| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 211 | ˅ | ZIUA 576 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Mali: Ziua națională – Proclamarea independenței (1960)
- Bulgaria: Ziua independenței – în 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandar Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independența Bulgariei și se proclamă țar al bulgarilor (se sărbătorește din 1998).
- Ziua Europeană fără Mașini – în fiecare an, în centrul marilor orașe europene, traficul este oprit pentru câteva ore, inițiativa, aparținând Comunității Europene, își propune să atragă atenția asupra necesității protejării mediul înconjurător; România este semnatară a acestei declarații din 2001
22 septembrie 1326 | Cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou
Carol Robert îi dăruiește lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului.
22 septembrie 1499 | Se încheie Războiul Suab, prin semnarea tratatului de la Basel
Tratatul, care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane, va sta la baza Elveției moderne.
22 septembrie 1761 | George al III-lea și Charlotte de Mecklenburg-Strelitz sunt încoronați ca rege și regină a Regatului Marii Britanii
22 septembrie 1792 | Convenția stabilește Republica Franceză
22 septembrie 1857 | O furtună puternică trimite pe fundul Golfului Finic, din Marea Baltică, nava rusească militară cu pânze „Lefort”, cu 826 de oameni la bord
A fost descoperită la 4 mai 2013, între insulele Gogland și Bolshoy Tyuters.
22 septembrie 1862 | SUA: Președintele Abraham Lincoln emite Proclamația de emancipare
Proclamația a constat in doua decrete.
Primul, datat 22 septembrie 1862, a declarat liberi toți sclavii din toate statele Confederației, care nu se aflau încă sub controlul Uniunii.
Al doilea decret, emis la 1 ianuarie 1863, a precizat statele în care primul decret era valabil. Lincoln a emis decretul in calitate de „Comandant Suprem al Forțelor Armate” conform articolului II, secțiunea 2 din Constituția Statelor Unite. În fapt, Proclamația a însemnat un angajament al Uniunii de a desființa sclavia.
La început, Proclamația de emancipare a fost atacată, deoarece elibera doar sclavii din statele confederate asupra cărora Uniunea nu avea, la acel moment, nicio putere. Practic, Proclamația si-a exercitat initial efectul si valoarea juridica numai asupra sclavilor negri care fugiseră din Sud și trecuseră în Uniune, unde acum erau considerați oameni liberi.
După război, aboliționiștii s-au temut că Proclamația ar fi fost strict o măsură luată pe durata conflagrației, și acest act, singur, nu putea pune capăt sclaviei. In consecință, câteva foste state sclavagiste au adoptat legi de interzicere a sclaviei. In final, sclavia a fost efectiv desființată la 18 decembrie 1865, prin ratificarea celui de-al 13-lea Amendament.
22 septembrie 1869 | La München are loc premiera mondială a operei Aurul Rinului, prima din tetralogia Inelul Nibelungilor, de Richard Wagner
22 septembrie 1888 | Apare primul număr din National Geographic Magazine
22 septembrie 1903 | În SUA, Italo Marchiony, un producător de înghețată venit din Italia, a primit brevetul de invenție pentru cornetul de înghețată
22 septembrie 1904 | Are loc cursa automobilistică, organizată de ACR, pe traseul București-Giurgiu-București, una din primele din țara noastră și din această parte a Europei
Cursa a fost câștigată de George Valentin Bibescu, care a obținut cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o cursă pe șoselele publice, cu un autoturism Mercedes de 40 CP.
22 septembrie 1914 | Primul Război Mondial: submarinul german U9, sub comanda lui Otto Weddigen, scufundă trei cruiserate blindate britanice, HMS Aboukir, HMS Hogue și HMS Cressy.
