| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 232 | ˅ | ziua 597 | | CONFLICTUL ISRAELO-PALESTINIAN | ZIUA 7 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Ziua internațională pentru reducerea riscului dezastrelor naturale
13 octombrie 54 | Nero îi urmează lui Claudius, ca împărat roman.
13 octombrie 1307 | Din ordinul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, cavalerii templieri din Franța, în frunte cu Jacques de Molay, sunt arestați.
Ulterior, o bulă a Papei Clement al V-lea cerea tuturor monarhilor creștini din Europa să facă același lucru și să pună sechestru pe averile templierilor.
13 octombrie 1399 | Henric de Bolingbroke este încoronat ca rege Henric al IV-lea al Angliei, în Westminster Abbey, la câteva săptămâni după ce l-a detronat pe Richard al II-lea.
13 octombrie 1479 | Bătălia de la Câmpul Pâinii, dintre armata turcă condusă de Ali Iskender, Isa și Bali și armata transilvăneană, condusă de Ștefan Báthory.
13 octombrie 1501 | Maximilian al Austriei și Ludovic al XII-lea al Franței semnează Tratatul de la Trente
13 octombrie 1781 | Patenta de toleranță religioasă emisă de împăratul Iosif al II-lea.
13 octombrie 1860 | A fost realizată prima fotografie aeriană din lume, dintr-un balon cu aer cald aflat la 366 m deasupra orașului Boston.
13 octombrie 1870 | Planurile, teoriile și organizarea Noii Asociații Internaționale a Muncitorilor (New International Workingmen’s Association) sunt prezentate în New York Tribune.
13 octombrie 1879 | Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. Evreii pământeni primeau, astfel, cetățenie română.
13 octombrie 1902 | Este inaugurată clădirea centrală a Universității Franz Joseph din Cluj.
13 octombrie 1917 | A șasea și ultima presupusă apariție a Fecioarei Maria la Fatima (Portugalia, 130 km la nord de Lisabona).
13 octombrie 1914 | Garrett Morgan inventează și patenteză masca de gaze.
13 octombrie 1923 | Ankara devine capitala statului turc modern, în locul Istanbulului.
13 octombrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: România anunță „poziția ei pașnică”.
13 octombrie 1943 | Al Doilea Război Mondial: Italia declară război fostei aliate Germania.
13 octombrie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Riga, capitala Letoniei este eliberată de Armata Roșie
13 octombrie 1946 | Franța adoptă constituția celei de-a Patra Republici.
13 octombrie 1967 | La București, are loc primul colocviu internațional consacrat operei lui Constantin Brâncuși. (13-15)
13 octombrie 1969 | Se stabilesc relațiile diplomatice dintre România și Noua Zeelandă.
13 octombrie 1972 | Aeroflot Il-62 se prăbușește în afara Moscovei, 176 de morți.
13 octombrie 1973 | Este inaugurat Teatrul de Stat din Târgu-Mureș.
13 octombrie 1978 | 
Președintele american Jimmy Carter răspunde la întrebările interlocutorilor la National Public Radio
13 octombrie 1978 | Promulgarea noii constituții a Swaziland interzice partidele politice
13 octombrie 1981 | Vicepreședintele Hosni Mubarak este ales președinte al Egiptului
13 octombrie 1985 | Premierul belgian Martens CVP câștigă alegerile parlamentare.
13 octombrie 1987 | Președintele costarican, Oscar Arias, primește Premiul Nobel pentru Pace.
13 octombrie 1988 | SUA efectuează un test nuclear la Nevada Test Site.
13 octombrie 1988 | Giulgiul din Torino, venerat de creștini ca fiind pânza de înmormântare a lui Hristos, se dovedește, în urma unor teste cu carbon, a fi un fals.
13 octombrie 1990 | În Catedrala Sfântul Vasile, din Piața Roșie, Moscova, are loc prima slujbă ortodoxă rusă din ultimii 70 de ani.
13 octombrie 1993 | Formarea guvernului grec al lui Papandreou
13 octombrie 1995 | Fizicianul francez, Joseph Rotblat, militant împotriva bombei atomice, a primit Premiul Nobel pentru Pace
13 octombrie 1986 | 
Președintele SUA, Ronald Reagan, ține un discurs privind întâlnirile cu premierul sovietic Gorbaciov
13 octombrie 1998 | Regizorului Lucian Pintilie primește Premiul special al juriului, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, pentru filmul Terminus Paradis.
13 octombrie 1999 | Senatul SUA respinge ratificarea Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT).
