Evenimentele zilei în istoria lumii – 1 septembrie

Galerie

Publicat pe de

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 190 | ˅ | ZIUA 555 |
ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 
1 septembrie este a 244-a zi a calendarului gregorian și a 245-a zi în anii bisecți. 121 zile rămase până la sfârșitul anului.
Septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.
Septembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Fecioarei și sfârșește în semnul Balanței. Din punct de vedere astronomic, luna septembrie începe cu soarele în constelația Fecioarei și se sfârșește cu soarele în constelația Balanței.
Numele lunii septembrie (latină: September) vine de la cuvântul latinesc septem, șapte, pentru că luna septembrie era a șaptea lună în calendarul roman.
  • România:
    • Ziua informaticienilor militari
    • Ziua diplomației române
  • Libia: Ziua națională – Ziua revoluției – 1969
  • Uzbekistan: Ziua națională – Ziua Independenței – 1991
  • Slovacia: Ziua națională – Ziua Constituției – 1992
  • calendarul ortodox: Cuv. Simeon Stâlpnicul și Marta, mama sa (începutul anului bisericesc
  • calendarul romano-catolic: Sfântul Egidiu

1 septembrie 1715 | Moare regele Ludovic al XIV-lea al Franței, după o domnie de 72 de ani – cea mai lungă domnie a unui monarh european important.

1 septembrie 1804 | Astronomul german Karl Ludwig Harding a descoperit unul dintre cei mai mari asteroizi din sistemul solar și l-a denumit Juno.

1 septembrie 1870 | Bătălia de la Sedan se termină cu victoria decisivă a Prusiei

1 septembrie 1912 | La București, în sala „Eforie”, are loc premiera filmului „Războiul Independenței”

Filmul a rulat timp de o lună, un record pentru acea vreme. Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, la Viena și Budapesta.

1 septembrie 1914 | St. Petersburg este redenumit Petrograd

1 septembrie 1920 | Monumentul Fântâna Timpului, în cinstea a 100 de ani de pace între Statele Unite și Regatul Unit, intră în funcțiune la Chicago.

1 septembrie 1939 | Germania nazistă invadează Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial

1 septembrie 1939 |  Adolf Hitler semnează ordinul de începere a eutanasierii sistematice a bolnavilor mintali și a persoanelor cu dizabilități

1 septembrie 1944| Comisie PCR-PSD pentru sindicate unite

Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gh. Apostol, Alex. Sencovici, M. Florea Ionescu, E. Angheliu (din partea PCR),Iosif Jumanca, Victor Brătfăleanu, Gh. Stroia, Azriel Avram și C. Carcali (din partea PSD) – decid organizarea de sindicate unice în întreprinderi, pe baza principiilor marxist-leniniste ale luptei de clasă și ale internaționalismului proletar.

În perioada următoare au loc întruniri în întreprinderi, pentru a grăbi organizarea de sindicate (uzinele Vulcan (1 sep.), uzinele Malaxa (5 sep.) ş.a). În aceste campanii își începea cariera politică Nicolae Moraru – promotorul „realismului socialist” de mai târziu.

1 septembrie 1947 | Epurarea profesorilor universitari din România

Prin două decizii succesive de „pensionare din oficiu ” sau „limită de vârstă „, au fost disponibilizați cca 100 prof.univ. din centrele universitare din București, Cluj şi Iași.

Majoritatea „pensionaților” au avut şi o traiectorie politică, guvernamentală sau diplomatică, înainte de 23 august ’44.

Printre cei „pensionați ” – în fond epurați – au fost La București, D. Arion, C. G. Antonescu, Ilie Bădescu, I. Bălteanu, N. A. Constantinescu, M. Fălcoianu ,T. Gane, D. Gusti, D.Ionescu-Bujor, Al. Oteteleşanu, Enric Otetilişanu, D. Paulian, David Preda, Anibal Teodorescu, Saucuic Săveanu ş.a. La Cluj, Vitold Baroni, Alex. Borza, Balogh Ernest, Boga Ludovic, Silviu Dragomir, Iuliu Moldoveanu, D. Negrea, Zoe Gheţu, Gh. Giuglea, Kiss Geza, Sabin Oprea, P. Poroţiu, Traian Pop, Emil Panaitescu, Al. Ştefănescu-Goangă, Titus Vasiliu, Romul Vuia ş.a.

La Iași, Al. Boldur, Agricola Cardaş, Valeriu Iordăchescu, Al. Ieşean, I. Nubert, Mircea Volanschi ş.a ( Liste publicate în M.O, 4 oct.’47)

1 septembrie 1948 | Intră in vigoare Decizia nr 1.190 (din 30 august 1948), prin care sunt numiți în funcții și se stabilesc atribuțiile subdirectorilor generali din D.G.S.P. Nicolschi Alexandru (Boris Grünberg) și Mazuru (Mazurov) Vladimir.