22 septembrie 1927 | Jack Dempsey, unul dintre boxerii de legendă ai anilor 20, pierde meciul jucat cu Gene Tunney
22 septembrie 1931 | La propunerea lui Nicolae Iorga, președinte al Consiliului de Miniștri, Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876 – d. 16 martie 1957, Paris ) este decorat cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică„, înființat în 1931, prin Decret Regal
20 de ani mai târziu, statul român refuza donația lui Brâncuși (230 de sculpturi, 41 de desene, 1600 de fotografii, dar şi unelte și piese de mobilier), pe motiv că artistul exprimă o viziune… ”tipic burgheză”. La ședințele Academiei au participat, printre alții, Mihail Sadoveanu, Iorgu Iordan, George Călinescu şi Gala Galaction. Părerile academicienilor au fost împărțite.
Pe de o parte, Alexandru Toma şi George Călinescu refuzau categoric propunerea sculptorului, acuzându-l de faptul că era „dușman al regimului (comunist)” şi că „nu se exprimă cu mijloace proprii acestei arte”; de cealaltă se aflau, printre alții, Camil Petrescu, Geo Bogza şi Victor Eftimiu, care erau de părere că Brâncuși reprezintă un adevărat simbol pentru români şi ar trebui ca poporul său să îi recunoască adevărata valoare.
In urma acestui incident, „Brâncuși a renunțat la cetățenia română, la 1 august 1951, şi a cerut cetățenia franceză, pe care a obținut-o în anul următor. Constantin Brâncuși şi-a retras oferta pe care o făcuse statului român şi a donat Franței toate operele din atelierul său de la Paris” – titrează rfi. Alte opinii susțin ca Brâncuși nu a donat niciodată atelierul din Impasse Ronsin si operele sale statului român, ci statului francez, al cărui cetățean era.
“România îl privește pe Brâncuşi encomiastic şi exclamativ atunci când e vorba de discursuri festive şi de tot felul de momente în care nu se angajează opinii, nu se angajează resurse, nu se angajează judecăţi. Eşecul restaurării coloanei lui Brâncuşi a fost unul enorm şi a fost salvată în ultimă instanţă. Pe de altă parte, piaţa românească este infestată în mod incalificabil de falsuri Brâncuşi.” – Pavel Şuşară, critic de artă.
O remarca perfect ilustrata si de festivitatea dedicata „Zilei Brâncuși” din 2020, când bine a spus, pe bani europeni (niște mii de euro), in fata a peste 2000 de vizitatori adunați la Muzeul Național de Artă al României, domnișoara Irina Rimes (cântăreața), „care a ajutat Ministerul Culturii la promovarea acestui eveniment” (desfășurat pe fundal muzical de hip-hop cu alte mix-uri audio, si pe fundal vizual de holograme 3D care se învârteau in neștire pe suprafața clădirii) : „Eu mă aflu aici sa va vorbesc despre Brâncuși, dar, drept sa spun, nu mă pricep la opera lui”.
Nu numai romanii au avut probleme de relaționare cu opera lui Brâncuși. În 1920, sculptorul trimitea lucrarea sa, Prințesa X, pentru a fi expusă la Salon des Independants din Paris. Unele voci s-au declarat ultragiate de forma falică a sculpturii, cerând vehement excluderea acesteia din expoziție, cu ajutorul poliției. Poetul Blaise Cendrars și pictorul cubist Fernand Leger au adus-o imediat înapoi, însă Brâncuși a rămas cu un gust amar, refuzând să mai expună în capitala tarii care devenise noua sa patrie.
Următoarea surpriza va avea loc peste ocean, in SUA. În 1926, când Brâncuși revine pe tărâmul american pentru a participa la expoziția organizată de Galeria Brummer, vameșii, mai puțin familiarizați cu noile curente artistice, refuza să admită ca Pasărea în spațiu este o sculptura, considerând că se afla in fata unei piese industriale. Ca atare, i-au solicitat sculptorului să plătească taxe. Brâncuși i-a dat în judecată, recuperându-și ulterior paguba, dovadă că, uneori, justiția funcționează. Scandalul mediatic a fost însă un adevărat generator de publicitate, iar expoziția s-a finalizat cu un succes de proporții.
Brâncuși a fost decorat și cu ordinul “Steaua României”, la Sinaia, în 1923, cu ocazia sosirii sale in România. O altă recunoaștere a avut loc in 1990, la 33 de ani de la moartea sa, când Brâncuși a fost numit membru post-mortem al Academiei Române.
