| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 192 | ZIUA 557 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
3 septembrie 590 | Începutul pontificatului Papei Grigore I.
3 septembrie 1189 | Richard I al Angliei (Richard „Inimă de Leu”) este încoronat la Westminster.
3 septembrie 1653 | Richard Cromwell devine Lord Protector al Angliei.
3 septembrie 1730 | Boierii aleg, pentru ultima dată, un domn român: Constantin Mavrocordat.
3 septembrie 1783 | Se încheie Tratatul de pace de la Versailles, între Franța și Marea Britanie, la sfârșitul războiului american de independență și, respectiv, dintre Statele Unite ale Americii și Marea Britanie
Franța obținea, astfel, teritorii în Marea Caraibilor și restituirea bazelor sale din Senegal și India, iar Regatul Unit al Marii Britanii recunoștea existența Statelor Unite ale Americii.
3 septembrie 1791 | Adunarea Națională adoptă Constituția care transformă Franța în monarhie constituțională
3 septembrie 1866 | La Geneva are loc primul Congres al Primei Internaționale (IWA), care impune, ca obiectiv fundamental al muncitorilor de pretutindeni, ziua de lucru de 8 ore. [citește si Rezoluțiile Congresului de la Geneva (1866)]
La Congresul de la Geneva, din 1866 – denumire atribuită primului Congres general al Asociației Internaționale a Muncitorilor (International Workingmen’s Association-IWA sau Internaționala) -, care a avut loc între 3 și 8 septembrie 1866, au participat 46 de delegați IWA (din care 6 membri ai Consiliului General, reprezentând 22 de secțiuni ale IWA, 20 de reprezentanți a 13 secțiuni din Elveția, 17 reprezentanți a 4 secțiuni din Franța și 3 reprezentanți a 4 secțiuni din Germania), alături de 14 delegați fraternali, dintre care 11 reprezentau organizații afiliate, cum ar fi sindicate elvețiene și societăți de învățământ, din cinci țări.
Congresul de la Geneva este cu precădere semnificativ pentru decizia sa istorică si decisivă, de a face din instituirea universală a zilei de lucru, de 8 ore, un obiectiv principal al mișcării socialiste internaționale. Congresul a declarat: „Limitarea legală a zilei de lucru este o condiție preliminară, fără de care toate încercările ulterioare de îmbunătățire și emancipare a clasei muncitoare se vor dovedi a fi un eșec” și „Congresul propune opt ore ca limită legală a zilei de lucru”. [mai mult]
Un an mai târziu, Karl Marx (membru al Consiliului General al IWA, al cărui președinte ales era George Odger) scria, în Das Kapital (1867): „Prin urmare, prin prelungirea zilei de lucru, producția capitalistă… nu numai că determină o deteriorare a forței de muncă umane, răpindu-i condițiile normale de dezvoltare și activitate morală și fizică, dar și epuizarea și moartea prematură a forței de muncă însăși”.
3 septembrie 1878 | Nava britanică de pasageri, SS Princess Alice, s-a scufundat, pe râul Tamisa, într-o coliziune cu carbonierul Bywell Castle. 640 de oameni au murit.
Rămâne, până în prezent, cea mai mare pierdere de vieți omenești pe Tamisa.
3 septembrie 1914 | Giacomo della Chiesa devine Papa Benedict al XV-lea.
3 septembrie 1914 | Wilhelm, Prinț al Albaniei, părăsește țara după doar șase luni, din cauza opoziției
3 septembrie 1918 | 
Cu ocazia inaugurării înființării sale, Partidul Comunist Finlandez își exprimă, într-o scrisoare deschisă, adresată lui Lenin, indignarea față de încercarea de asasinare a liderului sovietic și suportul deplin pentru Lenin, pentru socialism, pentru comunism, pentru victoria comunismului și a revoluției muncitorilor în întreaga lume. [mai mult]
Raportul vine in urma unui atentat nereușit asupra lui Lenin. comis la 30 august 1918 de către Fanny Kaplan, membră a Partidului Socialist Revoluționar, Lenin a fost grav rănit.
