „sub Dumnezeu” în promisiunea de credință: „În acest fel reafirmăm transcendența credinței religioase în moștenirea și viitorul Americii; în acest fel, vom întări în mod constant acele arme spirituale care vor fi pentru totdeauna cea mai puternică resursă a țării noastre în vreme de pace și de război”.
14 iunie 1958 | Parașutiștii britanici aterizează in Cipru
14 iunie 1958 | 
S-a născut Olaf Scholz, cancelar al Germaniei federale din 8 decembrie 2021
Olaf Scholz a studiat dreptul la Universitatea din Hamburg, în 1978, ca parte a unui curs de formare juridică, devenind, ulterior, avocat specializat în dreptul muncii, la firma de avocatură Zimmermann, Scholz und Partner.
Deși familia sa este tradițional luterană, Scholz (membru SPD) a părăsit Biserica la o vârstă adultă, însă a subliniat nevoia de apreciere a moștenirii și culturii creștine a Germaniei.
Anterior numirii sale în funcția de cancelar (2021), Scholz a fost ministru federal al Muncii și Afacerilor Sociale (2007-2009), adjunct al liderului SPD (2009-2019), prim primar al Hamburgului (2011-2018), vicecancelar în cel de-al patrulea cabinet Merkel și ministru federal al Finanțe (2018-2021).
Scholz reprezintă aripa centristă a SPD, fiind perceput ca un continuator al liniei politice promovate de predecesoarea sa creștin-democrată, Angela Merkel, în al cărei ultim guvern a fost vicecancelar şi ministru de finanțe.
Scholz s-a alăturat Partidului Social Democrat (SPD) la vârsta de 17 ani, în 1975, ca student, intrând în contact cu Jusos, organizația de tineret a SPD. A fost președinte federal adjunct al Jusos (1982-1988) și vicepreședinte al Uniunii Internaționale a Tineretului Socialist (1987 -1989).
Potrivit unui articol din cotidianul Bild (datat 13.01.2022), STASI – poliția politică din fosta Germanie comunistă -, l-a spionat, în anii ’80, pe actualul cancelar german Olaf Scholz, atunci când acesta era vicepreședinte al Tineretului Social-Democrat german (Jusos) şi era perceput, în RDG, ca un politician „apropiat” regimului, datorită vederilor sale anticapitaliste de la acea vreme.
Conform documentelor din arhivele STASI, el a fost urmărit inclusiv de agenți infiltrați în RFG. Potrivit Bild, între anii 1978 şi 1987, STASI a primit cel puțin 19 rapoarte (parte din ele înaintate și KGB-ului) despre activitățile sale de la Hamburg, redactate de agenți sub diferite nume de acoperire, despre activitățile lui Scholz din acea perioadă, cum ar fi conflictele sau dezbaterile interne între diferitele curente din Jusos.
Scholz a susţinut Freudenberger Kreis, o aripă marxistă a grupurilor universitare ale Jusos, afirmând, într-una dintre publicațiile sale, că societatea ar trebui să „depășească economia capitalistă”. În această lucrare, Scholz a criticat NATO, pe care l-a etichetat drept „agresiv-imperialist”, a descris Republica Federală ca fiind „fortăreața europeană a marilor afaceri” și a blamat coaliția social-liberală, care, în opinia lui Scholz, asigura „menținerea nudă a puterii deasupra oricărei forme de dispută de fond”.
Referindu-se la această perioadă din viața sa, Scholz a declarat, mai târziu, că „a făcut aproape toate greșelile posibile la un moment dat”.
Dincolo de simpatiile sale comuniste, din dosarele cancelarului Olaf Scholz, reiese nu numai apropierea sa, în anii ‘80, de Republica Democrată Germană, ci și de URSS și de politicile blocului comunist de atunci. El a menținut, de asemenea, relații personale strânse cu funcționarii din RDG și din Uniunea Sovietică.
Războiul din Ucraina, declanşat de Rusia, în februarie 2022, amintește, oarecum, de evenimentele anilor 1970, când URSS și-a îndreptat rachetele nucleare cu rază medie spre Europa de Vest. NATO a decis atunci modernizarea armamentului său cu rachete similare, determinând proteste ale social-democraților, în fosta Republică Federală Germană.
