| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 199 | ˅ | ZIUA 564 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
10 septembrie 1776 | Nathan Hale, considerat primul spion american, căpitan în armata revoluționară, se oferă voluntar pentru o acțiune de spionaj contra englezilor.
10 septembrie 1823 | Simón Bolívar devine președinte al statului Peru
10 septembrie 1898 | Împărăteasa Elisabeta a Austriei este asasinată, la Geneva, de anarhistul italian Luigi Lucheni
10 septembrie 1919 | Austria a semnat Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye, prin care a recunoscut independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Ungariei, precum și apartenența Trolului de Sud la Italia și a Bucovinei la România (semnat de România la 9 decembrie)
10 septembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: Submarinul australian HMS Oxley este scufundat, din greșeală, de submarinul britanic HMS Triton, în apropiere de Norvegia
10 septembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: Canada declară război Germaniei naziste, alăturându-se Aliaților – Franța, Regatul Unit, Noua Zeelandă și Australia
10 septembrie 1943 | Al Doilea Război Mondial: Forțele germane încep ocuparea Romei
10 septembrie 1945 | 
Scrisoarea lui Iorgu Iordan, ambasadorul României la Moscova, adresată lui Gheorghe Tătărescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri şi ministru al Afacerilor Străine, referitoare la convorbirile cu Andrei Vâşinski.
10 septembrie 1960 | La Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur, la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total, România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).
10 septembrie 1964 | Prima audiție, în țară, a poemului simfonic Vox Maris de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta.
10 septembrie 1967 | Gibraltarul votează să rămână o dependență britanică, în loc să devină parte a Spaniei
10 septembrie 1972 | Statele Unite suferă prima pierdere într-un joc internațional de baschet, într-un meci disputat împotriva Uniunii Sovietice, la Jocurile Olimpice de vară de la Munchen, Germania (scor 51–50).
10 septembrie 1974 | Guinea-Bissau își câștigă independența față de Portugalia
10 septembrie 1976 | 
Preluând un comunicat al oficialităților japoneze, New York Times anunță că „Ofițerul sovietic al Forțelor Aeriene (Viktor Belenko) care a aterizat cu un MIG-25 în Japonia, a zburat astăzi (9 septembrie) la bordul unui avion de linie spre Statele Unite, unde i s-a oferit azil politic.
Intr-o „declarație oficială” remisă Ministerului de Externe, Uniunea Sovietica a protestat împotriva refuzului Japoniei de a returna imediat atât MIG-ul, cât și pilotul. În declarație se spune că refuzul „este perceput în mod clar ca un act neprietenos față de Uniunea Sovietică”.
Într-o posibilă aluzie la Statele Unite, comunicatul acuză că o „țară terță intervine în această afacere”. „Sperăm ca guvernul japonez să rezolve această problemă fără a urma vreo sugestie sau influență din partea unei puteri externe”, se mai arată în declarație.” – (New York Times, „Soviet Pilot Who Defected on MIG Flown to U.S For Political Asylum”, 10 septembrie 1976)
10 septembrie 1977 | Hamida Djandoubi, condamnat pentru tortură și crime, este ultima persoana care urmează să fie executată prin ghilotinare în Franța
10 septembrie 1989 | În urma coliziunii cu un convoi bulgăresc de barje, nava „Mogoșoaia” se scufundă în apropiere de Galați. Catastrofa s-a soldat cu 215 victime.
10 septembrie 1991 | Reuniunea de la Moscova privind dimensiunea umană a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE – ulterior OSCE)
Reprezentanții statelor participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare
în Europa (OSCE), Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Republica Federală Cehă și Republica Slovacă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Sfântul Scaun, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Monaco, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, Turcia, Regatul Unit, URSS, Statele Unite ale Americii și Iugoslavia, s-au reunit la Moscova din 10 septembrie pe 4 octombrie 1991, în conformitate cu dispozițiile referitoare la Conferința privind Dimensiunea umană a CSCE, cuprinse în documentul final al Conferinței de monitorizare de la Viena a CSCE
Era visul lui Gorbaciov să aibă o întâlnire a OSCE în capitala sovietică ca o modalitate de a recunoaște modul în care s-a schimbat țara – de fapt, Șevardnadze o propusese în noiembrie 1986, în discursul său la sesiunea de deschidere a conferinței de revizuire a OSCE de la Viena.
