| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 222 | ˅ | ZIUA 587 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Germania: Ziua națională. Ziua Unității Germane (Tag der Deutschen Einheit) (din 1990)
- Coreea de Sud: Gaecheonjeol, fondarea de Coreea (2333 î.Hr.)
- Sfântul Dionisie Areopagitul; Sfântul mucenic Teoctist (calendarul ortodox și greco-catolic)
- Sfântul Dionisie Areopagitul, fericitul Szilárd Bogdánffy (1911-1953) (calendarul romano-catolic)
- Sfântul Francisc din Assisi (calendarul romano-catolic)
3 octombrie 382 | Teodosiu I încheie o înțelegere de alianță cu goții împinși de huni peste Dunăre.
3 octombrie 1385 | Prima menționare a județului Jaleș (Țara Românească).
3 octombrie 1739 | Tratatul de la Nisa, semnat între Imperiul Otoman și Rusia, încheie războiul ruso-turc (1736–1739).
3 octombrie 1778 | Căpitanul englez, James Cook, ajunge în Alaska
3 octombrie 1789 | 
George Washington decretează Thanksgiving Day
3 octombrie 1849 | Autorul american, Edgar Allan Poe, este găsit căzut pe un trotuar în orașul Baltimore, Maryland, în stare de confuzie mintală, după o dispariție de câteva zile. Este ultima dată când este văzut în public, înainte de moartea sa.
3 octombrie 1863 | 
Președintele american, Abraham Lincoln, a declarat a patra zi de joi din luna noiembrie drept Thanksgiving Day („Ziua Recunoștinței”).
3 octombrie 1908 | Este fondat ziarul „Pravda”, de Lev Troțki, Adolph Joffe, Matvei Skobelev și alți ruși exilați la Viena.
3 octombrie 1913 | 
Actul tarifar Underwood-Simmons (Underwood-Simmons Tariff Act)
Președintele W. Wilson semnează Legea tarifară Underwood-Simmons, reducând considerabil ratele stabilite de administrațiile republicane anterioare.
3 octombrie 1918 | Regele Boris al III-lea al Bulgariei urcă pe tron
3 octombrie 1929 | „Regatul sârbilor, croaților și slovenilor” își schimbă numele în „Regatul Iugoslaviei”
3 octombrie 1932 | Irakul își câștigă independența față de Marea Britanie
3 octombrie 1935 | Începe agresiunea Italiei împotriva Etiopiei
3 octombrie 1942 | Racheta germană A4-/V-2, prima rachetă balistică din lume – și primul obiect care a făcut un zbor suborbital -, a fost testată, cu succes, pentru prima oară
3 octombrie 1945 | Este înființată Federația Sindicală Mondială – FSM
3 octombrie 1952 | Marea Britanie testează, cu succes, arme nucleare, și devine a treia putere nucleară a lumii
3 octombrie 1953 | Brazilia interzice participarea capitalului străin la exploatarea petrolului
3 octombrie 1960 | Nigeria își câștigă independența față de Franța
3 octombrie 1962 | Programul Mercury: Sigma 7 este lansată la Cape Canaveral, cu astronautul Wally Schirra la bord, pentru șase orbite timp de nouă ore de zbor.
3 octombrie 1987 | Tudor Postelnicu este numit Ministru de Interne, iar Iulian Vlad devine șef al Departamentului Securităţii Statului.
3 octombrie 1990 | Reunificarea Germaniei: Germania de Est aderă la Germania de Vest, iar ziua de 3 octombrie înlocuiește data de 17 iunie, ca sărbătoare națională a Germaniei
Reunificarea Germaniei (deutsche Wiedervereinigung) s-a înfăptuit oficial când teritoriul fostei Republici Democrate Germane (RDG), proaspăt reorganizat în 5 landuri, a aderat la legile și constituția RFG.
Ca urmare, RDG a dispărut ca entitate statală, alipindu-se la Republica Federală Germania.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, SUA, URSS, Marea Britanie și Franța au împărțit Germania învinsă în patru zone de ocupație. Republica Federală Germania a fost fondată prin unificarea zonelor din vestul și sudul țării, sub controlul occidental, în vreme ce zona aflată sub ocupație sovietică a devenit Republica Democrată Germană. Estul a luat calea comunismului, vestul s-a dezvoltat capitalist, iar țara divizată a fost, decenii la rând, epicentrul Războiului Rece.