13 octombrie 2001 | La Teatrul Național din București are loc primul festival de Internet din România – „INTERNETIC”.
13 octombrie 2009 | Parlamentul României aprobă moțiunea de cenzură „11 împotriva României” cu 254 voturi pentru și 176 împotrivă.
13 octombrie 2012 | 15 persoane sunt ucise de un atentat sinucigaș cu bombă în Darra Adam Khel, Pakistan
13 octombrie 2017 | Arheologii anunță descoperirea caracterelor arabe „Allah” și „Ali” pe veșmintele funerare ale unor vikingi, intr-un mormânt din Gamla Uppsala, Suedia.
13 octombrie 2017 | Parlamentul albanez votează un proiect de lege privind protecția minorităților etnice, aromânii primind astfel statut oficial de minoritate națională.
13 octombrie 2017 | Criza urșilor înfometați din cauza pescuitului excesiv se soldează cu 2 morți și 83 de urși împușcați pe insula Sakhalin, în estul Rusiei.
13 octombrie 2018 | Papa Francisc revocă doi episcopi chilieni pentru presupuse abuzuri sexuale asupra minorilor.
13 octombrie 2019 | 
Forțele kurde au încheiat un acord cu armata siriană pentru patrularea în zonele de frontieră din nord-estul Siriei pentru a combate ofensiva turcă, după ce președintele american Donald Trump a retras forțele americane.
13 octombrie 2019 | Președintele ecuadorian, Lenín Moreno, își anulează planul de austeritate, într-un acord cu liderii indigeni, restabilind subvențiile pentru combustibil, punând astfel capăt unor săptămâni de proteste violente.
13 octombrie 2019 | Alegerile prezidențiale tunisiene sunt câștigate de academicianul Kais Saied, care l-a învins pe magnatul media Nabil Karoui
13 octombrie 2021 | Norvegia: Cinci persoane, patru femei și un bărbat, au fost ucise, iar alte două persoane, inclusiv un ofițer de poliție aflat în timpul liber, au fost grav rănite într-un atac atac cu arc și săgeți, care a avut loc miercuri seara, in centrul orașului Kongsberg, situat la aproximativ 66 km sud-vest de Oslo.
Suspectul, un danez musulman convertit, avea deja condamnări penale anterioare si fusese semnalat ca posibil extremist islamic, a declarat poliția. „Vorbim despre un convertit la islam”, a declarat șeful poliției norvegiene Ole Bredrup Sæverud. Au existat „anterior temeri legate de radicalizarea sa”, dar stabilirea motivului va fi „complicată… și va dura”, a spus el.
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Joe Biden, după votul ONU, spune că „Rusia nu poate schimba granițele prin forță”
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Secretarul general al NATO afirmă că Vladimir Putin trebuie ”să dea înapoi” în războiul său împotriva Ucrainei după ce Adunarea Generală a ONU a condamnat anexarea de către Rusia a unor teritorii ucrainene
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Lavrov spune că aprobarea, de către Adunarea Generală a ONU, a rezoluției care condamnă anexarea a patru regiuni ucrainene de către Rusia este rezultatul ”terorii diplomatice” exercitate de statele occidentale împotriva ţărilor sărace membre ale ONU
13 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Jens Stoltenberg atenționează că un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina va avea consecințe severe
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Josep Borrell avertizează Rusia că orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns militar atât de puternic, încât armata rusă va fi anihilată
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recunoscut Rusia ca stat terorist, a declarat parlamentarul ucrainean Oleksi Honcharenko.
13 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Zona Kievului este lovită de drone kamikaze de fabricație iraniană
13 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Marea Britanie a declarat joi că va furniza rachete pentru sistemele antiaeriene avansate NASAM.
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ucraina are doar 10% din ceea ce are nevoie pentru apărarea antiaeriană, spune Zelenski
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Turciei reiterează apelul pentru încetarea războiului din Ucraina.
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Vladimir Putin i-a propus președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan un plan de „hub de gaz”
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Kremlinul a declarat joi că gazoductul TurkStream nu poate fi un înlocuitor pentru conductele Nord Stream.