La acea vreme, propunerea a fost întâmpinată cu o reacție sceptică și chiar negativă din partea delegaților occidentali, având în vedere istoria încălcărilor sovietice ale drepturilor omului.
După multă muncă depusă de către Ministerul de Externe, împreună cu omologii din SUA și o deschidere internă fără precedent, Occidentul a fost în sfârșit convins.
Gorbaciov era entuziasmat.
Gorbaciov a fost probabil singura persoană de la întâlnire care mai credea în posibilitatea integrării Uniunii Sovietice în Europa. În cuvintele purtătorului său de cuvânt, Andrei Grachev, „el a fost inspirat de o credință aproape religioasă în fezabilitatea de a uni în cele din urmă aceste două lumi separate și de o dorință arzătoare de a realiza acest lucru”.
Conferința umanitară a fost într-un fel simbolul încoronării și nota finală a reformei interne a lui Gorbaciov. La sesiuni au luat parte mai multe grupuri dizidente, iar ONG-urile internaționale au fost participanți bineveniți, cu acces neobstrucționat către oricine ar fi dorit să contacteze.
Secretarul de stat, Baker, l-a găsit pe Gorbaciov revitalizat de experiență: „Gorbaciov cel zguduit de la sfârșitul lunii august a dispărut; este înlocuit acum de fostul său sine – reformatorul sovietic cu puțină îndoială, sau deloc.”
10 septembrie 1996 | Adunarea Generală a Națiunilor Unite adopta Tratatul de interzicere a testelor nucleare (CTBT) – un acord multilateral care interzice toate teste nucleare, atât în scopuri civile, cât și militare, în toate mediile.
Actul nu a intrat în vigoare, deoarece opt națiuni specifice nu l-au ratificat
10 septembrie 2001 | Britanicul Charles Ingram trișează în încercarea sa de a câștiga premiul de un milion de lire sterline la Vrei să fii milionar?
Ca probă împotriva sa la proces s-a arătat că pentru a ajunge la răspunsurile corecte, Ingram s-a folosit de profesorul universitar Whittoc, care tușea pentru a-i da de știre dacă răspunsul e bun sau nu. În 2003 a fost condamnat pentru înșelăciune.
10 septembrie 2002 | Elveția se alătură ONU
10 septembrie 2003 | Romania pierde calificarea la Campionatul European, după un scor de2-2 cu Danemarca la Copenhaga.
10 septembrie 2008 | Acceleratorul de particule Large Hadron Collider, de la CERN, a fost pus în funcțiune la Geneva, Elveția
10 septembrie 2015 | Rămășițe ale unei vechi specii umane (Homo naledi) au fost descoperite într-o peșteră din Africa de Sud, de unde au fost exhumate osemintele a 15 hominizi
Echipa de cercetători care efectuează săpăturile arheologice a formulat ipoteza că aceste vechi rude îndepărtate ale omului practicau deja rituri funerare.
10 septembrie 2021 | Noi împrumuturi de sute de milioane de dolari pentru Minsk, din partea Moscovei, și o piață unită pentru gaze, au fost stabilite prin deciziile luate la întâlnirea dintre Vladimir Putin cu Aleksandr Lukașenko
La finalul discuțiilor, care au durat mai bine de trei ore, nu s-a putut determina clar dacă s-a ajuns la un acord privind realizarea unei uniuni economice și politice între Belarus și Rusia.