Estul comunist a existat mai bine de patru decenii. Cu toate acestea, în 1989, aniversarea a 40 de ani de la înființarea RDG a venit nu doar cu fastuoase ceremonii oficiale ale regimului comunist, ci și cu masive proteste de stradă anti-sistem.
Căderea Zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989, primele și ultimele alegeri libere din RDG din 1990, procesul de unificare și semnarea „Tratatului 2+4” – aceasta a fost succesiunea de evenimente care a deschis, în cele din urmă, calea pentru reunificarea petrecută la 3 octombrie 1990.
De asemenea, la reunificare, Berlinul de Est – fosta capitală a RFG -, a fost alipit la Berlinul de Vest – format din sectoarele americane, britanice și franceze ale oraşului. Denumirea oficială est-germană a Berlinului de Est a fost „Berlin” sau uneori „Berlin, Hauptstadt der DDR” (Berlin, capitala RDG-ului). Începând cu 13 august 1961 și până la 9 noiembrie 1989, jumătatea estică a Berlinului a fost separată de cea vestică prin Zidul Berlinului.
3 octombrie 1993 | 
Boris Elțin declară starea de urgență la Moscova
3 octombrie 1994 | În alegerile generale din Brazilia, Fernando Henrique Cardoso este ales cu o largă majoritate ca președinte al Braziliei.
3 octombrie 2018 | Celebrarea Zilei Unității Germane a avut loc în acest an la Berlin
În fiecare an festivitățile oficiale din 3 octombrie se desfășoară în landul federal al cărui premier deţine președinția în Bundesrat, camera superioară a Parlamentului federal.
În debutul manifestării, preşedintele federal, Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Angela Merkel, preşedintele Bundestag-ului, Wolfgang Schäuble, şi preşedintele Curții Constituționale, Andreas Voßkuhle, au semnat în Cartea de Aur a oraşului.
A urmat o slujbă ecumenică în Domul din Berlin. Arhiepiscopul catolic, Heiner Koch, a deplâns faptul că, în societatea germană, tonul în comunicare a devenit mai dur, avertizând, totodată, şi asupra populismului exacerbat. Atât Koch, cât şi episcopul protestant din Berlin, Markus Dröge, au apelat la mai multă unitate în Germania.
„Zidul despărțitor aparține trecutului. În schimb, iau naștere, astăzi, în alte locuri, forţe centrifuge, care vor să dezbine societatea”, a spus Markus Dröge.
Primarul guvernator al Berlinului, Michael Müller, preşedintele, prin rotație, al Bundesrat, a calificat Ziua Unității Germane drept prilej de bucurie, dar şi avertisment. „Mai ales în aceste vremuri”, a subliniat Müller, trebuie să nu abandonăm „lupta pentru democrație”.
La rândul său, preşedintele federal, Frank-Walter Steinmeier, a apelat la intensificarea dialogului social, arătând că acesta este cel mai important lucru pentru coeziunea socială.
Angela Merkel apreciază însă că unitatea dintre estul şi vestul Germaniei este departe de a se fi desăvârșit. „Acum, la 28 de ani de la reunificare, știm că ceea ce numim Unitate Germană este un proces, un drum lung”, a declarat ea.
3 octombrie 2021 | Partidul Comunist Danez (DKP) publică, pe pagina sa oficială, „Rezoluția celui de-al 36-lea Congres” al comuniștilor din Danemarca: „Către o nouă ordine mondială„. „Congresul concluzionează că echilibrul internațional de putere între capitalism și socialism s-a schimbat în favoarea socialismului, a păcii și a cooperării internaționale”.
3 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Aderarea Ucrainei la NATO este susținută de un procentaj record de 83% din cetățeni →
3 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat, luni, SUA, că folosesc Ucraina ca ”instrument de război” împotriva Rusiei →
3 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Duma de Stat a ratificat, luni, anexarea regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina →
3 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia nu știe încă precis ce granițe vor avea regiunile anexate din Ucraina →
3 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Autoritățile ruse l-au înlăturat pe comandantul Districtului Militar de Vest al țării →
3 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Șeful comisariatului militar din regiunea Habarovsk a fost demis din funcție după ce jumătate din bărbații mobilizați au fost trimiși acasă →
3 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Directorul centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, ocupată de forţele ruse, a fost eliberat, a anunţat luni directorul AIEA →
3 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Elon Musk stârnește reacții furioase din partea oficialilor ucraineni, cu un plan de „pace” nesolicitat →
3 octombrie 2022 | Ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, spune că Polonia vrea să înceapă negocieri cu Germania, în chestiunea reparațiilor pentru pagubele provocate Poloniei, de către naziști, în cel de-al Doilea Război Mondial, estimate acum de Varșovia la circa 1.300 miliarde de euro
3 octombrie 2022 | Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, pleacă la Varșovia, pentru a încerca să ajungă la un compromis cu guvernul polonez, referitor la despăgubirile cu privire la daunele provocate, de naziști, în cel de-al Doilea Război Mondial, solicitate, în prezent, de Polonia
3 octombrie 2022 | 
Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a lansat, luni, un apel la mobilizarea școlarilor pentru recolta de cartofi, afirmând că va fi un „bun antrenament fizic” pentru ei şi o „mulțumire” pentru părinții lor.