Olaf Scholz a fost, la acel moment, unul din liderii manifestațiilor împotriva politicii NATO. Fotografiile vremii îl arată pe actualul cancelar demonstrând în fosta capitală a Germaniei federale, Bonn, împotriva rachetelor americane amplasate de Ronald Reagan. Conflictul s-a stins în 1987, când Uniunea Sovietică s-a angajat să elimine rachetele.
În octombrie 1983, mai mult de un milion de oameni au protestat la Bonn, și în alte orașe, când Bundestagul (parlamentul Germaniei federale), cu voturile CDU și FDP, a aprobat staționarea rachetelor americane în RFG.
SPD – al cărui cancelar Helmut Schmidt a susținut inițial decizia NATO -, a votat majoritar împotriva demersului. Olaf Scholz a pledat pentru forțarea anulării deciziei Bundestagului prin proteste. Într-un eseu despre „Aspecte ale muncii socialiste pentru pace“, el a atenuat abordarea, afirmând că, pentru SPD, „pe termen lung, problema integrării militare a RFG în NATO va fi, de asemenea, pe ordinea de zi”.
În calitate de cancelar (din decembrie 2021), Scholz a gestionat răspunsul Germaniei la invazia rusă a Ucrainei (din februarie 2022).
Deși a optat pentru o poziție mai precaută, comparativ cu o serie de alți lideri occidentali, Scholz a monitorizat o creștere semnificativă a bugetului german de apărare, a susţinut transporturile de arme către Ucraina și a decis sã stopeze certificarea gazoductului Nord Stream 2.
La trei zile după invazia Rusiei în Ucraina, Scholz a expus principiile unei noi politici de apărare germane, într-un discurs susținut la Zeitenwende.
Pe 14 ianuarie 2023, Scholz a refuzat să răspundă dacă Ucraina a atacat Nord Stream. El a susţinut că Berlinul va clarifica circumstanțele atacurilor.
Pe 10 august 2023, cancelarul german Olaf Scholz a promis că va continua sprijinul militar acordat Ucrainei, dar a menționat că guvernul său va acționa „responsabil” pentru a evita o confruntare între NATO și Rusia. „Întotdeauna acordăm atenție ca deciziile pe care le luăm sã nu escaladeze într-un război între NATO și Rusia. Ucraina este atacată de Rusia, Ucraina se apără și va fi susținută de noi”, a spus el, citat de Anadolu.
Arhivele STASI – fosta Securitate est-germană, cu circa 91.000 de angajați şi 189.000 de informatori -, au fost deschise în 1991, după reunificarea Germaniei, volumul documentelor însumând aproximativ 111 kilometri.
În ultimii 30 de ani, arhivele STASI au înregistrat 3,5 milioane de cereri de consultare, efectuate atât de cetățenii care au dorit să-şi vadă dosarul, cât şi de ziariști şi cercetători.
În prezent, se încearcă reconstituirea unora dintre documentele STASI, pe care comuniștii est-germani au încercat să le distrugă cu tocătoarele de hârtie.
La 23 mai 2023, social-democrația a împlinit 160 de ani de istorie a organizării în cadrul unor formațiuni politice.
La 23 mai 1863 se înființa, la Leipzig, Uniunea Generală a Muncitorilor din Germania, a cărei linie a fost continuată de Partidul Social-Democrat German (SPD).
SPD a fost interzis, a avut parte de persecuții și exil, de succese și înfrângeri, dar mulți s-au înșelat crezându-l terminat.
Social-democrația era deja organizată în cadrul unui partid, încă înainte de 1871, când se constituia Imperiul German. A participat activ și a rezistat sub întreaga istorie a Imperiului, a Republicii de la Weimar, a dictaturii național-socialiste, pe perioada exilului, a Germaniei divizate și apoi reunificate.
Organizația de Tineret a SPD („Jusos”) a hotărât, la congresul federal din 1969, la München, virajul spre stânga. De atunci, organizația de tineret a SPD se consideră un „detașament de orientare socialistă” în cadrul SPD.