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Moscova este pregătită să renunțe la reînnoirea acordului de cereale, dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute
13 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, şi preşedintele rus Vladimir Putin au discutat joi despre criza din Ucraina şi impactul acesteia pe piețele energetice
13 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Arabia Saudită a răspuns acid la criticile venite din partea SUA, cu privire la decizia cartelului OPEC de a reduce producția de petrol
13 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Putin afirmă că Moscova „depune toate eforturile” pentru a ajuta țările afectate de recenta „volatilitate”
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Fostul cancelar german Angela Merkel a declarat joi că nu are niciun regret în legătură cu politica energetică pe care a promovat-o cât era la putere
13 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia convoacă ambasadorii din Germania, Danemarca și Suedia în legătură cu ancheta europeană Nord Stream
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Scholz compară invazia lui Putin cu o „cruciadă”
13 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: NATO va livra Ucrainei echipamente de contra-drone, afirmă șeful alianței
13 octombrie 2022 | Războiul din Ucraina: Spania va furniza Ucrainei sisteme suplimentare de apărare antiaeriană „Hawk”, a declarat joi secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în cadrul unei conferințe de presă după reuniunea ministerială NATO din Bruxelles
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ucraina primește fonduri suplimentare de urgență de la FMI, afirmă premierul ucrainean
13 octombrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele palestinian i-a spus lui Vladimir Putin că nu are încredere în Washington, ca broker de pace în Orientul Mijlociu
13 octombrie 2022 | Avioane de luptă nord-coreene au survolat joi o zonă apropiată cu frontiera Coreei de Sud.
Circa zece avioane de luptă nord-coreene au survolat joi o zonă apropiată cu frontiera Coreei de Sud, care, la rândul ei, a trimis aparate pentru interceptare, potrivit agenţiei de presă Yonhap, pe fondul testelor cu rachete ale Phenianului, relatează France Presse.
„Armata Republicii Coreea (numele oficial al Coreei de Sud) a identificat (în apropierea frontierei) circa 10 avioane nord-coreene între orele 22:30 joi, 13 octombrie (13:30 GMT joi) şi 00:20 vineri, 14 octombrie (15:20 GMT joi) şi a adoptat măsuri de ripostă”, a informat Statul Major Interarme sud-coreean (JCS) într-un comunicat, citat de EFE.
Acest incident, al doilea într-o săptămână care implică avioane de luptă, intervine pe fondul tensiunilor militare crescând în peninsulă, în timp ce Coreea de Nord a efectuat în ultimul timp o serie de tiruri cu rachete, dintre care ultimul joi, cu o nouă rachetă balistică neidentificată.
Potrivit JCS, zece avioane de luptă nord-coreene au fost detectate zburând la 25 km nord de frontiera între cele două state, trecând de o „linie de recunoaştere”, ceea ce a declanşat automat un răspuns din partea Coreei de Sud.
Seulul a trimis avioane de luptă, inclusiv aparate F-35A, potrivit statului major, citat de Yonhap.
Acest episod intervine la scurt timp după testarea a două rachete de croazieră strategice cu rază lungă de acţiune de către Phenian miercuri, anunţate de presa oficială nord-coreeană, care precizează că aceste teste erau supervizate de liderul nord-coreean Kim Jong Un.
Phenianul şi-a descris recentele teste cu rachete ca fiind exerciţii tactice nucleare, simulând lovituri pe aeroporturi şi instalaţii militare în Coreea de Sud.
13 octombrie 2022 | Preşedintele libanez Michel Aoun a anunţat joi că a aprobat acordul de demarcare a frontierei maritime între cele două ţări vecine.
Preşedintele libanez, Michel Aoun, a anunţat joi că ţara sa a aprobat, la două zile după Israel, acordul de demarcare a frontierei maritime între cele două ţări vecine, acord ce va ridica obstacolele din calea exploatării de zăcăminte de gaze în Mediterana de Est, informează vineri AFP.
Această declarație survine în condițiile în care mandatul lui Aoun expiră pe 31 octombrie şi Libanul este cufundat într-o criză socio-economică fără precedent.
Washingtonul, care a mediat vreme de doi ani negocierile între cele două ţări, aflate, oficial, în stare de război, a salutat marţi un „progres istoric”.
Într-un interviu acordat joi seara postului libanez LBC, mediatorul american Amos Hochstein a estimat că un asemenea acord ar putea „avea meritul de a preveni haosul şi mai multe conflicte în regiune”. El va aduce „prosperitate economică Libanului (…) şi o securizare a frontierelor cu Israelul, deci nu război între Liban şi Israel”, a adăugat el.
„Anunț aprobarea de către Liban a versiunii finale pregătite de mediatorul american pentru delimitarea frontierei maritime sudice”, a spus anterior Aoun, într-un discurs televizat. „Acest acord indirect răspunde revendicărilor libaneze şi apără pe deplin drepturile noastre”, a adăugat el, salutând un „succes istoric”.
Aoun a afirmat că Libanul a obținut „întregul câmp (gazifer) Cana, fără ca vreo compensație să fie plătită” de către partea libaneză.