3 septembrie 1919 | Italia introduce votul pentru femei
3 septembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie și Franța declară război Germaniei. SUA (administrația Roosevelt) se declară neutră.
3 septembrie 1940 | SUA oferă cincizeci de distrugătoare învechite Marii Britanii, în schimbul dreptului de a construi baze aeriene și navale in zonele britanice din emisfera vestică
3 septembrie 1941 | La lagărul de exterminare Auschwitz, s-a folosit, pentru prima oară, gazul Zyklon B, inițial pentru exterminarea prizonierilor de război sovietici
3 septembrie 1953 | Intră în vigoare „Convenția Europeană a Drepturilor Omului”. Convenția a fost semnată la Roma, 4 noiembrie 1950.
3 septembrie 1967 | În Vietnamul de Sud, generalul Nguyen Van Thieu câștigă cu 38% din voturi, alegerile la președinția țării.
3 septembrie 1967 | În Suedia are loc devierea traficului de pe stânga pe dreapta (Högertrafikomläggningen).
3 septembrie 1971 | Qatar devine stat independent
3 septembrie 1976 | Sonda cosmică americană „Viking 2” atinge solul planetei Marte
3 septembrie 1987 | Într-o lovitură de stat, în Burundi, președintele Jean-Baptiste Bagaza este îndepărtat de la putere, de maiorul Pierre Buyoya
3 septembrie 2021 | 
Declarația președintelui Joe Biden cu privire la ordinul executiv, prin care se dispune revizuirea declasificării documentelor legate de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001
3 septembrie 2021 | 
Cetățeanul american Paul Whelan, arestat de FSB (Serviciul Federal de Securitate) pe 28 decembrie 2018 la Moscova și condamnat în Rusia, pe 15 iunie 2020, la 16 ani de închisoare pentru spionaj, declară că „este sigur că instanța va respinge extrădarea sa în SUA, unde și-ar putea ispăși pedeapsa”,
El a adăugat ca ar dori, totuși, să participe la audierea în instanță pe această temă, a declarat, pentru TASS, avocata lui Whelan, Olga Karlova.
„Serviciul Federal de Penitenciare mi-a permis în cele din urmă să am o convorbire telefonică cu Whelan. Mi-a spus că se află în spital, că îl doare brațul, dar că este obligat să muncească, să coasă ceva. În ceea ce privește cererea judecătorească de extrădare a sa în SUA, el mi-a spus că nu speră la un rezultat pozitiv, dar ar dori să folosească această oportunitate și chiar a solicitat să participe personal la audierea în instanță în această chestiune”, a precizat avocata.
3 septembrie 2022 – ZIUA 192
- Sâmbătă, 3 septembrie 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 192
3 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Armata ucraineană desfășoară o amplă ofensivă în sudul Ucrainei, în regiunea Herson, afirmă Ministerul Apărării britanic sâmbătă, pe Twitter
„Un element al acestei ofensive îl constituie avansarea continuă pe un front larg la vest de râul Nipru, concentrată pe trei axe în interiorul regiunii Herson ocupată de ruși”, a raportat ministerul.
Chiar dacă aceste operațiuni ar putea să nu aibă în vedere un obiectiv imediat, ele au surprins Rusia şi au exploatat logistica, administrația şi conducerea slabă din regiune, potrivit unor analişti.
„În timp ce luptele continuă şi în zonele Donbas şi Harkov, o decizie-cheie a comandanţilor ruşi din următoarele zile va fi unde anume să angajeze orice forţă operaţională de rezervă pe care o pot genera”, a subliniat Ministerul Apărării al Regatului Unit.
Ministerul britanic publică informaţii furnizate de serviciile sale secrete de la începutul invaziei ruse. Moscova a acuzat de mai multe ori Londra că duce o campanie de dezinformare.
