| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 191 | ZIUA 556 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
2 septembrie 31 î.Hr. | Bătălia de la Actium: forțele lui Octavian înving trupele conduse de Marc Antoniu și Cleopatra
2 septembrie 1192 | Convenția de Pace, între sultanul Saladin și Richard Inimă de Leu, încheie a treia Cruciadă
2 septembrie 1442 | Bătălia de pe Ialomița este încununată cu victoria lui Ioan (Iancu) de Hunedoara asupra pașei Șehabeddin. Începutul campaniilor ofensive ale lui Ioan de Hunedoara.
2 septembrie 1666 | Marele incendiu din Londra: timp de 4 zile și jumătate, flăcările distrug întregul oraș, inclusiv Catedrala Sfântul Paul; în memoria victimelor a fost ridicată o statuie care se afla în centrul Londrei.
2 septembrie 1752 | În Marea Britanie și coloniile sale, calendarul iulian este înlocuit cu calendarul gregorian
Diferența de 11 zile dintre cele două calendare a fost rectificată prin faptul că următoarea zi, 3 septembrie, a fost datată 14 septembrie.
2 septembrie 1792 | Revoluția franceză: „Masacrele din septembrie”.
1300 de deținuți din închisori sunt omorâți, fără judecată, de către mulțimea dezlănțuită.
2 septembrie 1829 | Semnarea Tratatului de pace ruso-turc, la Adrianopol.
2 septembrie 1848 | A treia Adunare națională de la Blaj (60 000 de participanți) declară că nu recunoaște „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria și reafirmă revendicările țărănimii iobage. Se formează oastea populară sub conducerea lui Avram Iancu.
2 septembrie 1867 | La Lausanne, are loc al doilea Congres al Internaționalei în perioada 2-8 septembrie 1867
La congres au participat 64 de delegați din Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Italia și Elveția (Karl Marx, membru al Consiliului General al Internaționalei, nu a luat parte la eveniment).
Rapoartele Congresului au consemnat influența sporită a Internaționalei asupra clasei muncitoare din diferite țări. Delegații proudhonieni, în principal din Franța, au influențat orientarea activității Internaționalei și principiile sale programatice. În pofida eforturilor delegaților Consiliului General, aceștia au reușit să revizuiască rezoluțiile Congresului de la Geneva, adoptând o serie de rezoluții ale acestora, în special cele privind cooperarea și creditul.
Congresul de la Lausanne a confirmat rezoluțiile Congresului de la Geneva privind lupta economică și grevele și a adoptat o rezoluție privind libertatea politică, care sublinia faptul că emanciparea socială a muncitorilor este inseparabilă de eliberarea politică.
De asemenea, proudhoniștii nu au reușit să preia conducerea Internaționalei, deoarece Congresul a reales Consiliul General în vechea sa componență, avându-l ca președinte pe George Odger, și a păstrat Londra, ca sediu.
Congresul de la Lausanne a ignorat rezoluția Consiliului General al IWA și a hotărât, oficial, să ia parte la Congresul Ligii Păcii și Libertății.
2 septembrie 1870 | Bătălia de la Sedan, desfășurată în cadrul războiului franco-prusac, în urma căreia trupele franceze au fost încercuite și înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea și proclamarea republicii și a Comunei din Paris.
2 septembrie 1943 | 
Antonescu și Hitler se întâlnesc în Germania pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări
2 septembrie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Bulgaria renunță la alianța cu Reich -ul și îşi declară neutralitatea
La 5 septembrie 1944, Uniunea Sovietică a declarat război Bulgariei, iar Armata Roșie a trecut Dunărea în Bulgaria în aceeași zi. Bulgarii s-au predat prompt și, atunci când Uniunea Sovietică a invadat, Bulgaria și-a schimbat partea și a declarat război Germaniei.
La 9 septembrie, Frontul Patriei condus de comuniști a preluat puterea în Bulgaria, iar pe 15 septembrie, Armata Roșie a intrat în Sofia.
Ocupația sovietică a Bulgariei a plasat Armata Roșie la granițele Iugoslaviei, Greciei și Turciei, toate acestea mărginite de căile maritime ale Mediteranei pe care Churchill era hotărât să le refuze sovieticilor după război.
2 septembrie 1945 | Semnarea actului privind capitularea necondiționată a Japoniei
Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945).
