| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | Războiul din Ucraina – ZIUA 240 | ˅ | ZIUA 605 | | RAZBOIUL ISRAEL-GAZA – ZIUA 15 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Cuv. Mart. Visarion, Sofronie și Sf. Mc. Oprea; Sf. Preoți Mart. Ioan din Gales și Moise Măcinic din Sibiel; Cuv. Ilarion cel Mare (calendarul ortodox și greco-catolic)
21 octombrie 1209 | Otto al IV-lea este încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman de către Papa Inocențiu al III-lea.
21 octombrie 1520 | Ferdinand Magellan descoperă strâmtoarea care-i va purta numele.
21 octombrie 1754 | Sunt inaugurate primele școli din Blaj | „Școala de Obște”, cu predare în română, și Gimnaziul din Blaj, cu predare în latină și germană. Blajul devine centrul învățământului românesc din Transilvania.
21 octombrie 1805 | Bătălia de la Trafalgar: flota britanică a obținut victoria împotriva forțelor navale franco-spaniole; moartea amiralului Horatio Nelson.
21 octombrie 1854 | Florence Nightingale călătorește cu 38 surori medicale spre Scutari, peninsula Crimeea, ca să îngrijească soldații din Războiul Crimeii.
21 octombrie 1858 | La Paris are loc premiera operetei Orfeu în infern de Jacques Offenbach.
21 octombrie 1860 | În urma unei convenții naționale, este proclamată o nouă Constituție a Republicii Argentina, ale cărei baze au fost puse în 1853.
21 octombrie 1866 | Are loc premiera operei „Viața pariziană”, de Jacques Offenbach.
21 octombrie 1871 | S-a constituit Societatea Filarmonică din Timișoara.
21 octombrie 1879 | Thomas Alva Edison a demonstrat cu succes obținerea primului bec electric durabil și practic din punct de vedere comercial, la laboratorul lui din Menlo Park, New Jersey.
21 octombrie 1925 | Pictorul Paul Klee expune la Paris singura sa lucrare.
21 octombrie 1940 | Începe „Proiectul Manhattan” având ca obiectiv bomba atomică americană.
21 octombrie 1944 | Al Doilea Război Mondial: după șase săptămâni de luptă aliații câștigă orașul Aachen, primul mare oraș german
21 octombrie 1945 | În Franța femeile obțin dreptul la vot
21 octombrie 1948 | ONU respinge cererea sovietică de distrugere publică a tuturor armelor nucleare
21 octombrie 1951 | Gottfried Benn obține premiul Georg Büchner. (Premiu, care în 1960 va fi decernat lui Paul Celan).
21 octombrie 1956 | Wladyslaw Gomulka este ales președinte al Partidului Muncitoresc Unit Polonez și preia puterea în Polonia.
21 octombrie 1959 | La New York se deschide Muzeul Guggenheim, conceput de Frank Lloyd Wright.
21 octombrie 1960 | Primul submarin nuclear britanic, HMS Dreadnought, este lansat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
21 octombrie 1986 | Vasiliy Fedotov (consilier), Nikolay Kokovin (atașat), Oleg Likhachev (consilier) și Aleksandr Metelkin (consilier) de la Ambasada sovietică din Washington, D.C., și Lev Zaytsev, consul la Consulatul sovietic din San Francisco, sunt declarați „persona non grata” pentru „activități incompatibile cu statutul lor diplomatic” și expulzați din Statele Unite, ca răspuns direct la expulzarea, de către URSS, a cinci diplomați americani la 19 octombrie.
Alți cincizeci de oficiali sovietici neidentificați care aveau legătură cu Ambasada sovietică din Washington și cu Consulatul general sovietic din San Francisco au primit ordin să părăsească Statele Unite, pentru a egaliza nivelul de reprezentare diplomatică în cele două țări.
21 octombrie 1999 | La București apare primul număr al revistei Playboy.
21 octombrie 2003 | Planeta pitică Eris din centura Kuiper este descoperită de către Michael E. Brown, Chad Trujillo și David L. Rabinowitz.
