| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | Războiul din Ucraina – ZIUA 233 | ˅ | ZIUA 598 | | CONFLICTUL ISRAELO-PALESTINIAN | ZIUA 8 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Cuvioasa Parascheva; Sf. Mucenici Nazarie, Ghervasie, Protasie și Silvan (calendar ortodox)
- Ziua Internațională a standardizării
14 octombrie 1465 | Prima mențiune documentară a Bucureștilor ca reședință domnească a lui Radu cel Frumos, domnul Țării Românești (1462-1478).
14 octombrie 1582 | Din cauza introducerii calendarului gregorian, această zi din acest an nu există în Italia, Polonia, Portugalia și Spania.
14 octombrie 1789 | 
SUA: George Washington proclamă prima Thanksgiving Day.
14 octombrie 1802 | În Țara Românească a avut loc un puternic cutremur de pământ, cel mai mare seism din România, consemnat de documente.
Cutremurul s-a produs în Vrancea și se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. Și Bucureștiul a fost grav afectat, aici prăbușindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Șerban Vodă, o parte din Turnul Colței și multe alte construcții. (14/26)
14 octombrie 1900 | Apare cartea Interpretarea viselor a psihologului Sigmund Freud.
14 octombrie 1912 | Începutul guvernului Titu Maiorescu 2 până la 31 decembrie 1913.
14 octombrie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Masacrul de la Moisei.
14 octombrie 1944 | 
Al Doilea Război Mondial: Feldmareșalul german Erwin Rommel este ucis din ordinul lui Hitler.
14 octombrie 1947 | Pilotul american, Chuck Yeager, zboară cu un Bell X-1, devenind primul om care a zburat cu viteză mai mare decât a sunetului
14 octombrie 1962 | Criza rachetelor cubaneze: Un avion de recunoaștere american Lockheed U-2 a zburat deasupra Cubei și a fotografiat rachete sovietice capabile de a purta încărcătură nucleară, declanșând criza rachetelor cubaneze.
După ce a primit informații potrivit cărora Uniunea Sovietică plasa rachete nucleare balistice cu rază medie de acțiune în Cuba, la 14 octombrie 1962, președintele Kennedy a anunțat o carantină navală a Cubei, pentru a bloca livrările ulterioare de rachete sovietice, și a cerut îndepărtarea sau dezmembrarea rachetelor aflate deja în Cuba.
La 25 octombrie, Kennedy trimite o scrisoare către Hrușciov.
La 26 octombrie, Hrușciov trimite, in replică, o scrisoare ampla președintelui Kennedy, oferindu-se să retragă rachetele amplasate in Cuba, daca SUA își reconsidera decizia de a ataca sau invada Cuba.
La 28 octombrie, Hrușciov a fost de acord să oprească lucrările la amplasamentele de rachete din Cuba și să îndepărteze rachetele, care se aflau deja la fața locului. În schimb, Statele Unite s-au angajat să nu-și pună în aplicare amenințarea de a invada Cuba. [18-29 octombrie 1962: Criza rachetelor cubaneze]
14 octombrie 1964 | 
URSS: Premierul Nikita Hrușciov este înlocuit de Leonid Brejnev, în funcția de secretar general al Partidului Comunist Sovietic. [mai mult]
Când Brejnev a lansat lovitura de stat, in 1964, nimeni nu l-a susținut pe Hrușciov, iar acesta „a demisionat”, invocând „vârsta sa înaintată și starea sa de sănătate” și s-a retras în anonimat, ca „simplu pensionar”. Hrușciov a fost răsturnat în cadrul unei ședințe plenare a PCUS, convocate de Brejnev și Kosygin, exact în acest scop.
Responsabil de multe probleme, Hrușciov a fost însă acuzat ca fiind sursa „tuturor problemelor interne și externe ale Uniunii Sovietice”. Alexei Kosygin a devenit premier, iar Leonid Brejnev a devenit prim-secretar al Partidului Comunist.
14 octombrie 1964 | Dr. Martin Luther King devine cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
14 octombrie 1980 | 
Fostul pilot rus, Viktor Belenko (n. 15 februarie 1947), care a dezertat în Japonia, pe 6 septembrie 1976, cu un avion Mig 25, cerând azil politic în SUA, primește cetățenia americană.
14 octombrie 1981 | Vicepreședintele Hosni Mubarak este ales președinte al Egiptului, la o săptămână după ce Anwar Sadat a fost asasinat.
14 octombrie 1994 | Liderul palestinian, Yasser Arafat, primul ministru israelian Yitzhak Rabin și ministrul de externe israelian, Shimon Peres, primesc Premiul Nobel pentru Pace.