2 septembrie 1948 | Prin Decizia M.A.I. nr. 10960, este stabilită structura direcțiilor regionale de Securitate [1].
Conform acestui act, ele aveau în subordine organe speciale, secții interne și organe externe. Organele speciale erau E.C.P. (ofițerii politici), Biroul Cadre, Biroul Cifru, Biroul Tehnic și Secretariatul.
Organele externe erau serviciile județene şi birourile locale din județul unde regionala își avea reședința.
Organele interne erau compartimente corespondente celor mai importante direcții centrale și aveau nivelul de secție. La rândul lor, anumite secții erau subîmpărțite în birouri sau echipe.
De exemplu, schema completă a secțiilor interne ale Direcției Regionale a Securității Poporului (D.R.S.P.) Cluj pentru perioada 1948‑1950 prevedea:
– Secția I Informativă, cu patru birouri: Politici subversive, Naționalități, Culte și secte, Probleme sociale și aparat de stat;
– Secția II Contra-sabotaj, cu trei birouri: Industrial, Transporturi și telecomunicații, Finanțe-comerț;
– Secția III Specială (contrainformații în penitenciare şi Miliţie);
– Secția IV Operativă, cu trei echipe: Filaj, Investigații, Operativă;
– Secția V Cercetări (Anchete).
[1] Direcțiile regionale de Securitate erau organe teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), având rolul de a îndeplini sarcinile instituției pe teritoriul în care își desfășurau activitatea. Aria de activitate era corespunzătoare cu întinderea teritorială a regiunilor administrativ‑economice în cadrul cărora ființau, situație care se va menține până la desființarea lor, în februarie 1968.
Pentru îndeplinirea sarcinilor ce‑i reveneau, o direcție regională era formată din servicii, secții și birouri (raionale, orășenești sau speciale), care variau în funcţie de mărimea și de importanţa politico‑economică a regionalei. Inițial, pe lângă fiecare direcție regională, exista o Secție Politică pentru „asigurarea educării politice și ideologice a cadrelor”. Importanţa acestei structuri rezida și în faptul că era coordonată direct de unul dintre locțiitorii șefului direcției.
2 septembrie 1958 | Este inaugurat, la București, Muzeul „George Enescu”
2 septembrie 1987 | URSS: începe procesul pilotului vest-german Mathias Rust, care, într-o acțiune fără precedent, a aterizat neautorizat in Piața Roșie din Moscova, pe 27 mai1987.
Rust a fost condamnat la patru ani, într-un lagăr de muncă al regimului, fiind acuzat de huliganism, nerespectarea legilor aviației și de încălcarea frontierei sovietice. [mai mult]
2 septembrie 1991 | Naufragiul cargoului „Rostok”, sub pavilion ucrainean, blochează Canalul Sulina în dreptul comunei Partizani.
2 septembrie 1995 | S-a deschis, la Cleveland, statul Ohio, Muzeul „Rock and Roll of Fame”, închinat celor mai influenți cântăreți și producători de muzică rock.
2 septembrie 1987 | 
Donald Trump a cheltuit aproape 100.000 de dolari (94.801 USD) pentru a plasa o reclamă în New York Times, Washington Post și Boston Globe, în care critica politica externă a SUA
„Nu este niciun rău in politica de apărare externă americană care să nu se poată vindeca cu un pic de curaj”, („There’s nothing wrong with America’s Foreign Defense Policy that a little backbone can’t cure”) se afirma, in titlul anunțului. Mai jos, cititorul putea parcurge „o scrisoare deschisă de la Donald J. Trump” – adresată „Poporului american” – „de ce America ar trebui să nu mai plătească pentru apărarea țărilor care își permit să se apere”. [mai mult]
2 septembrie 2002 | Specialiștii Institutului Clinic Fundeni au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă, în cazul leucemiei acute
2 septembrie 2015 | 
Președintele SUA, Barack Obama, devine primul președinte care vizitează Cercul Polar Polar, la Kotzebue, Alaska
2 septembrie 2021 | 
Convorbire telefonică a președintelui Joseph R. Biden, Jr. cu Emirul Nawaf Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah al Kuweitului.