22 septembrie 1949 | 
Președintele Truman anunță că Uniunea Sovietică a detonat prima sa bombă atomică
22 septembrie 1952 | 
Din septembrie 1946, FBI consemna faptul că Chaplin (bănuit de activități comuniste) era posibil să fie descendent al unei familii est-europene, pe nume Thonstein.
Nu doar FBI, ci și MI5 a efectuat investigații în acest caz. Prima înregistrare a MI5 despre Chaplin a fost făcută la 22 septembrie 1952, după plecarea lui Chaplin din SUA. Notele MI5 prezintă o opinie complet diferită, cu privire la cazul Chaplin: „Nu prea credem că acest lucru (n.r. descendența lui Chaplin) are vreo importanță pentru securitate” și „am prefera să răspundem că nu avem informații fiabile, de interes pentru securitate”.
Practic, MI5 nu l-a considerat pe Chaplin ca fiind un risc pentru securitate și, mai mult, s-a opus ferm FBI-ului: „considerăm că aceste acuzații nu sunt fiabile și am evaluat importanța lui Chaplin, din punct de vedere al securității, în consecință”. Mai mult, MI5 se referă la Chaplin ca fiind „una dintre victimele McCarthy-ismului”
22 septembrie 1955 | Intră în tipografie primul volum al romanului „Moromeții”, de Marin Preda
La 29 noiembrie romanul era pregătit pentru tipărire. Tirajul primei ediții a fost de 20.100 exemplare.
22 septembrie 1958 | Are loc premiera bucureșteană a operei „Oedip”, de George Enescu
Conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936.
22 septembrie 1968 | Transferul celor două temple de la Abu Simbel, este finalizat
Clădirile sunt salvate de la scufundarea în apele lacului Nasser. Salvarea templelor a început în anul 1964 de către o echipă multinațională de arheologi, ingineri și operatori calificați sub stindardul UNESCO, și a costat aproximativ 40 de milioane de dolari.
Între anii 1964 și 1968, tot site-ul a fost atent tăiat în blocuri mari, demontate, ridicate și reasamblate într-un nou loc, cu 65 de metri mai mare și la 200 de metri mai sus de râu, într-una dintre cele mai mari provocările de inginerie arheologică din istorie.
22 septembrie 1975 | 
SUA: La San Francisco, are loc a doua încercare de asasinare a președintelui Gerald Ford
22 septembrie 1976 | Adeziunea Portugaliei la Consiliul Europei.
22 septembrie 1980 | Irakul invadează Iranul; începe Războiul din Golf
22 septembrie 1981 | Deschiderea oficială a trenului de mare viteză francez, Train à Grande Vitesse (TGV).
22 septembrie 1986 | 
Adresându-se Adunării Generale a ONU, președintele SUA, Ronald Reagan, afirmă că ″o umbră a fost aruncată″ asupra relațiilor americano-sovietice („a pall has been cast″), prin cazul Daniloff, fără sã menționeze că acest lucru ar putea afecta negocierile privind armele strategice. [mai mult]
22 septembrie 1993 | 
Sovietul Suprem îl revocă pe președintele Boris Elțin
22 septembrie 2015 | 
Papa Francisc este întâmpinat de președintele Obama și vicepreședintele Biden, la începutul turneului său de 6 zile în SUA
22 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, părăsește ședința Consiliului de Securitate al ONU →
22 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Blinken îl acuză pe Vladimir Putin că a „distrus” ordinea internațională „sub ochii noștri” →
22 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Vladimir Putin dă indicații direct generalilor din teren →
22 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Turcia, India și China răspund cu răceală la vestea referendumurilor planificate în regiunile ucrainene ocupate de Rusia →
22 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Proteste anti-război au izbucnit în toate orașele din Rusia → după ce Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială în Rusia →
22 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Kremlinul spune că rapoartele privind un exod al bărbaților ruși, după anunțul de mobilizare făcut de Putin, sunt „exagerate” →
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.