Forţele ruse au invadat Ucraina în februarie, pentru a prelua controlul asupra regiunilor Lugansk şi Doneţk din estul acestei ţări, cunoscute sub denumirea generică de Donbas.
Trupele Moscovei şi-au impus controlul în Lugansk, însă lupte sângeroase continuă în zonele rămase în Doneţk sub controlul Kievului. Rusia a ocupat şi părţi din sudul Ucrainei.
Între timp, atenţia lumii întregi este concentrată de asemenea pe centrala nucleară ucraineană Zaporojie, cea mai mare din Europa şi care este ocupată de ruşi din martie 2022.
Centrala se află în apropierea liniilor frontului şi a fost ţinta a numeroase atacuri în ultimele săptămâni, sporind temerile cu privire la un dezastru nuclear, Rusia şi Ucraina acuzâdu-se reciproc de bombardarea centralei.
3 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Cea mai mare centrală nucleară din Ucraina și din Europa a fost din nou scoasă din funcțiune în primele ore ale zilei de sâmbătă, pe fondul unor bombardamente susținute care au distrus o linie electrică cheie și au pătruns adânc în incinta centralei, au declarat autoritățile locale susținute de Rusia.
Afirmațiile au fost făcute la doar o zi după ce o echipă de inspectori ai agenției nucleare a ONU a sosit la centrala nucleară din Zaporojie, care a fost prinsă în luptele acerbe din ultima vreme între forțele ucrainene și cele rusești, la șase luni după ce președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina.
Misiunea AIEA este menită să ajute la securizarea sitului, în timp ce Moscova și Kievul își schimbă vina pentru bombardamentele de la și din jurul centralei nucleare.
„Linia electrică Dneprovskaya a fost lovită. Centrala nucleară a trecut la deservirea propriilor nevoi”, a scris pe Telegram Vladimir Rogov, membru al administrației regionale numite de Kremlin, adăugând că un obuz a lovit o zonă între două reactoare. Afirmațiile sale nu au putut fi verificate imediat.
Vineri seara târziu, autoritățile susținute de Rusia au raportat că centrala a fost sub focul focurilor de armă timp de aproximativ două ore, dând vina pe forțele ucrainene, în cea mai recentă dintr-o serie de afirmații similare.
Până sâmbătă dimineață, nici guvernul ucrainean, nici operatorul de energie nucleară al țării, Enerhoatom, nu au comentat aceste afirmații.
3 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rușii și-au luat rămas bun de la ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, sâmbătă, în cadrul unei înmormântări care a fost ignorată de președintele Vladimir Putin.
Ceremonia publică de adio pentru Gorbaciov, care a murit săptămâna aceasta la vârsta de 91 de ani, s-a încheiat în ciuda faptului că oamenii încă mai așteptau la rând, pentru a-și prezenta omagiile. Aceasta a durat aproximativ trei ore și jumătate.
Ceremonia a avut loc în Sala Coloanelor din Moscova, un loc care a găzduit funeraliile de stat ale foștilor lideri sovietici, precum Iosif Stalin și Vladimir Lenin. Gorbaciov a fost înmormântat alături de soția sa, Raisa, mai târziu în cursul zilei, la cimitirul Novodeviciy.
Vladimir Putin nu a participat la eveniment, iar Kremlinul a declarat că are un program de lucru încărcat. Totuși, liderul rus si-a prezentat joi omagiile, depunând un buchet de trandafiri lângă sicriul deschis al lui Gorbaciov, în Spitalul Clinic Central din Moscova; apoi Putin s-a înclinat și a făcut semnul crucii.
În timp ce în Occident este lăudat pentru că a pus capăt Războiului Rece, Gorbaciov este văzut ca un paria în țara sa, pentru haosul provocat de reformele sale economice – creând circumstanțele care au făcut ca un om precum Putin să fie atractiv pentru mulți ruși. Cu toate acestea, sute de oameni s-au aliniat sâmbătă în fața Sălii Coloanelor pentru un ultim omagiu adus lui Gorbaciov, al cărui trup a fost așezat într-un sicriu deschis, flancat de doi soldați, în sala ornată cu candelabre. Membrii familiei lui Gorbaciov, inclusiv fiica sa, Irina Virganskaia, și cele două nepoate ale sale, au stat în lateral.