Potrivit unor copii a acordului, obținute de AFP, acesta „stabilește o soluționare permanentă şi echitabilă a diferendului maritim” dintre cele două ţări.
Potrivit acestui text, câmpul gazifer offshore Karish se află în întregime în apele israeliene. La rândul său, Libanul obține drepturile de explorare şi exploatare a câmpului gazifer Cana, situat mai la nord-est şi din care o parte se află în apele teritoriale israeliene. Însă Israelul „va fi remunerat” de compania ce exploatează Cana „pentru drepturile sale asupra unor eventuale zăcăminte”, potrivit acordului.
Premierul israelian, Yair Lapid, a anunţat la rândul său, marţi, un „acord istoric”, estimând că acesta „îndepărtează posibilitatea unor confruntări armate cu Hezbollah”, puternica mișcare armată care domină viața politică în Liban.
Partidul şiit amenințase să atace Israelul dacă statul israelian va întreprinde extracții de gaz din câmpul gazifer Karish înainte de încheierea acordului.
Cu toate acestea, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat, marţi, că formațiunea sa va susţine acordul dacă acesta va fi aprobat oficial de autoritățile libaneze.
Șefa diplomației franceze Catherine Colonna, care a sosit joi seara la Beirut, a salutat acordul „istoric” dintre cele două ţări. Ministerul Afacerilor Externe francez a subliniat într-un comunicat că „Franţa a lucrat împreună cu partenerii săi internaționali” pentru a se ajunge la acest acord.
Catherine Colonna va avea vineri întrevederi cu principalii responsabili libanezi, pentru a sublinia „atașamentul Franței pentru buna funcționare a instituțiilor libaneze”, în condițiile în care perspectiva unui vid de putere se conturează odată cu încheierea mandatului lui Aoun.
Deputații libanezi au eşuat din nou, joi, să aleagă un succesor pentru șeful statului, din cauza profundelor lor divergențe într-o ţară aflată în faliment.
Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, i-a îndemnat joi pe liderii politici libanezi „să lucreze la stabilitatea ţării” şi „să pună pe primul loc țara şi populația ei”, pentru a ieși din criza economică cu care se confruntă din 2019.
Autorităţile libaneze mizează pe hidrocarburi pentru a putea face faţă prăbuşirii economice, însă, potrivit experților, ţara are nevoie de o perioadă de cinci-şase ani înainte să beneficieze de o eventuală mană cerească de petrol şi gaze.
La rândul său, Israelul investește de ani de zile în câmpul gazifer Karish şi preconizează să înceapă extracția de gaz în următoarele câteva săptămâni.
13 octombrie 2023 | Conflictul israelo-palestinian: ONU declară că nu poate evacua 1,1 milioane de oameni care locuiesc în Gaza „în 24 de ore”, așa cum vrea Israelul
13 octombrie 2023 | Conflictul israelo-palestinian: Avioanele de război israeliene au lovit, simultan, 12 clădiri din Gaza, în decurs de un minut, în raidurile de peste noapte
13 octombrie 2023 | Conflictul israelo-palestinian: SUA îşi declină competenta privind evaluarea veridicității imaginilor cu copii morți prezentate de Israel
13 octombrie 2023 | Întăriri suplimentare NATO pentru misiunea de menținere a păcii KFOR: peste 130 de trupe suplimentare din România au sosit în Kosovo
Peste 130 de trupe suplimentare din România au sosit în Kosovo vineri, pentru a consolida și mai mult misiunea de menținere a păcii a Forței NATO din Kosovo (KFOR), pe lângă două sute de soldați britanici dislocați la începutul acestei luni. Desfășurarea acestor trupe suplimentare vine după atacul violent asupra poliției din Kosovo, din 24 septembrie, și a tensiunilor care au crescut în regiune.
Potrivit NATO, aceste desfășurări reprezintă un pas prudent pentru a se asigura că KFOR are forțele necesare pentru a-și îndeplini mandatul ONU de a menține un mediu sigur și securizat și libertatea de mișcare pentru toți oamenii din Kosovo. Acestea se bazează pe o solicitare a Comandantului Suprem Aliat al NATO în Europa și au fost aprobate, în prealabil, de Aliați în Consiliul Nord-Atlantic.
NATO conduce o operațiune de menținere a păcii în Kosovo din 1999, în conformitate cu mandatul său în temeiul Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. În prezent, KFOR este alcătuită din peste 4.500 de soldați, cu contribuiți de la 27 de aliați și parteneri NATO.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.