Președintele Joe Biden a vorbit astăzi cu Emirul Nawaf Al-Ahmad Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah al Kuweitului, pentru a-și exprima recunoștința pentru sprijinul generos al Kuweitului privind evacuarea din Afganistan a cetățenilor americani, a personalului diplomatic al Statelor Unite și al mai multor națiuni partenere, precum și a cetățenilor afgani vulnerabili.
Președintele și emirul au subliniat parteneriatul de lungă durată dintre Statele Unite și Kuweit și au convenit asupra importanței de a continua să conlucreze pentru a aborda provocările regionale. Președintele i-a mulțumit emirului pentru angajamentul său personal în favoarea diplomației și a detensionării tensiunilor din regiunea Orientului Mijlociu.
Cei doi lideri au salutat eforturile în curs de extindere a cooperării între statele vecine, exemplificate cel mai recent prin summit-ul regional pentru cooperare și parteneriat desfășurat la Bagdad.
2 septembrie 2021 | Talibanii declară că Afganistanul va menține relații diplomatice cu China, iar noii conducători din Kabul se vor baza pe Beijing pentru sprijin economic după retragerea forțelor internaționale conduse de SUA.
Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat ziarului italian La Repubblica, pe 2 septembrie, că China este „partenerul principal” al grupului pentru a opri un colaps economic și a reconstrui țara.
Talibanii s-au angajat să fie mai moderați după ce au răsturnat guvernul sprijinit de Vest, promițând că vor proteja unele drepturi ale omului și se vor abține de la represalii împotriva vechilor dușmani.
2 septembrie 2022 – ZIUA 191
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Armata ucraineană afirmă că situația din estul regiunii Donețk este practic neschimbată, în pofida eforturilor depuse timp de săptămâni întregi de forțele ruse, și de aliații lor din milițiile din Donbas, pentru a cuceri noi teritorii.
Obiectivul declarat al președintelui rus Vladimir Putin este de a cuceri toate regiunile Donețk și Lugansk, dar forțele ucrainene controlează în continuare mai mult de o treime din Donețk.
Statul Major al armatei ucrainene a declarat joi că rușii au încercat din nou să atace în mai multe direcții, spre orașul Sloviansk și orașele Bahmut și Avdiivka.
În fiecare caz, a precizat Statul Major General, forțele rusești nu au avut succes și s-au retras.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: În informarea sa operațională zilnică, statul major al forțelor armate ale Ucrainei a declarat că principalul obiectiv actual al Rusiei rămâne preluarea controlului deplin asupra Donețului.
Adversarul continuă să își concentreze eforturile asupra stabilirii controlului deplin asupra teritoriului regiunii Donețk și asupra menținerii zonelor ocupate din regiunile Harkov, Lugansk, Donețk, Zaporojie, Herson și Mikolaiv. Inamicul lansează atacuri aeriene și cu rachete asupra obiectelor militare și civile de pe teritoriul statului nostru.
În direcția Donețk, principalele eforturi ale inamicului se concentrează pe desfășurarea de acțiuni ofensive pe direcțiile Bahmut și Avdiivka, se arată încă comunicat.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina susține că Rusia a suferit „pierderi semnificative” în sudul țării
Forțele ruse au suferit „pierderi semnificative” în regiunea sudică Herson, în urma contraofensivei ucrainene lansate la începutul acestei săptămâni, a declarat vineri armata ucraineană.
„Inamicul suferă pierderi destul de semnificative – pierderile în efective au trecut de la zeci la sute. […] Prin urmare, succesele noastre sunt destul de convingătoare și cred că foarte curând vom putea dezvălui mai multe vești pozitive”, a declarat Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a armatei ucrainene din sud.
„Continuăm să distrugem inamicul din punct de vedere al logisticii, capabilităților, capacităților sale. Depozitele de muniții explodează, trecerile de pontoane explodează. Înseamnă că legăturile logistice și de transport ale inamicului sunt subminate în așa măsură încât nu mai pot strânge rezerve.”
Comandamentul Operațional Sud a afirmat că au fost lovite o serie de ținte, inclusiv o trecere de feribot.
„Forțele noastre aeriene au efectuat 18 lovituri asupra posturilor de comandă și de sprijin, a depozitelor cu muniție și combustibil și lubrifianți, precum și asupra unor instalații logistice și de transport”, a precizat acesta.
Potrivit Comandamentului Operațional Sud, trei poduri importante peste râul Dnipro – Antonivskyi, Kakhovskyi și Dariivskyi – sunt ținte în curs de desfășurare.