Un comunist care a văzut eșecurile sistemului sovietic, Gorbaciov a pierdut controlul asupra reformelor sale și a văzut cum URSS pe care a încercat să o salveze se prăbușește. Următorii 30 de ani au lansat o bătălie pentru moștenirea sa, ducând la răcirea relației sale cu Putin, care a stabilit un curs pentru a inversa multe dintre reformele inițiate de Gorbaciov la sfârșitul anilor 1980. A fost o figură faimoasă care a divizat rușii: Pizza Hut a filmat chiar și o reclamă în 1997, în care apărea o familie care se ceartă din cauza moștenirii sale.
„A făcut multe, dar oamenii din țara noastră îl urăsc acum”, a declarat pentru Observer Vladimir Gubarev, un jurnalist pensionar. „Oamenii vor să fie fericiți repede. Imediat. Calea lui Gorbaciov a fost una lentă spre libertate, spre libertatea reală. Iar el nu a avut suficient timp”.
„Îi plăcea să spună că istoria este o doamnă capricioasă și că nu știi niciodată în ce direcție se va întoarce”, a declarat Pavel Palazchenko, un fost interpret care a lucrat cu Gorbaciov timp de zeci de ani și care acum este șeful biroului său de presă.
Înmormântarea de sâmbătă a fost contrastat puternic cu cea a primului președinte rus ales în mod democratic, Boris Elțîn – care l-a ales pe Putin ca succesor.
Kremlinul a anunțat o zi de doliu național după moartea lui Elțîn în 2007, iar la funeraliile sale au participat o serie de lideri mondiali, printre care Putin, foștii președinți americani Bill Clinton și George Bush, fostul premier britanic John Major și prințul Andrew, precum și fostul președinte polonez Lech Walesa.
Funeraliile lui Gorbaciov nu au avut o listă similară de invitați celebri, deoarece Moscova a interzis intrarea în Rusia a sute de oficiali străini ca represalii la sancțiunile occidentale. Premierul ungar Viktor Orban și ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, s-au numărat printre puținii demnitari care au fost văzuți la comemorare.
Ultimul lider rus care nu a beneficiat de funeralii de stat a fost Nikita Hrușciov, care a fost destituit pentru că a încercat să renunțe la reformele staliniste. Acesta a murit după ce a trăit în izolare în 1971, iar funeraliile sale au fost ținute în semi-secrete.
3 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: UE se așteaptă ca Rusia să respecte contractele energetice existente, dar este pregătită să facă față provocării în cazul în care nu reușește să facă acest lucru, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Gentiloni a vorbit după ce Rusia a renunțat la termenul limită de sâmbătă pentru reluarea fluxurilor pe o importantă rută de aprovizionare cu gaze naturale către Germania, ceea ce a agravat dificultățile Europei în asigurarea combustibilului pentru iarnă.
Compania energetică de stat rusă Gazprom a prelungit vineri seară oprirea fluxurilor de gaze prin conducta sa Nord Stream 1 către Germania.
Gazprom a declarat că livrările vor rămâne oprite pe termen nelimitat după ce a fost detectată o scurgere. Aceasta a precizat că gazoductul nu va fi repornit până când reparațiile nu vor fi implementate în totalitate.
Măsura a fost luată la câteva ore după ce țările G7 au convenit să impună un plafon de preț pentru petrolul rusesc, în încercarea de a opri fluxul de fonduri către regimul lui Vladimir Putin.
Nord Stream 1 este cea mai mare conductă de gaz din Rusia către Europa și are capacitatea de a livra 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Continuarea livrărilor prin această conductă este considerată crucială pentru a preveni o agravare a crizei energetice.