In autobiografia de la Securitate, Al. Nicolschi (n. Boris Grünberg, 2 iunie 1915, Lăpuşna, Chişinău – d.16 aprilie 1992 București) precizează: „naționalitatea: ateu; religia: ateu” (apud Solomovici 2001II: 47).

1 septembrie 1952 | Se pronunță sentința în „Procesul bandei de sabotori și diversioniști de la Canalul Dunăre-Marea Neagră”

Arestările, efectuate, în prealabil, pe 29 iulie 1952, se concretizează astfel în cinci condamnări la moarte, două condamnări la muncă silnică pe viață, şi alte condamnări la 25 de ani muncă silnică. Documentele procesului, început pe 29 august 1952, vor fi tipărite, ulterior, de Editura pentru literatură politică (1952).

Sentința a fost făcută publică pe prima pagină a ziarului „Scînteia„, din 3 septembrie 1952 (fiind precedată de un sir de articole pe aceasta temă (12 iulie, 31 iulie, 6 august, 30 august 1952), care „înfierau cu manie” faptele):

„Luni, 1 Septembrie 1952, Tribunalul Militar Teritorial București, deplasat la Poarta Albă, a pronunțat sentința bandei de sabotori şi diversioniști de la construcția Canalului Dunăre-Marea Neagră. Au fost condamnați la moarte pentru crimă de sabotare a propășirii economiei naționale a R.P.R.:

GEORGESCU GHEORGHE-TOPAZLĂU 
NICHITA DUMITRU
ROZEI AUREL-ROZEMBERG
VASILESCU NICOLAE zis COLORADO
CERNĂTESCU PETRE.

Acuzații Nichita Dumitru şi Vasilescu Nicolae au mai fost condamnați şi la 25 ani muncă silnică pentru crimă de amenințări a păcii popoarelor, şi la 10 ani închisoare corecțională pentru încercări de agitație. Vor executa pedeapsa cea mai grea. Au mai fost condamnați: FRANGOPOL NICOLAE la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de sabotare a propăşirii economiei naţionale a R.P.R., la 25 ani muncă silnică pentru crimă de ameninţare a păcii popoarelor şi la 10 ani închisoare corecţională pentru încercări de agitaţie. CIORAPCIU MIRCEA la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de sabotare a propășirii economiei naţionale a R.P.R. IONESCU OPRIŞAN la 25 ani muncă silnică pentru crimă de sabotare a propăşirii economiei naționale a R.P.R., la 25 ani muncă silnică pentru crimă de ameninţare a păcii popoarelor şi la 10 ani închisoare corecţională pentru încercări de agitație. NIŢESCU CONSTANTIN 25 ani muncă silnică pentru crimă de sabotare a propășirii economiei naționale a R.P.R. VIERU PETRE la 20 ani muncă silnică pentru crimă de sabotare a propăşirii economiei naționale a R.P.R., la 20 ani muncă silnică pentru crimă de ameninţare a păcii popoarelor şi la 10 ani închisoare corecţională pentru încercări de agitaţie. Toţi acuzaţii au fost condamnaţi la 10 ani degradare civilă. Oamenii muncii care se aflau în sala procesului au aplaudat furtunos dreapta sentinţă a Tribunalului Militar“. 

În partea repartizată concretizării, Documentul precizează: „Una din metodele principale folosite de grupul de sabotori şi diversioniști pentru încetinirea ritmului şi micșorarea capacității de producție a utilajului a fost întârzierea îndelungată a reparării mașinilor defecte sau repararea în condiții necorespunzătoare a acestora. Datorită modului defectuos de reparare a utilajelor, majoritatea mașinilor reparate se întorceau la ateliere după 100-800 km. parcurși. «Aceste ateliere – declară acuzatul Cernătescu – au devenit un adevărat cimitir al utilajului de tot felul trimis pentru reparare, acesta fiind ținut acolo luni de zile fără a fi reparat şi repus în stare de funcțiune». Acest fapt este confirmat și de acuzatul Georgescu-Topazlău, care declară că, în perioada cât a funcționat ca inginer-şef al Atelierelor centrale-Medgidia, a sabotat bunul mers al lucrărilor prin repararea superficială a mașinilor, care, după scurt timp de funcționare, se defectau“.