21 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul iranian de externe a reiterat că țara sa nu a dat Rusiei nicio armă de fabricație iraniană pentru războiul din Ucraina →
21 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Amirabdollahian acuză sancţiunile Consiliului de miniștri al Uniunii Europene împotriva Iranului ca fiind greșite →
21 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Iranul îşi îndeamnă cetățenii să părăsească Ucraina →
21 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Marea Britanie, Germania și Franța au cerut Națiunilor Unite să trimită o echipă în Ucraina pentru a investiga rămășițele de drone, despre care Ucraina și Occidentul susțin că sunt produse iraniene →
21 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski susține că Rusia creează premisele unei catastrofe pe scară largă în sudul Ucrainei →
21 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: UE ar trebui să folosească activele înghețate rusești pentru a ajuta Ucraina, spune premierul Estoniei →
21 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Uniunea Europeană discută planuri de a oferi Ucrainei 1,5 miliarde de euro pe lună →
21 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Delegația Congresului SUA vizitează Kiev în urma atacurilor cu drone asupra orașului →
21 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Volodimir Zelenski acuză Rusia că a întârziat trecerea a peste 150 de nave programate să transporte exporturi de cereale prin Marea Neagră
21 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Suedia salută posibila întâlnire a liderului turc cu noul premier, în legătură cu candidatura sa la NATO
Președintele turc Erdogan a semnalat o posibilă întâlnire cu premierul suedez în Turcia, dar afirmă că poziția Ankarei rămâne neschimbată.
Ministrul de Externe al Suediei, Tobias Billstrom, a salutat vineri decizia președintelui turc de a se întâlni cu noul prim-ministru al Suediei pentru a discuta despre candidatura țării nordice la NATO.
„Această știre este una foarte, foarte pozitivă. Credem că dialogul strâns și consultările strânse cu toate cele trei părți ale memorandumului său trilateral reprezintă calea de urmat și, bineînțeles, să ne adunăm cu partenerii noștri și să discutăm între prim-ministrul nostru și președinte. (Recep Tayyip) Erdogan este o parte firească a acestui lucru”, a declarat Billstrom la o conferință de presă cu omologul său finlandez Pekka Haavisto la Helsinki.
Declarațiile lui Billstrom au venit după anunțul lui Erdogan despre o posibilă întâlnire cu noul prim-ministru Ulf Kristersson în Turcia pentru a discuta despre candidatura Suediei pentru aderarea la NATO.
Erdogan a declarat joi: „Între timp, noul prim-ministru al Suediei a cerut o întâlnire. Le-am spus prietenilor noștri: „Dați o întâlnire”. Vom discuta aceste probleme cu el și în țara noastră. Poziția noastră în acest punct nu s-a schimbat. Ei trebuie să prindă teroriștii care au fost condamnați și să ni-i predea nouă.”
Haavisto, la rândul său, a spus că Finlanda este, de asemenea, într-un dialog strâns pentru candidatura sa la NATO.
Suedia și Finlanda au solicitat oficial să adere la NATO în iunie, o decizie stimulată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Cu toate acestea, Türkiye, membru NATO de peste 70 de ani, și-a exprimat obiecții la cererile de aderare, criticând cele două țări pentru că tolerează și chiar sprijină grupurile teroriste.
Cele trei țări au semnat un memorandum de înțelegere trilateral la summitul NATO din iunie de la Madrid, care stipulează că Finlanda și Suedia nu vor oferi sprijin YPG/PYD – ramificația siriană a grupării teroriste PKK sau Organizația Teroristă Fetullah (FETO), grup din spatele loviturii de stat învinse din 2016 din Turcia.
Finlanda și Suedia au convenit, de asemenea, să abordeze cererile de deportare sau extrădare ale Ankara pentru suspecții de terorism.
Parlamentul Turciei trebuie să ratifice aprobarea țării pentru aderarea Finlandei și a Suediei pentru ca acestea să adere la NATO.
21 octombrie 2022 | 
Casa Albă discută cu Elon Musk despre posibilitatea de a instala serviciul de internet prin satelit Starlink al SpaceX în interiorul Iranului
Conversațiile, scrie CNN, care nu au fost raportate anterior, au loc în contextul în care administrația Biden caută modalități de a sprijini mișcarea de protest iraniană care a explodat în urmă cu puțin peste o lună, după ce Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit în circumstanțe suspecte după ce a fost reținută de poliția morală a țării.
21 octombrie 2022 | 
UE nu ar trebui să fie „naivă” în privința Chinei, a declarat vineri președintele Consiliului European
Vorbind la o conferință de presă după cea de-a doua zi a summit-ului de la Bruxelles, Charles Michel a spus că discuția liderului UE a arătat „o voință foarte clară de a nu fi naivi, dar nici nu am vrut să ne lansăm într-o confruntare sistematică”.