Alexandr Lukașenko, a cărui prezență în fruntea Belarusului este contestată de opoziție și de Occident, a precizat presei că negocierile cu Rusia vor continua și că „foile de parcurs” au fost definitivate, dar că decizia asupra unei posibile confederații între cele două state se va concretiza, probabil, la sfârșitul lunii octombrie. Lukașenko a menționat, totodată, că subiectul unei monede comune nu a fost dezbătut – existând temerea că o moneda comuna ar reduce din suveranitatea Belarusului.
Menținerea lui Lukașenko în fruntea Belarusului a fost sancționată de țările din Uniunea Europeană, dar și de opoziția din țară, care l-a acuzat că a fraudat alegerile. La nivelul UE, izolarea lui Lukașenko este evidentă, mai multe state refuzând recunoașterea sa ca președinte „ales”. Puterea din Belarus este percepută ca una care încalcă drepturile omului și pe cele ale opoziției politice, elimină presa independentă și vocile din societatea civilă.
Polonia, Letonia și Lituania au raportat creșterea numărului de imigranți din Belarus, iar cele trei state afirmă ca Lukașenko pune presiune asupra statelor din Uniunea Europeană pentru ridicarea sancțiunilor impuse. In acest context, Lukașenko încearcă o apropiere mai mare de Rusia, avansând ideea de „uniune între cele două state” și subliniind legăturile dintre două popoare „cu rădăcini comune”.
Vladimir Putin a făcut un anunț important pentru Minsk: prețul gazelor ce vor fi exportate de Moscova către Belarus va rămâne la nivelul celui din 2021, în condițiile în care acesta se află într-o continuă creștere pe piețele internaționale. El a mai precizat că restricțiile aeriene între Rusia și Belarus vor fi ridicate.
Întâlnirea de la Moscova are loc cu câteva zile înainte de exercițiile militare comune ale Rusiei și Belarusului la granița Europei. Autoritățile ruse au anunțat că aproape 200.000 de soldați vor participa la aceste antrenamente care se desfășoară la fiecare patru ani, in cadrul cărora se simulează si un posibil conflict cu NATO.
► Ministrul german de externe a sosit la Kiev într-o vizită neanunțată →
► Kievul și SUA negociază, în prezent, un pachet de ajutor financiar în valoare de 1,5 miliarde de dolari, pentru a ajuta Ucraina să cumpere gaz, a declarat guvernul ucrainean →
► Miniștrii Energiei din Uniunea Europeană au încredințat Comisiei Europene sarcina de a impune o plafonare a veniturilor producătorilor de energie din afara gazelor naturale care beneficiază de pe urma creșterii prețurilor la energie, în timp ce au renunțat la plafonarea prețurilor la gazele rusești.
► Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că acordul pentru deblocarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră este îndeplinit „prost”, iar prelungirea acestuia, prevăzută pentru sfârșitul lunii noiembrie, va depinde de modul în care va fi implementat în continuare, a relatat agenția de presă RIA.
► Statele Unite colaborează cu Organizația Națiunilor Unite pentru a răspunde plângerilor Rusiei care susţine că sancțiunile o împiedică să facă livrări de alimente și îngrășăminte, chiar dacă nu a existat nicio întrerupere a exporturilor Moscovei, a declarat un înalt oficial american
► Forțele ucrainene au cucerit o zonă tot mai mare de teritoriu deținut anterior de Rusia în estul țării →
► Armata ucraineană susține că a distrus aeronave și armament rusesc în valoare de cel puțin 157,5 milioane de dolari, în doar trei zile →
► Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu șeful firmei turcești de apărare Baykar, anunţând că acesta va înființa o fabrică în Ucraina, pentru a construi drone. Drona Bayraktar TB2 a companiei Baykar a fost folosită împotriva sistemelor de artilerie și a vehiculelor blindate rusești.