Cererile ulterioare de comutare a pedepsei cu moartea în muncă silnică pe viaţă, adresate Prezidiului MAN, sunt acceptate doar pentru doi dintre acuzați: Gheorghe Georgescu-Topazlău, inginer, fost şef al atelierelor centrale Medgidia-Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Petre Cernătescu, inginer, fost consilier la Direcţia Generală a Canalului Dunăre-Marea Neagră.
Ceilalți trei sunt executaţi la 13/14 octombrie 1952: Aurel Rozei, inginer fost şef al sectorului Planificare la Direcţia Generală a Canalului Dunăre-Marea Neagră; Nicolae Vasilescu, referent tehnic la sectorul tehnic de execuţie Canalul Dunăre-Marea Neagră; Dumitru Nichita, fost mecanic de locomotivă la sectorul 11, Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Comisia înființată de Nicolae Ceaușescu a concluzionat, în urma anchetei desfășurate în perioada anilor 1967-1968, că victimele (10 persoane din miile de angajați de pe Șantierul Canalului, care au „format” asa-zisa „banda de sabotori”) erau nevinovate.

1 septembrie 1955 | Este înființată Filarmonica de Stat din Cluj

1 septembrie 1959 | Se restabilesc relațiile diplomatice dintre România și Japonia  întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România s-a alăturat coaliției antihitleriste.

1 septembrie 1963 | I-a ființă prima unitate specializată în domeniul informaticii și automatizării a Armatei române.

1 septembrie 1966 | Legația României din Olanda este ridicată la rang de ambasadă.

1 septembrie 1967 | La Phnom Penh, în faţa a 200.000 de cambodgieni, președintele Franței, Charles de Gaulle (n. 22 noiembrie 1890 – 9 noiembrie 1970) denunță intervenția militară a SUA în Vietnam.

Un an mai târziu, pe 17 mai 1968, Charles de Gaulle va vizita România.

1 septembrie 1980 | Generalul maior Chun Doo-hwan devine președinte al Coreei de Sud, în urma demisiei președintelui Choi Kyu-hah.

1 septembrie 1983 | Uniunea Sovietică doboară avionul de pasageri KAL-007, aparținând liniei sud coreene, care se deplasa pe ruta New York – Seul, prin Anchorage, Alaska

Din cauza unei greșeli de navigație, potrivit comunicatului oficial, aeronava Boeing 747 s-a abătut de la ruta inițial planificată și a zburat in spațiul aerian sovietic, în timpul unei misiuni de recunoaștere aeriană a SUA.

Forțele aeriene sovietice au tratat aeronava neidentificată drept un avion spion intrus din SUA și au distrus-o cu rachete, după ce au tras focuri de avertizare care, probabil, nu au fost văzute de piloții KAL.

Uniunea Sovietică a negat inițial incidentul, dar ulterior a recunoscut că a doborât aeronava, susținând că aceasta se afla într-o misiune de spionaj MASINT.

1 septembrie 1991 | Uzbekistan își declară independența față de URSS

1 septembrie 1995 | Armata germană efectuează prima sa misiune de luptă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, angajând în Bosnia bombardamente de tip „Tornado”.

1 septembrie 2001 | România preia, pentru doi ani, președinția Comitetului de Coordonare (CC) al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM) și a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE); (Plovdiv, Bulgaria)

1 septembrie 2004 | Începe criza ostaticilor de la școala din orașul rusesc Beslan, când un grup înarmat de teroriști a luat ostatici sute de elevi și profesori

1 septembrie 2021 | Președintele SUA, Joe Biden, și președintele Zelenski al Ucrainei au o întrevedere înainte de întâlnirea bilaterală.

Cu aceasta ocazie, Joe Biden a declarat că „În timp ce sărbătorim 30 de ani de independență a Ucrainei, parteneriatul dintre națiunile noastre devine tot mai puternic și va deveni chiar mai puternic decât a fost până acum.
Ucraina și Statele Unite au un sistem de valori asemănător și un angajament ferm față de îndeplinirea unei promisiuni care, sperăm, vor duce la o Europă unită, liberă și pașnica.

Statele Unite rămân ferm angajate față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii rusești și a sprijinului privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei.

Astăzi vom discuta despre modul în care Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina, pe măsură ce această țară avansează cu reformele sale democratice, cu agenda sa și cu mișcarea de integrare completă în Europa.

Revitalizăm Comisia de parteneriat strategic dintre națiunile noastre. De asemenea, creăm un nou cadru strategic de apărare și un nou pachet de asistență pentru securitate, în valoare de 60 de milioane de dolari, precum și un nou dialog privind energia și clima, pentru a sprijini Ucraina să își diversifice sursele de energie, consolidând, în același timp, obiectivele noastre climatice legate de încălzirea globală.