14 octombrie 2019 | 
Regina Elisabeta a II-a a deschis oficial Parlamentul luni și s-a aflat imediat în mijlocul dramei agitatoare a Brexit-ului din Marea Britanie, stabilind o agendă legislativă pentru guvernul premierului Boris Johnson, care a început cu promisiunea acestuia de a părăsi Uniunea Europeană până la sfârșitul acestei luni.
În cadrul unei ceremonii încărcate de un fast străvechi, dar umbrită de căutarea frenetică a unui acord privind Brexitul, regina a declarat că guvernul Johnson „intenționează să lucreze pentru un nou parteneriat cu Uniunea Europeană, bazat pe comerț liber și cooperare prietenoasă”.
Criticii s-au plâns că dl Johnson a exploatat monarhul, punând-o să împrumute hainele regalității pentru un exercițiu de partizanat. Având în vedere că nu are o majoritate în Parlament pentru a adopta legi și că face lobby pentru alegeri generale, discursul, au spus ei, a fost mai puțin o recitire a agendei guvernului decât un manifest pentru Partidul Conservator.
Cu toate acestea, pentru regina Elisabeta, care a ținut cel de-al 65-lea discurs de acest fel, a fost o zi de ritualuri familiare. O trăsură aurită, trasă de cai, a transportat-o de la Palatul Buckingham la Westminster, unde s-a retras într-o cameră pentru a i se pune o pelerină de catifea de 18 picioare. A intrat în Camera Lorzilor, împreună cu coroana imperială cu diamante, care stătea pe propria pernă de catifea. La vârsta de 93 de ani, regina nu o mai poartă.
Analiștii au analizat limbajul, care a fost scris pentru ea de către guvern, și au oferit interpretări contradictorii cu privire la faptul dacă a fost menit să fie dur sau conciliant în privința Brexitului. În special, regina a citat termenul limită de 31 octombrie pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Dar ea a spus doar că a fost „prioritatea” guvernului de a pleca până la acea dată – evitând cuvinte mai dure precum angajat sau determinat.
14 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a emis un mesaj pentru a sărbători Ziua Apărătorilor din Ucraina
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, promite un ajutor umanitar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: În pofida neprezentării sale la votul ONU de miercuri, Iranul condamnă anexarea teritoriilor Ucrainei de către Rusia →
14 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: SpaceX, compania lui Musk, spune că nu mai poate plăti pentru serviciile critice de sateliți din Ucraina și cere Pentagonului să achite nota de plată →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Oficialii ucraineni îi întind o ramură de măslin lui Elon Musk →
14 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele rus Vladimir Putin îndeamnă la folosirea „bunăvoinței” pentru a rezolva conflictele din întreaga lume →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Putin spune că afacerile mondiale „complicate” au determinat Rusia și Asia Centrală să îşi intensifice cooperarea →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Putin: Coridoarele sigure pentru transportul de cereale din Ucraina ar trebui închise dacă sunt folosite pentru a efectua „atacuri teroriste” →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Vladimir Putin avertizează asupra unei ”catastrofe globale” în cazul unei ”confruntări directe” între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a acuzat vineri SUA că ridică miza în tensiunile cu Rusia, folosindu-se de Ucraina →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ankara şi Moscova vor lucra împreună la proiectul privind construirea hub-ului de gaze naturale în Turcia, propus de Vladimir Putin →
14 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Orice atac asupra gazoductului TurkStream va fi un act de terorism, spune premierul Ungariei, Viktor Orban →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul trezoreriei SUA, Janet Yellen, ”dezamăgită” de faptul că Comisia Europeană nu a fost de acord să suspende rambursarea datoriei ucrainene timp de doi ani →
14 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: SUA oferă o nouă asistență militară suplimentară Ucrainei, în valoare de până la 725 de milioane USD, a anunțat administrația Biden →
14 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ucraina spune că dezvoltă o nouă tehnologie pentru a combate valurile de atacuri cu drone de fabricație iraniană cumpărate de Rusia →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Un rus în vârstă de 50 de ani, reținut în Norvegia arctică, după ce două drone au fost găsite asupra sa →
14 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: O anchetă penală a fost deschisă cu privire la moartea unui dirijor de orchestră ucrainean, potrivit oficialilor ucraineni →
14 octombrie 2022 | Vladimir Putin spune că Emmanuel Macron nu înțelege conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan în Nagorno-Karabah
Preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat vineri că omologul său francez Emmanuel Macron nu înţelege conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan în Nagorno-Karabah, ca răspuns la declaraţii ale preşedintelui francez care a acuzat Moscova că încearcă să destabilizeze Caucazul, informează AFP.