Principal aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko, fost director al unei ferme de stat sovietice care, din 1994, conduce ţara cu o mână de fier, este cunoscut pentru derapajele sale verbale şi propunerile radicale.
El s-a arătat indignat luni, în cursul unei şedinţe de guvern, că este interzisă în şcolile din Belarus „mobilizarea elevilor pentru recoltarea de mere sau cartofi”, descriind această stare de fapt drept o „sălbăticie”. „Cu ce exemplu ne vom creşte atunci şcolarii, copiii?”, a întrebat el, referindu-se la această practică care exista pe vremea URSS.
„Se spune că este exploatare. Dar ce exploatare poate fi dacă este vorba despre o persoană merge la muncă timp de cinci sau şase ore? Va fi o mulţumire pentru părinţi şi un bun antrenament fizic pentru copii”, a continuat şeful statului, apreciind că aceasta că va „uni oamenii”.
În 2020, Aleksandr Lukaşenko a recomandat sauna, un pahar de vodcă pe zi şi munca la câmp, pe tractor, ca remedii eficiente împotriva coronavirusului.
Aliat al Moscovei şi învecinat cu Ucraina, Belarusul nu participă direct la ofensiva rusă, dar în februarie şi-a pus teritoriul la dispoziţia forţelor ruse, care l-au folosit ca bază pentru atacul lor iniţial împotriva Kievului.
3 octombrie 2022 | (AFP) Primul colaborator al preşedintelui francez Emmanuel Macron, secretarul general al preşedinţiei, Alexis Kohler, a fost inculpat pentru conflict ilegal de interese în ancheta referitoare la legăturile sale cu armatorul MSC, a anunţat luni procurorul în acest caz.
Numărul doi al Palatului Eysee, inculpat în acest dosar pe 23 septembrie, ”contestă cu putere că ar fi comis vreun delict”, a declarat avocatul lui Kohler.
Alexis Kohler a fost de asemenea plasat sub statutul de martor asistat pentru trafic de influenţă în acest dosar în care sunt investigate legăturile sale familiale şi profesionale cu compania italo-elveţiană MSC, fondată şi condusă de verii mamei sale, familia Aponte, a mai precizat procurorul Jean-François Bohnert, din cadrul Parchetului Naţional Financiar (PNF), care este unitatea anti-corupţie a justiţiei franceze.
”Fără a fi luate în consideraţie în acest stadiu numeroase elemente obiective împotriva actului de acuzare, Alexis Kohler a fost pus sub statutul de investigat (inculpat) pentru conflict ilegal de interese pentru fapte care ar putea data din urmă cu mai mult de zece ani”, mai susține avocatul. ”Continuarea procedurii, la care el are de acum înainte acces (…), îi va permite să-şi demonstreze nevinovăţia”.
3 octombrie 2022 | 
Preşedintele SUA Joe Biden intenționează să anunţe un ajutor de peste 60 de milioane de dolari pentru Puerto Rico, în cursul unei vizite consacrate evaluării pagubelor provocate în insulă de uraganul Fiona.
Liderul de la Casa Albă a promis sprijinul ferm al guvernului american pentru Puerto Rico, precum şi pentru Florida şi Carolina de Sud, care au fost şi ele puternic lovite în ultimele zile de uraganul Ian. Biden va ajunge miercuri în Florida.
„Mă îndrept spre Puerto Rico pentru că cei de acolo nu au fost foarte bine protejaţi”, le-a spus Joe Biden jurnaliştilor la plecarea sa în această vizită, o evidentă referire la modul în care predecesorul său Donald Trump a gestionat consecinţele unei furtuni care a lovit Puerto Rico în timpul mandatului său.
Biden va anunţa o finanţare de peste 60 de milioane de dolari „pentru a consolida digurile şi a crea un nou sistem de avertizare privind inundaţiile care să ajute Puerto Rico să devină mai bine pregătit pentru furtunile viitoare”, a declarat un oficial al Casei Albe, sub rezerva anonimatului.