Și, bineînțeles, vom vorbi despre lupta noastră continuă împotriva COVID-19. Statele Unite au donat 2,2 milioane de vaccinuri către Ucraina, prin intermediul COVAX. Și vom continua să lucrăm pentru a oferi și mai multe. Avem multe de discutat.”

Președintele Ucrainei a reconfirmat faptul că „trebuie să ne concentrăm foarte mult acum asupra problemei securității, cea mai importantă chestiune de pe această agendă. Pe securitatea în Donbas – Donbasul ucrainean, în Crimeea ucraineană – ocupată temporar, de Federația Rusă; pe securitatea din Marea Neagră și securitatea în regiunea Mării Azov.”

Președintele Ucrainei a menționat că dorește să discute cu președintele Biden inclusiv „despre viziunea sa, viziunea guvernului său asupra șanselor Ucrainei de a adera la NATO și despre calendarul acestei aderări, dacă acest lucru este posibil; și despre rolul pe care Statele Unite îl pot juca, fiind implicate într-o soluționare pașnică în Donbas.”

„Și, nu în ultimul rând, (despre) blocul economic. Pentru că am venit în Ucraina – am venit la guvernare, pentru a transforma Ucraina” – a spus Zelenski -, „așa că am numit programul nostru un „program de transformare”, și am dori să discutăm despre rolul pe care Statele Unite ar dori să îl joace în această transformare și în relansarea economică a țării noastre.”

1 septembrie 2021 | Președintele rus, Vladimir Putin, gafează în cadrul unui discurs televizat, susținut in fata unor elevi din Vladivostok, cu ocazia deschiderii noului an școlar. El le-a vorbit tinerilor despre importanta istoriei, rememorând însă, greșit, bătălia din secolul al XVIII-lea, fiind corectat pe loc de unul dintre elevi.

„Istoria nu este doar o materie interesantă și importantă, ci și fundamentul tuturor cunoștințelor umaniste”, le-a spus Putin copiilor.

El a continuat descriind bătălia de la Poltova, din 1709 – în care Petru cel Mare a obținut o victorie decisivă împotriva Imperiului Suedez – ca fiind un eveniment din timpul „Războiului de șapte ani”.

Nikanor Tolstykh, un licean din Vorkuta, a intervenit imediat, explicând că luptele la care Putin a făcut referire nu s-au dus in Războiul de Șapte Ani, ci in Marele Război al Nordului, din perioada anilor 1700-1721.

„Da, bineînțeles, 21 de ani”, a spus Putin, pentru a salva aparențele.

Băiatul a fost ulterior admonestat de dirigintele său, și acuzat de „insolență”, deoarece și-a permis sa conteste cunoștințele președintelui Putin despre istoria militară a Rusiei.

Întrebat a doua zi despre acest schimb de replici, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că „nu este de acord” cu aceasta opinie și că Tolstykh nu ar fi dat dovadă de insolență, prin faptul că l-a corectat pe președinte.
„Suntem convinși că nimeni nu l-ar exmatricula pe acest copil, mai ales unul atât de talentat și priceput”, a spus el.

„De ce ar trebui să mă jignească acest lucru? Dimpotrivă, nu poate decât să mă bucure. Tinerii cunosc bine istoria Patriei – asta este minunat”, a declarat vineri Putin, potrivit „The Moscow Times”.

1 septembrie 2021 | Autocratul Aleksandr Lukașenko, a cărui prezență în fruntea Belarusului este contestată de Opoziția belarusă și de Occident, spune că țara sa va primi în curând un transport militar cu echipamente din Rusia

În opinia lui Lukaşenko, transportul reprezintă dovada evidentă a sprijinului permanent pe care Moscova îl acordă Minskului și lui personal, în ciuda criticilor care-i sunt aduse pentru reprimarea violentă a disidenței împotriva sa.

Lukașenko a declarat, miercuri, la Babruisk, oraș din regiunea Mogilev, că zeci de avioane și sisteme de apărare aeriană, inclusiv „probabil” sisteme de rachete S-400, vor fi livrate din Rusia vecină către Belarus „în viitorul apropiat”.

►Șeful petrolului rus, Maganov, a murit în urma unei „căderi de la fereastra spitalului” →

| Cel puțin opt oameni de afaceri ruși au murit în aparentă sinucidere sau accidente în doar șase luni

►  Moscova avertizează Republica Moldova împotriva unui atac →

► MAE rus invită Bucureștiul să recunoască public că trimite arme Kievului →

►Agenții federali din Statele Unite au percheziționat proprietăți legate de un oligarh rus miliardar în Manhattan, Hamptons și pe o insulă exclusivistă din Miami.