„Avem propriul nostru model de dezvoltat, de a construi, de a modela și de a forma relații cu China”, a adăugat el.
Michel a spus că există un „consens mare” între liderii europeni cu privire la importanța „dezvoltării cu adevărat a autonomiei strategice”, precum și a diversificării parteneriatelor cu restul lumii. Adresându-se, de asemenea, conferinței de presă, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că China „continuă misiunea de a-și stabili dominația în Asia de Est și influența sa la nivel global”.
Reamintind că Moscova și Beijingul au anunțat un parteneriat „fără limite” în februarie, cu puțin timp înainte de războiul rusesc împotriva Ucrainei, ea a spus că aceste evoluții „vor afecta relația UE-China”.
„Evident, trebuie să fim foarte vigilenți când vine vorba de dependențe și ne-am învățat lecția”, a adăugat ea.
21 octombrie 2022 | 
Germania a cerut vineri politicienilor sârbi ai Bosniei și Herțegovinei să pună capăt politicilor lor secesioniste și să deschidă calea pentru aderarea țării la UE
Ministrul de externe Annalena Baerbock le-a spus omologilor săi, în timpul unei conferințe din Balcanii de Vest la Berlin, că Germania sprijină ferm perspectiva UE a Bosniei și Herțegovinei, dar se așteaptă la pași de la liderii țării.
„Oamenii din Bosnia și Herțegovina au votat la alegeri importante în această lună, felicitări”, a spus Baerbock, referindu-se la alegerile desfășurate pe 2 octombrie, în urma tensiunilor crescute din țară.
„Acum este la fel de important ca Republica Srpska să pună capăt blocajelor politice și politicilor separatiste, asta este în interesul tuturor oamenilor din țara dumneavoastră”, a subliniat ea.
Liderul sârb Milorad Dodik a provocat tensiuni sporite înainte de alegeri, amenințănd că se retrage din instituțiile statului, făcând pași către secesiunea Republicii Srpska, entitatea sârbă bosniacă a țării.
Baerbock a spus că liderii Bosniei și Herțegovinei trebuie să facă pașii necesari, să facă progrese în reforme pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE.
„Având în vedere acest lucru, vom analiza îndeaproape recomandarea Comisiei Europene cu privire la statutul de candidat al Bosniei și Herțegovinei și cred că putem într-adevăr să îndeplinim împreună aceste chestiuni importante”, a spus ea.
Comisia Europeană a recomandat săptămâna trecută acordarea statutului de candidat UE Bosniei și Herțegovinei, dar a cerut și măsuri pentru consolidarea democrației, funcționalitatea instituțiilor statului, pentru a consolida lupta împotriva corupției și crimei organizate.
De la sfârșitul războiului anilor 1990 și de la Acordurile de pace de la Dayton din 1995, țara are un sistem politic numit cel mai complicat din lume. Acesta cuprinde două entități: Federația Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska.
Cele două entități au o autonomie largă și toate acțiunile necesită consens din partea celor trei grupuri etnice principale ale țării – sârbi, bosniaci și croați.
21 octombrie 2022 | Țările din Balcanii de Vest au ajuns la un acord privind libera circulație și o cooperare regională mai strânsă
„Acesta este un pas uriaș către o piață regională comună și, de asemenea, un pas uriaș care aduce Balcanii de Vest mai aproape de Uniunea Europeană”, a declarat vineri Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei, la finalul unei conferințe de la Berlin care a reunit diplomați de top din acea regiune.
Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Albania și Kosovo au ajuns la un acord asupra a trei acorduri după săptămâni de discuții facilitate de Germania, a declarat ea reporterilor.
„În viitor, oamenii din Balcanii de Vest vor avea nevoie doar de cărțile de identitate pentru a călători peste granițe”, a spus Baerbock.
„În al doilea rând, universitățile din cele șase state din Balcanii de Vest își vor recunoaște reciproc diplomele. În al treilea rând, angajații din cele șase țări își vor recunoaște reciproc calificările și diplomele profesionale”, a adăugat ea.
Baerbock a spus că acordurile vor fi semnate de liderii acestor țări pe 3 noiembrie, în timpul reuniunii la nivel înalt a Balcanilor de Vest de la Berlin.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.