Întrebat despre oprirea gazoductului Nord Stream 1, Gentiloni a declarat: „Nu ne este teamă de deciziile lui Putin. Îi cerem să își respecte contractele, dar dacă nu o face, suntem pregătiți să reacționăm”.
Gentiloni a indicat nivelurile ridicate de stocare a gazelor în UE și planurile de reducere a consumului de energie ca fiind un semn că continentul se pregătește pentru o iarnă grea.
Vorbind în marja Forumului Ambrosetti din nordul Italiei, el a declarat că măsurile de ajutorare a consumatorilor care trebuie să facă față facturilor în creștere ar trebui să fie specifice și să nu implice creșterea nivelului de îndatorare.
De asemenea, el a spus că și alte națiuni s-ar putea alătura plafonării prețului la petrolul rusesc, convenită vineri de miniștrii de finanțe din G7. „Am discutat despre cum să construim o coaliție mai largă”, a spus el, referindu-se la apelul G7 care a avut loc vineri.
„Sunt sigur că țări precum Australia și Coreea de Sud ar putea fi interesate să se alăture acestei coaliții”, menționând că scăderea prețului petrolului ar aduce beneficii țărilor chiar dacă acestea nu au semnat în mod oficial acordul.
3 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski acuză Rusia că poartă un război energetic şi cere mai multă unitate în Europa
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat sâmbătă seară Rusia că poartă un război energetic şi a cerut mai multă unitate în Europa, transmite dpa.
„Rusia încearcă în aceste zile să crească şi mai mult presiunea energetică asupra Europei. Pomparea gazului prin Nord Stream a fost complet oprită”, a spus Volodimir Zelenski în mesajul său video zilnic. „Rusia vrea să distrugă viaţa normală a fiecărui european, în toate ţările continentului nostru”.
Scopul, a spus el, este de a slăbi şi intimida statele din Europa. Pe lângă tancuri şi rachete, Rusia foloseşte şi energia ca armă. În această iarnă, Rusia pregăteşte o „lovitură decisivă” în sectorul energetic. Doar o mai mare coeziune va ajuta la combaterea acestui plan, a spus Zelenski.
În opinia sa, europenii trebuie să îşi coordoneze mai bine contramăsurile şi să se ajute reciproc. În plus, presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a limita veniturile pe care le obţine din petrol şi gaze.
Contextul acuzaţiilor este acela că Gazprom nu a reluat livrările de gaze prin Nord Stream 1 către Germania sâmbătă dimineaţa, contrar planurilor anterioare. Compania energetică rusă a justificat acest lucru invocând o presupusă scurgere la staţia de compresoare Portovaia.
În intervenţia video, preşedintele Zelenski a condamnat, de asemenea, rănirea mai multor copii la o expoziţie de arme din Cernigov. Incidentul este „inacceptabil”, iar cei care se fac vinovaţi de neglijenţa care a provocat incidentul vor fi pedepsiţi, a promis şeful statului ucrainean.
3 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: 70.000 de cehi ies în stradă împotriva guvernului, UE și NATO
(EN) Zeci de mii de protestatari din tot spectrul politic au manifestat sâmbătă împotriva guvernului ceh, a UE și a NATO.
Aproximativ 70.000 de persoane au ieșit pe străzile din Praga, cerând coaliției de guvernare să țină sub control prețurile la energie, exprimându-și totodată opoziția față de Uniunea Europeană (UE) și NATO.
Organizatorii protestelor din mai multe grupuri politice de extremă dreapta și grupuri politice marginale au declarat că națiunea central-europeană ar trebui să fie neutră din punct de vedere militar și să mențină importurile de gaz din Rusia.
Printre grupurile care au participat la protest s-au numărat partidul populist anti-migranți Libertate și Democrație Directă, alături de Partidul Comunist Ceh.
„Scopul demonstrației noastre este de a cere o schimbare, în principal în ceea ce privește rezolvarea problemei prețurilor la energie, în special la electricitate și gaz, care ne vor distruge economia în această toamnă”, a declarat co-organizatorul evenimentului, Jiri Havel, pentru presa locală.