Agenții FBI și personalul de la Homeland Security Investigations au percheziționat proprietățile, legate de Viktor Vekselberg, care este un aliat apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, și al cărui iaht de 120 de milioane de dolari a fost confiscat în aprilie, a relatat NBC News.

►Kremlinul spune că Putin nu poate participa la funeraliile lui Mihail Gorbaciov→

1 septembrie 2022 | Funeraliile ultimului lider sovietic, Mihail Gorbaciov, decedat în noaptea de marți spre miercuri la vârsta de 91 de ani, se vor desfășura sâmbătă.

Ceremonia funerară va avea loc în Sala Coloanelor a Casei Sindicatelor din Moscova, rezervată personalităților ilustre.

Tot acolo a fost depus şi trupul lui Stalin la moartea acestuia, în 1953, şi, înainte, fondatorul URSS, Vladimir Ilici Lenin, a avut funeraliile în acelaşi loc. Ultimul politician rus a cărui ceremonie funerară a fost organizată în acea sală este Vladimir Jirinovski, decedat în aprilie 2022.

„Capela va fi deschisă publicului între 10:00 şi 14:00, orele Moscovei”, a declarat un membru al Fundaţiei Gorbaciov. Mihail Gorbaciov va fi înmormântat alături de soția sa, Raisa, decedată în anul 1999. „A fost o decizie a familiei”, a precizat sursa.

Potrivit anunțului fiicei lui Mihail Gorbaciov, înmormântarea va avea loc de asemenea sâmbătă, la cimitirul Novodevici din Moscova.

Zeci de politicieni de rang înalt, scriitori şi intelectuali ruşi sunt înmormântaţi în acest cimitir creat în sec. XVI, printre ei fiind şi rival al lui Mihail Gorbaciov, Boris Elţîn, primul președinte al Rusiei după destrămarea URSS.
Însă, dintre preşedinţii sovietici, Nikita Hruşciov este singurul înmormântat acolo, majoritatea odihnindu-se între zidurile Kremlinului.

Kremlinul l-a descris miercuri pe Mihail Gorbaciov drept un om de stat care a schimbat istoria lumii, dar i-a reproșat în același timp „romantismul” său cu privire la posibilitatea unei apropieri de Occident.

1 septembrie 2022 | Fostul președinte al României, Ion Iliescu, afirmă că Mihail Gorbaciov, ultimul lider al URSS, a fost, în gândirea sa politică, un social-democrat şi nu i se poate reproșa că nu a avut „curajul schimbării”

„Am aflat cu tristețe vestea morții lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice. Oricum ai judeca moștenirea lui, deciziile luate de URSS, sub conducerea sa, au schimbat dinamica relațiilor internaționale. Şi în bine, dar şi în rău. Nevoia de schimbare, în estul continentului european, era urgentă. Sistemul socialist avea nevoie de reforme de fond. Ăsta era mesajul transmis de Gorbaciov şi a fost bine receptat atât de sovietici, cât şi de partenerii din Occident. Că apoi reformele s-au rezumat la una singură, transferul proprietății publice în mâini private, asta este tragedia Estului fost socialist, a URSS, şi acum şi a Occidentului dezvoltat”, a scris Iliescu, miercuri, pe blogul personal.

El a apreciat că Gorbaciov a fost „un om al dialogului”, dar personalitatea sa a fost „inevitabil controversată”.

„Mulţi au spus că a început schimbarea URSS punând căruța înaintea boilor, cu referire la accentul pus pe democraţie şi pe libertatea cuvântului. Decizia a fost, cred eu, corectă. Din păcate, nimeni nu suferă, acum, de prea multă democraţie, şi asta se simte în tot ceea ce facem. A crezut că, în relațiile internaționale, URSS poate pune capăt Războiului Rece. Din păcate, Războiul Rece i-a supraviețuit. Şi acum trăim partea cea mai violentă şi mai periculoasă a lui. Gorbaciov a fost, totuși, un om al dialogului. Asta ne-a ferit de multe probleme, în faza cea mai periculoasă a schimbărilor în Europa şi în lume. Personalitatea sa a fost, inevitabil, controversată. Moștenirea lui este judecată, în fosta URSS, prin prisma dezastrului social generat de ‘terapiile de șoc’, aplicate după destrămarea Uniunii şi formarea CSI. Terapii de şoc de care nu e responsabil. El a fost, în gândirea sa politică, un social-democrat”, a adăugat Ion Iliescu.

1 septembrie 2022 | Rusia și China au lansat joi exerciții militare la scară largă care au implicat mai multe națiuni aliate, într-o demonstrație a creșterii cooperării în domeniul apărării între Moscova și Beijing și o demonstrație a puterii militare a Moscovei.