În prezent, există peste 350 de grupuri Jusos la nivel național, iar în unele locuri și grupuri de studenți stagiari. Grupuri universitare independente Jusos funcționează în multe universități.
În plus, există asociații de stat în toate statele federale (mai multe districte din Saxonia Inferioară și Hesse) sau așa-numita coordonare de stat pentru studenți și stagiari.
Potrivit Jusos, acestea susțin, „în primul rând politica de stat, oferă seminarii educaționale și țin conferințe regulate”.
14 iunie 1961 | S-a născut (în Bexley, Kent, Anglia) Boy George [O’Dowd], cantautor britanic (Culture Club)
14 iunie 1962 | Albert DeSalvo, cunoscut sub numele de Boston Strangler, o ucide pe Anna Slesers, prima sa victimă
14 iunie 1962 | Se înființează, la Paris, Organizația Europeană de Cercetare Spațială – devenind ulterior Agenția Spațială Europeană
14 iunie 1966 | Poliția olandeză se confruntă cu muncitorii din construcții, 60 răniți
14 iunie 1967 | URSS lansează Kosmos 166 pentru observarea Soarelui de pe orbita Pământului
14 iunie 1967 | China testează prima sa bombă cu hidrogen.
14 iunie 1967 | 
Guvernatorul Californiei, Ronald Reagan, semnează legea privind avortul terapeutic, legalizând avorturile în anumite circumstanțe; al doilea stat, după Colorado, care aplică aceasta măsura
14 iunie 1968 | Armata olandeză permite purtarea hainelor civile înafara serviciului
14 iunie 1972 | Membrii Partidului Social Democrat și Laburist NI organizează o întâlnire cu reprezentanții armatei republicane irlandeze la Derry; reprezentanții IRA prezintă condițiile lor pentru discuții cu guvernul britanic
14 iunie 1973 | 
Administrația președintelui SUA, Richard Nixon, impune înghețarea prețurilor pe o perioadă de 60 de zile.
14 iunie 1975 | URSS lansează Venera 10 pentru aterizarea Venus
14 iunie 1982 | Argentina se predă Marii Britanii, punând capăt conflictului de 74 de zile al insulelor Falklands
14 iunie 1985 | Extremiștii musulmani șiiți libanezi au deturnat zborul 847 al TWA
14 iunie 1985 | Semnarea Tratatului de la Schengen, privitor la suprimarea controalelor la frontierele europene.
14 iunie 1988 | O femeie îl dă în judecată pe Chuck Berry pentru suma de 5.000.000 de dolari, susținând că acesta ar fi lovit-o
14 iunie 1989 | Ronald Reagan este făcut cavaler de către regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (titlu onorific)
14 iunie 1989 | SUA: Zsa Zsa Gabor a fost arestata pentru că i-a dat o palmă unui polițist din Beverly Hills
14 iunie 1989 | A treia conversație dintre Mihail Gorbaciov și Helmut Kohl
Kohl: Dintre toate țările socialiste, cele mai fără de speranță relații le avem cu România. Nu există deloc mișcare acolo; doar întuneric complet și stagnare. Nu-l înțeleg pe Ceaușescu. Cum de nu vede ce cult ridicol a creat în propria țară? Nu-mi vine să cred că se poate gândi serios că i-a făcut pe români cei mai fericiți oameni de pe Pământ. [mai mult]
14 iunie 1990 | SUA: Curtea Supremă de Justiție declară că acțiunea poliției de verificare a șoferilor beți este constituțională
14 iunie 1990 | Urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a „restabili ordinea”. Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, facultăți, studenți (14-15 iunie 1990).
Ajunși în Gara de Nord, la ora 4 dimineața, minerii conduși de Miron Cozma au fost preluați de angajați ai SRI și orientați spre punctele nevralgice ale capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piața Universității, sub pretextul că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanților, pe platoul din fața Teatrului Național. Imediat au pătruns în incinta Facultății de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertății de opinie și au devastat o colecție unică în Europa de flori de mină și zăcăminte geologice ca și sediul Ligii Studenților.