► Invazia Rusiei a provocat Ucrainei pagube directe de peste 97 de miliarde de dolari până la 1 iunie, precum și pierderi de 252 de miliarde de dolari din cauza întreruperii fluxurilor economice și a producției și a cheltuielilor suplimentare legate de război, potrivit unui raport publicat de Banca Mondială, guvernul ucrainean și Comisia Europeană.
► Un proiect de rezoluție, pe care diplomații spun că Polonia și Canada l-au pregătit înainte de reuniunea de săptămâna viitoare a consiliului de administrație al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, solicită Rusiei să înceteze toate acțiunile la instalațiile nucleare din Ucraina.
► Organismul de supraveghere nucleară al ONU afirmă că condițiile de la centrala nucleară Zaporojie sunt din ce în ce mai precare →
► Volodimir Zelenski spune că a vorbit cu președintele francez Emmanuel Macron despre situația de la centrala nucleară Zaporojie →
10 septembrie 2022 | Ambasadorul Rusiei în Marea Britanie l-a felicitat pe regele Charles al III-lea, cu ocazia urcării sale pe tron
10 septembrie 2022 | 
Charles al III-lea este proclamat oficial rege de către Consiliul de Ascensiune, într-o ceremonie urmată de salve de tun
Citirea proclamației a avutloc la Londra şi în principalele oraşe ale Regatului Unit – Edinburgh în Scoţia, Belfast în Irlanda de Nord şi Cardiff în Ţara Galilor -, potrivit agenţiilor internaţionale de presă.
Charles a devenit rege al Regatului Unit după ce mama sa, regina Elisabeta a II-a, a murit la reşedinţa sa de la Balmoral, la 8 septembrie 2022, potrivit Palatului Buckingham.[mai mult]
10 septembrie 2022 | Prințesa Maria Laura a Belgiei s-a căsătorit cu logodnicul ei, William Isvy, sâmbătă, la Bruxelles
Maria Laura, în vârstă de 34 de ani, este nepoata regelui Philippe si fiica cea mare a prinţesei Astrid, sora mai mică a regelui Philippe.
Cuplul s-a căsătorit în cadrul unei ceremonii civile restranse, la Primăria din Bruxelles, la fel ca părinții miresei, prinţesa Astrid şi prinţul Lorenz, care au fost primii membri ai familiei regale belgiene care s-au căsătorit acolo.
La ceremonie, care a durat 30 de minute, au participat membri de rang înalt ai familiei regale.
Pe lângă părinţii şi fraţii Mariei Laura, printre invitaţi s-au numărat regele Albert al II-lea, care a abdicat, împreună cu soţia sa, regina Paola, regele Philippe şi regina Mathilde, precum şi fratele regelui Philippe, prinţul Laurent, şi soţia acestuia Claire, şi sora vitregă a regelui Philippe, prinţesa Delphine, relatează Belga.
Cununia religioasă a avut loc la Catedrala Sfinţii Mihail şi Gudula, din centrul Bruxelles-ului. Presa belgiană a difuzat imagini cu prinţesa sosind la catedrală într-o rochie a creatoarei de modă britanice Vivienne Westwood, cu o trenă spectaculoasă de patru metri lungime.
Ceremonia religioasă a fost marcată printr-un moment de rugăciune şi reculegere în memoria reginei Elisabeta a II-a care a decedat săptămâna aceasta la 96 de ani.
Familiile regale belgiană şi britanică descind din aceeaşi casă regală de Saxa-Coburg şi Gotha, deşi dinastia britanică a adoptat numele Windsor în 1917.
Leopold I, primul rege al belgienilor, a fost unchiul reginei Victoria, care, cu o domnie de peste 63 de ani, a fost cel mai longeviv suveran britanic înainte de domnia de 70 de ani a Elisabetei a II-a.
În Danemarca, regina Margrethe a II-a a anulat evenimentele care urmau să marcheze împlinirea a 50 de ani de la urcarea sa pe tron din cauza decesului monarhului britanic.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.