Ministerul rus al Apărării a declarat că exercițiul Vostok 2022 (Est 2022) se va desfășura în Orientul Îndepărtat al Rusiei și în Marea Japoniei și va implica peste 50.000 de soldați și 5.000 de unități de armament, inclusiv 140 de avioane și 60 de nave de război.

1 septembrie 2022 | Fostul președinte Donald Trump a declarat joi că va lua în considerare „foarte, foarte serios” grațierea completă a manifestanților care au pătruns în Capitoliul american la 6 ianuarie 2021, dacă va candida la realegere și va câștiga.

1 septembrie 2022 | Joe Biden avertizează că Trump și cei mai apropiați adepți ai săi încearcă să submineze democrația americană, într-un discurs combativ

/CNN/ Președintele Joe Biden a adus cel mai dur reproș de până acum republicanilor și fidelității lor față de predecesorul său, într-un discurs ținut joi seară în Philadelphia, afirmând că aceștia „prosperă în haos” și avertizând că încercările lor de a submina democrația ar putea să degenereze în violență.

„Ei nu trăiesc în lumina adevărului, ci în umbra minciunii”, a spus Biden, profitând de cadrul istoric pentru a cere o reglare de conturi cu privire la mișcarea condusă de fostul președinte Donald Trump.

Este un apel urgent si imperativ adresat americanilor cu câteva luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, care vor determina controlul Congresului. Remarcile lui Biden, deși au fost prezentate ca un discurs oficial, au oferit conturul general al mesajului său electoral pentru aceasta toamnă.

Chiar dacă s-a străduit să inducă o doză de optimism cu privire la viitorul țării – și la propriul șir de realizări recente – Biden a făcut un portret sumbru al adversarilor săi politici, spunând că Trump și adepții săi amenință întregul experiment american.

El l-a numit pe predecesorul său la câteva minute după ce a urcat pe scenă și a sugerat că americanii se confruntă cu o alegere existențială în următoarele alegeri.
„În timp ce mă aflu aici în această seară, egalitatea și democrația sunt atacate”, a spus Biden. „Nu ne facem nicio favoare dacă ne prefacem că nu este așa”.

Biden a încercat să îi separe pe cei mai loiali adepți ai lui Trump de Partidul Republican în ansamblu. Și, în încheiere, a încercat să dea o tentă mai optimistă, spunând că este încă în puterea alegătorilor să țină în frâu cele mai întunecate forțe ale națiunii.

Dar în centrul discursului lui Biden a existat un semnal de alarmă în legătură cu ceea ce el a numit „un extremism care amenință însăși fundamentele republicii noastre”.

„Forțele MAGA sunt hotărâte să ducă această țară înapoi. Înapoi spre o Americă în care nu există dreptul de a alege, nu există dreptul la intimitate. Nu există dreptul la contracepție, nu există dreptul de a te căsători cu cine iubești”, a spus el, lovind în chestiuni culturale despre care democrații cred că îi pot ajuta să câștige în noiembrie.

„Ei promovează lideri autoritari”, a continuat el. „Au alimentat flacăra violenței politice”.

Oficialii au insistat asupra faptului că mesajul lui Biden nu a fost unul partizan, ci s-a adresat unei aripi extreme a Partidului Republican. Cu toate acestea, el a făcut apel la publicul său să meargă la vot în noiembrie și l-a atacat pe predecesorul său, susținut de simboluri tradițional apolitice, cum ar fi United States Marine Band și doi pușcași marini care au fost poziționați într-un loc în care au fost filmați pe tot parcursul discursului.

„Trebuie să fim sinceri unii cu alții și cu noi înșine: Prea multe din ceea ce se întâmplă astăzi în țara noastră nu sunt normale”, a spus Biden. Partidul Republican din 2022 este parțial „dominat, condus și intimidat” de Trump și acoliții săi, a spus el.

Este un subiect pe care Biden a ajuns să îl îmbrățișeze mai mult în mod public în ultimele luni, după ce inițial a încercat să ignore urmările predecesorului său și să se concentreze în schimb pe unitatea națională. În esența sa, discursul a reflectat aceeași temă generală care a definit lansarea campaniei sale prezidențiale în 2019, când și-a propus să-l învingă pe Trump.

„Vă voi spune că voi privi foarte, foarte favorabil grațierile complete. Dacă voi decide să candidez și dacă voi câștiga, voi privi foarte, foarte favorabil la grațieri. Grațieri totale”, a declarat Trump joi la postul de radio Wendy Bell, adăugând: „Vom analiza foarte, foarte serios grațierile totale, pentru că nu putem lăsa să se întâmple așa ceva. … Și mă refer la grațieri complete cu scuze pentru mulți”.