Protestatarii au cerut demisia premierului conservator Petr Fiala, criticând guvernul său de coaliție în mai multe privințe, criticând în același timp politicile sale orientate spre Occident.
Potrivit poliției, aproximativ 70.000 de persoane au ieșit în stradă.
3 septembrie 2022 | 
Donald Trump l-a numit pe Joe Biden ”inamicul statului”, prezentând un bilanț cât se poate de negativ al mandatului de până acum al democratului.
Fostul preşedinte american Donald Trump i-a dat replica sâmbătă succesorului său Joe Biden, după ce acesta îl descrisese drept o ameninţare pentru democraţie, numindu-l la rândul său „inamicul statului”, prezentând un bilanţ cât se poate de negativ al mandatului de până acum al democratului, relatează AFP.
Într-un miting de campanie în Pennsylvania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, miliardarul republican a denunțat, de asemenea, percheziţia spectaculoasă întreprinsă de FBI la reședința sa din Mar-a-Lago, în Florida, pe 8 august, ca fiind unul „dintre abuzurile de putere cele mai şocante din partea unei administraţii în istoria americană”.
„El (Joe Biden) este inamicul statului”, a spus Donald Trump, răspunzând atacurilor virulente ale succesorului său, care îl acuzase cu două zile în urmă că reprezintă, împreună cu „republicanii MAGA” (Make america great again), „un extremism care ameninţă înseşi fundamentele Republicii noastre”.
„Discursul lui (Biden) nu a fost decât ură şi furie”, a spus Trump în faţa susţinătorilor săi, considerand discursul ca „cel mai odios, plin de ură şi divizant care a fost pronunţat vreodată de un preşedinte american”.
În discursul rostit joi la Philadelphia, Biden a invocat salvarea „sufletului Americii”, criticându-i dur pe cei care „nu respectă Constituția, nu cred în statul de drept, nu recunosc voința poporului”.
”Aţi putea să luaţi cei mai răi cinci preşedinţi din istoria Statelor Unite şi să-i puneţi la un loc, nu ar fi putut să facă răul pe care Joe Biden l-a făcut ţării noastre în mai puţin de doi ani”, a mai acuzat Trump, denunţând inflaţia şi creşterea insecurităţii.
În prima sa apariţie publică după percheziţionarea reşedinţei sale din Florida de către FBI, Trump a mai afirmat că aceasta constituie ”exemplul cel mai frapant al ameninţărilor foarte reale care apasă asupra libertăţii americanilor” şi unul ”dintre abuzurile de putere cele mai şocante din partea unei administraţii în istoria americană”.
”Raidul ruşinos şi descinderea în casa mea din Mar-a-Lago au fost o parodie de justiţie”, a insistat fostul preşedinte, care cochetează deschis cu o nouă candidatură în 2024.
FBI a întreprins această perchiziţie în baza suspiciunilor că fostul preşedinte Trump păstrează în mod ilegal documente confidenţiale din mandatul său la Casa Albă (2017-2021).
Anchetatorii federali suspectează că, printre cele în jur de 30 de cutii confiscate, se află documente strict secrete ”probabil ascunse” pentru a împiedica ancheta, afirmă un document al Departamentului de Justiţie.
Pe de altă parte, fostul preşedinte a contestat din nou rezultatul alegerilor din 2020, pierdute în faţa lui Joe Biden. ”Alegerile americane ar trebui să fie decise de poporul american. Şi nu s-a întâmplat aşa în 2020”, a spus el.
Miliardarul mai este vizat şi de anchete legate de eforturile sale de a răsturna rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020 şi de rolul său în asaltul susţinătorilor săi asupra Capitolului pe 6 ianuarie 2021. Fostul preşedinte nu este însă inculpat în prezent în niciun dosar.