„Cred că există în aceste declaraţii (ale lui Emmanuel Macron) o lipsă de înţelegere a modului în care se derulează conflictul şi, în mod clar, de informaţii în Franţa cu privire la poziţia părţilor” implicate, a afirmat liderul rus, în timpul unui summit al ţărilor foste republici sovietice, în Kazahstan.
Vladimir Putin a adăugat că afirmaţiile lui Macron sunt „incorecte” şi „inacceptabile”, afirmând totodată că el va discuta cu preşedintele francez despre aceasta „dacă se va ivi ocazia”.
Miercuri, într-un interviu pentru France 2, preşedintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia că „a făcut jocul” Azerbaidjanului, cu „o complicitate turcă”, în faţa Armeniei şi că îşi continuă „manevra de destabilizare” în regiunea Caucaz.
„Rusia s-a amestecat în acest conflict, ea a făcut în mod clar jocul Azerbaidjanului, cu o complicitate turcă, şi a revenit acolo (în Caucaz) pentru a slăbi Armenia”, a afirmat Macron. „Este o manevră de destabilizare a Rusiei care, în Caucaz, caută să provoace dezordine pentru a ne slăbi şi a ne diviza pe toţi”, a adăugat preşedintele francez.
Armenia, aliată a Rusiei, şi Azerbaidjanul, susţinut de Turcia, s-au confruntat în două rânduri, în ultimele trei decenii, în 2020 şi în anii 1990, pe tema suveranităţii asupra enclavei Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, care este populată de armeni.
Războiul din 2020 a curmat vieţile a peste 6500 de militari şi s-a încheiat printr-un armistiţiu negociat de Rusia. Armenia a cedat teritorii pe care le controla de decenii, iar Moscova a desfăşurat circa 2000 de militari care să supravegheze acest armistiţiu fragil.
Însă în ultimele luni, Uniunea Europeană şi SUA au luat iniţiativa în negocierile pentru un tratat de pace în Caucaz, în timp ce Moscova este împotmolită în intervenţia ei militară în Ucraina.
În septembrie, cel puţin 286 de persoane au fost ucise în confruntări între Armenia şi Azerbaidjan, în cele mai sângeroase lupte între cele două ţări vecine din Caucaz de după războiul din 2020.
Vineri, Vladimir Putin i-a invitat pe premierul armean Nikol Paşinian şi pe preşedintele azer Ilham Aliev la o nouă reuniune comună în Rusia, fără a fixa vreo dată şi oră concretă.
14 octombrie 2022 | 
Curtea Supremă a Statelor Unite a respins joi un recurs introdus de Donald Trump, în dosarul documentelor ridicate de FBI de la reședința sa din Florida.
Curtea Supremă a Statelor Unite a respins joi un recurs introdus de Donald Trump, care îi solicitase să intervină în dosarul documentelor ridicate în această vară de la reşedinţa sa din Florida, informează AFP.
Aşa cum obişnuieşte, Curtea Supremă, care a fost profund revizuită de fostul preşedinte republican, nu şi-a justificat decizia.
Deşi numără şase magistraţi conservatori din totalul celor nouă, inclusiv trei numiţi de fostul preşedinte republican, Curtea nu i-a dat acestuia mereu câştig de cauză, inclusiv prin refuzul de a-l sprijini în cruciada sa post-electorală.
Pe 4 octombrie, miliardarul adresase un recurs în urgenţă pentru ca niciunul dintre cele 11.000 de documente ridicate de la locuinţa sa din Mar-a-Lago să nu scape expertului independent responsabil cu evaluarea lor. Donald Trump contesta astfel o decizie a unei curţi de apel care împiedica accesul acestui expert la aproximativ o sută de documente clasificate drept confidenţiale.
Când a părăsit puterea în ianuarie 2021, Donald Trump a luat cu sine cutii întregi cu documente. Însă o lege din 1978 obligă toţi preşedinţii să predea arhivelor naţionale toate e-mailurile, scrisorile şi alte documente de lucru.
Pe 8 august, ofiţeri ai poliţiei federale au efectuat o percheziţie fără precedent a locuinţei sale pe baza unui mandat pentru „reţinerea de documente clasificate” şi „obstrucţionarea unei anchete federale”, confiscând aproximativ 30 de cutii.
De atunci, Donald Trump, care cochetează cu ideea de a candida pentru un nou mandat de preşedinte în 2024, declară că este persecutat politic şi dă asigurări că documentele confiscate sunt personale sau desecretizate.
Totodată, Donald Trump are deschis un proces civil în justiţia new-yorkeză, care îl acuză că a manipulat valoarea activelor grupului său pentru a obţine împrumuturi mai avantajoase sau pentru a-şi reduce impozitele.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.