1 septembrie 2022 | (AFP) Fosta guvernatoare a statului american Alaska, Sarah Palin, a pierdut miercuri un scrutin parțial pentru unicul loc al acestui stat în Camera Reprezentanților a SUA, care constituia un test înainte de alegerile de la mijloc de mandat din 8 noiembrie.

1 septembrie 2022 | Polonia a estimat la peste 1.300 de miliarde de euro pagubele provocate de Germania în cel de-al Doilea Război Mondial, a anunțat joi liderul partidului polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, care a precizat că Varşovia va cere oficial Berlinului reparații de război.

„Polonia va cere despăgubiri de la Germania pentru tot ceea ce a făcut țării noastre între 1939-1945”, a declarat liderul partidului polonez de guvernământ Lege și Justiție, Jarosław Kaczyński, cu ocazia celei de-a 83-a aniversări a invaziei germane în Polonia și a izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial.

„Suma a fost calculată folosind metoda cea mai limitată, precaută, așadar este posibil să crească”, a mai declarat Kaczynski, la o conferință de presă organizată după ce o comisie parlamentară poloneză a prezentat un raport în trei volume despre pierderile economice, patrimoniale şi umane provocate Poloniei de către Germania în al Doilea Război Mondial în perioada 1939-1945. O estimare anterioară, menționată de un parlamentar polonez în 2019, indica circa 850 de miliarde de euro.

Partidul Lege şi Justiție a evocat de mai multe ori în trecut problema reparațiilor de război, dar fără ca vreo cerere oficială în acest sens să fie transmisă Berlinului. Acum însă, Kaczynski, liderul de facto al Poloniei, a promis că o va face, deși spune că procesul obținerii unor sume ar putea fi „lung şi dificil”.

Din suma totală o parte semnificativă „reprezintă compensația pentru moartea a peste 5,2 milioane de cetățeni polonezi”, a mai spus liderul partidului polonez de guvernământ, evocând faptul că „ocupația germană a fost incredibil de criminală, incredibil de crudă şi a produs efecte care, în numeroase cazuri, se simt şi în ziua de azi”.

Chestiunea reparațiilor de război este închisă, a declarat joi un purtător de cuvânt al MAE german, după ce Varşovia a anunțat că va cere Berlinului compensații de peste 1.300 de miliarde de euro pentru pagubele provocate Poloniei de către naziști în al Doilea Război Mondial, transmite Reuters. „Poziția guvernului german rămâne neschimbată, chestiunea reparațiilor a fost închisă”, a răspuns într-un mesaj scris purtătorul de cuvânt citat.

„Polonia a renunțat la reparații suplimentare cu mult timp în urmă, în 1953, şi de atunci a confirmat de mai multe ori această renunțare. Aceasta este o bază esențială a fundației ordinii europene de astăzi. Germania îşi recunoaște responsabilitatea morală şi politică pentru al Doilea Război Mondial”, a precizat reprezentantul Berlinului.

Guvernul comunist polonez a semnat în anul 1954 un acord cu fosta Republică Democrată Germană (RDG) prin care Varșovia renunța la cererile privind reparaţiile de război. Însă actualul guvern polonez consideră acel acord ca fiind nul din punct de vedere juridic, dat fiind că atunci Polonia acţiona la ordinele URSS.

1 septembrie 2022 | Președintele Klaus Iohannis afirmă că implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură demonstrează, încă o dată, hotărârea României în promovarea toleranței şi bunei înțelegeri în societate.

„În acest an, se împlinesc 145 de ani de la numirea primului ofiţer evreu în Armata României. Mauriciu Brociner, înrolat voluntar în cadrul batalionului comandat de căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu, a fost ulterior avansat la gradul de sublocotenent şi a participat la Războiul de Independenţă din 1877-1878, în atacul asupra Redutei Griviţa 2, în timpul căruia a fost rănit.
Pentru curajul său, sublocotenentul Mauriciu Brociner a fost decorat cu Ordinul ‘Steaua României’ şi a primit cetăţenia română, alături de cei peste 880 de etnici evrei care au luptat în Armata Română în timpul Războiului de Independenţă”, a precizat Iohannis, în mesajul prezentat de către consilierul de stat Mihai Şomordolea în cadrul unei ceremonii desfăşurate în Capitală cu ocazia marcării a 145 de ani de la numirea primului ofiţer evreu în Armata României.