3 septembrie 2022 | (AFP) Grecia va plăti un ”preţ ridicat” dacă va continua să încalce spaţiul aerian turc şi ”să hărţuiască” avioanele turce în Marea Egee, a declarat sâmbătă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Duminica trecută, Ankara a afirmat că avioane turce în misiune în această zonă au fost vizate de sistemul de apărare aeriană S-300 al Greciei şi a denunţat o „acţiune ostilă”.
„Grecia, uită-te în istorie. Dacă vei continua aşa, vei plăti un preţ ridicat”, a declarat preşedintele turc în cadrul unui miting în regiunea Mării Negre.
„Avem ceva de spus Greciei: nu uitați de Izmir”, a adăugat el, făcând referire la orașul din Marea Egee pe care grecii îl numesc Smyrna.
Ocuparea Smyrnei de către Grecia, căreia i-a fost acordat printr-un tratat de la sfârșitul Primului Război Mondial pe care Turcia nu l-a recunoscut niciodată, a luat sfârșit când turcii l-au preluat din nou în 1922.
„Ocuparea voastră a unor insule (din Marea Egee, în apropiere de Turcia – n.r.) nu ne leagă în niciun fel. La momentul potrivit, vom face ce este necesar. Putem ajunge subit noaptea”, a spus el, reluând o formulă folosită des când vorbea despre lansarea unei operațiuni în Siria.
Atena spune că avioanele turce survolează insule grecesti din apropierea frontierei cu Turcia, iar disputa dintre cei doi vecini inamici înseamnă patrule frecvente.
Ankara a denunțat, în schimb, o prezenţă a unor trupe în această insulă, ceea ce, conform Turciei, ar fi contrar tratatelor de pace semnate după Primul Război Mondial şi după Al Doilea Război Mondial.
În iunie, ministrul turc al afacerilor externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că, în cazul în care Atena va continua să trimită trupe în aceste insulă, Ankara va contesta suveranitatea Greciei.
3 septembrie 2022 | Organizația americană SITE a informat că gruparea jihadistă Al-Qaida din Peninsula Arabă (Aqpa) a difuzat o înregistrare video cu un angajat al ONU din Bangladesh răpit în Yemen în luna februarie.
Organizaţia americană SITE, specializată în monitorizarea grupărilor radicale, a informat sâmbătă că gruparea jihadistă Al-Qaida din Peninsula Arabă (Aqpa) a difuzat o înregistrare video cu un angajat al ONU din Bangladesh răpit în Yemen în luna februarie, transmite AFP.
ONU anunţase în februarie că cinci din membrii personalului său, care se întorceau la Aden după o „misiune pe teren”, au fost răpiţi în guvernoratul Abyan din sudul ţării.
În înregistrarea video, un bărbat care se prezintă drept Akam Sofyol Anam, identificat de SITE drept „director de securitate în cadrul ONU” în Yemen, își îndeamnă angajatorul să îndeplinească cerințele grupării jihadiste, care încă nu sunt cunoscute.
Ostaticul susţine că viaţa sa şi a colegilor săi este în pericol şi afirmă că suferă de o problemă gravă de sănătate, care necesită o atenţie imediată.
Creată în 2009, gruparea Aqpa este considerată de Statele Unite ca fiind cea mai periculoasă ramură a reţelei jihadiste. Aqpa a profitat de haosul provocat de războiul din Yemen şi a desfăşurat atacuri împotriva rebelilor houthi şi a forţelor guvernamentale.
Aqpa a revendicat, de asemenea, atacuri în Statele Unite şi Europa, precum atacul mortal asupra Charlie Hebdo din 2015 la Paris, dar a suferit mai multe înfrângeri în ultimii ani, pierzând teritorii şi luptători.
În conflictul declanşat în Yemen din 2014 se confruntă forţele guvernamentale, susţinute în special de Arabia Saudită, şi rebelii houthi, susţinuţi de Iran. Grupări armate, precum Al-Qaida, sunt de asemenea active în Yemen.
Potrivit ONU, războiul din Yemen s-a soldat cu sute de mii de morţi şi milioane de persoane strămutate, două treimi din populaţie având nevoie de ajutor umanitar.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.