O soartă asemănătoare au avut și Facultatea de Litere și cea de Matematică, dar și Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroși profesori au fost bătuți, printre care profesorii de lingvistică Grigore Brâncuș și Petru Creția, acesta fiind agresat de indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonă, minerii au mai devastat sediile PNȚCD și ale PNL, unde au pretins că au descoperit valută falsă și arme și de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o stație radio și aparate de birotică.
Locuințele particulare ale lui Corneliu Coposu și Ion Rațiu au fost de asemenea devastate. Liderul studenților Marian Munteanu a fost bătut și aruncat apoi în fântâna de la Universitate. Un alt grup a ocupat sediul Televiziunii Române.
În câteva ore controlul Bucureștiului a fost preluat de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliția și SRI. Numeroși intelectuali, studenți, persoane cu barbă etc. au fost bătuți, arestați, urcați în dubele Poliției și interogați la o unitate militară din Măgurele.
14 iunie 1991 | La intrarea în Parcul Libertății din București a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iunie 1990.
14 iunie 1993 | Tansu Ciller a fost numită prima femeie premier a Turciei
14 iunie 1993 | 
Ruth Bader Ginsburg este nominalizată la Curtea Supremă a Statelor Unite de către președintele Bill Clinton
14 iunie 2001 | China, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan formează Organizația de Cooperare din Shanghai.
14 iunie 2004 | Miniștrii Afacerilor Externe din statele membre ale UE au aprobat, la Luxemburg, cadrul politico-juridic necesar creării primei Agenții europene pentru armament.
14 iunie 2005 | Salvamontistul sibian Teodor Tulpan, cel de-al doilea român care a ajuns pe Everest, începe expediția pe cel mai înalt vârf din Peru, Huascaran.
14 iunie 2007 | Kurt Waldheim, secretar general (austriac) al Organizației Națiunilor Unite (1972-81) și al nouălea președinte al Austriei (1986-92), moare la 88 de ani
14 iunie 2013 | Hassan Rouhani este ales președinte al Iranului
14 iunie 2013 | 
Guvernul SUA îl acuză pe Edward Snowden (NSA) de încălcarea Legii privind spionajul și de furtul proprietății guvernamentale
14 iunie 2014 | 49 de persoane sunt ucise, după ce un avion de zbor ucrainean Ilyushin Il-76 a fost doborât
14 iunie 2014 | Alexander Stubb devine prim-ministru al Finlandei
14 iunie 2017 | Leo Varadkar a fost ales prim-ministru irlandez la ceremonia Dáil din Dublin – cel mai tânăr prim-ministru irlandez (38 de ani) și primul gay oficial declarat
14 iunie 2017 | Senatul SUA aprobă noi sancțiuni împotriva Rusiei, ca pedeapsă pentru amestecul în alegerile prezidențiale ale SUA, din 2016
14 iunie 2018 | 
Departamentul de Justiție al SUA concluzionează că James Comey a fost „insubordonat” în gestionarea anchetei lui Hillary Clinton, în 2016
14 iunie 2018 | Guvernul SUA confirmă că 1500 de băieți au fost separați de părinți, în Casa Padre, un adăpost pentru imigranți ilegali, într-un fost Walmart din Brownsville, Texas
14 iunie 2019 | Femeile elvețiene organizează o grevă națională pentru ritmul lent al țării către egalitate
14 iunie 2019 | Petiția pentru crearea primului „fus orar liber” din lume pe insula Sommaroy, unde lumina zilei persistă timp de 2 luni, a fost înaintată parlamentului norvegian
14 iunie 2020 | India raportează o creștere de aproape 12.000 pe zi a cazurilor de COVID-19 (320.922 în total), a patra țară afectată din lume, în timp ce numărul de morți atinge 9.195
14 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski cere arme antirachetă moderne de la partenerii Ucrainei →
14 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski: avem nevoie de certitudinea că Germania sprijină Ucraina →
14 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a obținut venituri de 93 de miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului →
14 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Kremlinul a interzis intrarea în Rusia pentru 49 de jurnalişti britanici şi personalități →
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.