„Doar prin cunoaştere şi respect reciproc, valorile umaniste universale care stau la baza Cartei Universale a Drepturilor Omului şi a Tratatelor Uniunii Europene vor triumfa, contribuind la creșterea toleranței şi consolidarea păcii, iar ţara noastră este pe deplin angajată în această direcţie. Mulţumesc comunităţii evreiești pentru implicarea în viaţa socială din România şi îi asigur pe membrii acesteia, precum şi pe cei ai celorlalte grupuri etnice de pe teritoriul ţării noastre, de întregul meu sprijin în realizarea dezideratelor propuse. Doar împreună putem contribui la dezvoltarea României”, mai transmite şeful statului.

1 septembrie 2023 | Rusia l-a declarat „agent străin” pe Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace

1 septembrie 2023 | Ambasadorii din Rusia și Belarus au fost invitați la banchetul Premiului Nobel

1 septembrie 2023 | Rusia emite un nou manual de istorie pentru licee, în care reunificarea Germaniei, celebrată, din 1990, pe 3 octombrie, ca sărbătoare națională. este denumită „anexarea RDG”, de către RFG.

Autorii noului aşa-zis manual sunt Vladimir Medinski, fost ministru rus al Culturii și consilier al președintelui Vladimir Putin, și Anatoli Torkunov, rectorul Institutului de Relații Internaționale din Moscova MGIMO.

Până de curând, conținutul manualului privind Istoria Rusiei era complet diferit. Ediția din 2021 încă mai descria evenimentele din anii 1989 - 1990 ca pe o revoluție pașnică, generată de profunda criză politică traversată de RDG, din care se putea ieși doar printr-o „schimbare a puterii”. 
 
Potrivit autorităților ruse, acest manual „vechi” oferă doar un „nivel de bază” . De la 1 septembrie 2023, noua carte de istorie, numită și „Cartea Medinski”, promite o perspectivă mai profundă.

„Acesta este un exemplu clasic de reinterpretare a istoriei”, punctează Niko Lamprecht, președintele Asociației Federale a Profesorilor de Istorie. „Putin a făcut acest lucru în diferite direcții, în ultimii 20 de ani. Între timp lucrurile sunt complet date peste cap. Putin a rescris integral istoria. Din punctul său de vedere, Imperiul Rus are tot dreptul să-și ia posesiunile înapoi. Dar ce face el nu are nimic de-a face cu istoria bazată pe fapte sau cu dreptul internațional”.

Când reunificarea era în desfășurare au circulat tot felul de opinii, o minoritate politică a folosit chiar și termenul de „Anschluss”, care ar putea implica ideea de anexare, amintește Lamprecht. Dar, spune profesorul de istorie, nu a existat niciodată o majoritate împotriva reunificării în Germania, dimpotrivă, o largă majoritate a susținut-o: „În octombrie 1990, niciun tanc vest-german nu a trecut granița pentru a ocupa teritoriile din est”. Ce face Moscova „este o reinterpretare a istoriei bazată pe falsificarea faptelor și are motivație politică”, adaugă Lamprecht.

În prezent, ambele cărți de istorie sunt folosite în paralel în școlile rusești. Ediția din 2021 arată clar că, pentru majoritatea care a susținut reunificarea, motivația principală a fost dorința de a nu mai trăi sub comunism. Acest lucru nu mai este menționat în „Cartea Medinski”, din 2023.

„De cel puțin un deceniu, în Rusia a existat o naționalizare a discursurilor legate de istorie, incluzând radicalizarea alegerii cuvintelor și a argumentelor. Astfel expuse, lecțiile de istorie școlară sunt deosebit de afectate", explică lectorul Gasimov, de la Universitatea din Bonn. După anexarea Crimeei din 2014 și invazia Ucrainei din februarie 2022, această tendință s-a adâncit.

Rămâne adevărul istoric că „în urmă cu 33 de ani, Germania s-a reunificat economic și politic. Și a făcut-o în mod voluntar, pașnic și fără violență, funcționând în baza unei constituții liberale și a unor instituții democratice", conchide Ute Frevert de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană.

După primele (și ultimele) alegeri libere din RDG, care au avut loc la 18 martie 1990, negocierile între RDG și RFG au culminat cu un tratat de reunificare, iar negocierile dintre RDG, RFG și cele patru puteri care ocupaseră până atunci Germania au condus la așa-numitul „Tratat doi plus patru”, care a acordat suveranitate totală statului german reunificat (Republica Federală Germania).

Un număr de savanți susțin însă că stingerea legală a unui stat nu poate fi realizată decât prin anexarea oficială a popoarelor și teritoriului său într-un alt stat, iar termenul de anexare este, în acest context, unul corect.
ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 

 

Lasă un comentariu