Administratorul Agenţiei Federale de Management al Situaţiilor de Urgenţă, Deanne Criswell, şi Prima Doamnă, Jill Biden, îl vor însoţi pe preşedintele american în Puerto Rico, teritoriu al SUA.
3 octombrie 2022 | 
Fostul președinte american Donald Trump a depus luni o plângere împotriva CNN, acuzând canalul de știri că îl defăimează deoarece se teme că va candida din nou la președinție în 2024 şi pretinde despăgubiri de 475 de milioane USD.
CNN, unul din principalele canale de televiziune din Statele Unite, „a căutat să-şi folosească imensa influenţă – presupusă ca o sursă de informare +de încredere+ – pentru a-l defăima pe reclamant în faţa telespectatorilor şi cititorilor săi, în încercarea de a-l învinge politic”, potrivit textul plângerii depuse în Florida.
„Campania de descurajare a CNN, sub forma defăimării şi calomniei împotriva reclamantului, a escaladat în ultimele luni, deoarece CNN se teme că reclamantul va candida la preşedinţie în 2024”, potrivit aceleiaşi surse. Donald Trump cere despăgubiri de 475 de milioane de dolari.
Pe parcursul mandatului său, fostul preşedinte republican a avut o relaţie proastă cu CNN şi New York Times, pe care le-a numit media „fake news”. În mod regulat, el s-a dezlănţuit împotriva lor pe Twitter, de unde între timp a fost interzis, reaminteşte AFP.
3 octombrie 2023 | O nouă interpretare rusă a reunificării Germaniei provoacă iritare printre experții și istoricii din Republica Federală
Într-un nou manual de istorie pentru licee din Rusia, reunificarea Germaniei este denumită „anexarea RDG”. Cartea a fost publicată în septembrie 2023. Autorii sunt Vladimir Medinski, fost ministru rus al Culturii și consilier al președintelui Vladimir Putin, și Anatoli Torkunov, rectorul Institutului de Relații Internaționale din Moscova MGIMO.
„Din punctul de vedere al lui Putin și al falsificatorilor săi, unificarea a fost un act de colonizare: Occidentul imperialist puternic subjuga Răsăritul slab”, spune Ute Frevert, directoarea Institutului Max Planck pentru Dezvoltare Umană. Interpretarea „nu corespunde, în niciun caz, faptelor istorice. Dar se potrivește discursului anti-occidental al regimului Putin”.
Potrivit lui Zaur Gasimov, lector de istorie est-europeană la Universitatea din Bonn, noul manual condamnă perestroika liderului sovietic de atunci, Mihail Gorbaciov, care a contribuit la declanșarea prăbușirii imperiului sovietic și la deplasarea întregii Europe Centrale şi de Est, precum și a țărilor baltice, din zona de influență a Moscovei, către NATO. Astfel s-ar putea explica schimbarea terminologiei din „reunificare” în „anexare”, punctează Gasimov.
Până de curând, conținutul manualului privind Istoria Rusiei era complet diferit. Ediția din 2021 încă mai descria evenimentele din anii 1989 – 1990 ca pe o revoluție pașnică, generată de profunda criză politică traversată de RDG, din care se putea ieși doar printr-o „schimbare a puterii”.
Potrivit autorităților ruse, acest manual „vechi” oferă doar un „nivel de bază” . De la 1 septembrie 2023, noua carte de istorie, numită și „Cartea Medinski”, promite o perspectivă mai profundă.
Există, astfel, un pasaj care califică retragerea trupelor sovietice din Europa de Est drept o „decizie nepotrivită”, care a slăbit prezența militară a Uniunii Sovietice în țările est-europene și a dus la o creștere bruscă a sentimentului naționalist și anti-sovietic. Occidentul, mai scrie manualul, nu a ezitat să profite de aceste evoluții.
Se mai spune că „RDG a fost acaparată” de Germania de Vest. Această afirmație este ilustrată cu o fotografie istorică a unui afiș din 1990: „Vestul și Estul împreună. Viitorul Germaniei și al Europei”. În explicația foto, autorii cărții spun că „Anexarea, de către Republica Federală Germania, a declanșat euforie în societatea germană”.
Un număr de savanți susțin însă că stingerea legală a unui stat nu poate fi realizată decât prin anexarea oficială a popoarelor și teritoriului său într-un alt stat, iar termenul de anexare este, în acest context, unul corect.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.