Cu toate acestea, forțele rusești continuă să bombardeze mai mult de o duzină de așezări ucrainene în spatele unei linii de front care se întinde aproximativ de-a lungul graniței de nord a Hersonului.
2 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Agențiile de presă rusești relatează că ministrul apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Ucraina continuă să bombardeze centrala nucleară Zaporojie (ZNPP).
Acestea relatează că Şoigu a acuzat Ucraina de „terorism nuclear”. Forțele rusești au ocupat cea mai mare centrală nucleară din Europa din luna martie.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Oficialii ruși de la centrala nucleară din Zaporojie manipulează și distorsionează informațiile împărtășite cu oficialii AIEA, au declarat oficialii ucraineni
Operatorul de stat ucrainean Energoatom a declarat că oficialii ruși „depun toate eforturile pentru a împiedica misiunea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică să afle care este situația reală” la centrala deținută de Rusia.
„Ei răspândesc informații manipulatoare și false despre această vizită”, a adăugat compania într-o declarație transmisă pe canalul său Telegram în această dimineață.
Potrivit angajatului, rușii i-au convins pe reprezentanții misiunii că la stație se aflau trupe de protecție radiologică, chimică și biologică, și nu unități de luptă ale armatei ruse.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, întors dintr-o primă vizită la centrala din Zaporojie, a declarat, reporterilor, că șase dintre experții AIEA au rămas la fața locului, pentru a continua lucrările.
El a precizat că echipa va elabora un raport la începutul săptămânii viitoare cu privire la concluziile lor. Grossi a adăugat că operațiunile militare sunt în creștere în regiunea centralei „ceea ce mă îngrijorează foarte mult” și că prezența militară nu a fost disponibilă atunci când a cerut să vorbească cu ei despre centrul de control, nu s-au apropiat de echipa sa și au fost „retrași” pe tot parcursul vizitei.
Operatorul de stat ucrainean Energoatom a declarat că oficialii ruși „depun toate eforturile pentru a împiedica misiunea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică să afle care este situația reală” la centrala deținută de Rusia.
„Ei răspândesc informații manipulatoare și false despre această vizită”, a adăugat compania într-o declarație transmisă pe canalul său Telegram în această dimineață.
Un angajat a vorbit cu presa ucraineană Suspilny sub rezerva anonimatului: „Aceștia i-au condus pe Grossi și pe inspectori de-a lungul traseului lor, le-au arătat „hărți de sosire” și le-au adus colaboratori locali cu declarații ale unor „cetățeni indiferenți” despre necesitatea de a opri bombardamentele. A fost un circ”, a declarat angajatul ZNPP.”
Potrivit angajatului, rușii i-au convins pe reprezentanții misiunii că la stație se aflau trupe de protecție radiologică, chimică și biologică, și nu unități de luptă ale armatei ruse.
La începutul zilei de astăzi, operatorul ucrainean al centralei, Energoatom, s-a plâns că jurnaliștii au fost împiedicați să însoțească echipa de inspecție a ONU, scriind: „Marea majoritate a „mass-mediei din restul lumii” care a sosit ieri la centrala electrică sunt propagandiști ruși. Autobuzele cu jurnaliști ucraineni și străini care au încercat să ajungă la centrala ZNPP împreună cu misiunea AIEA prin teritoriul Ucrainei nu au fost admise la punctul de control de către militarii ruși.”
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Angajații centralei nucleare din Zaporojie au spus membrilor misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care au vizitat joi centrala, adevărul despre bombardamentele din partea ucraineană și au cerut să le fie asigurată siguranța muncii lor, a declarat vineri pentru TASS Vladimir Rogov, membru al consiliului principal al administrației militaro-civile din regiunea Zaporojie.
„Personalul, care este încă subordonat din punct de vedere juridic companiei ucrainene Energoatom, a încetat să se mai teamă și a început să spună adevărul, să povestească despre bombardamentele care au loc din partea ucraineană, despre ilegalitățile la care asistă, despre terorismul nuclear la care se supune regimul [președintelui ucrainean Vladimir] Zelenski. Și am început să ne adresăm [șefului AIEA, Rafael] Grossi și membrilor misiunii cu cereri, cu solicitări de a le asigura siguranța activității lor”, a declarat el.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul ucrainean al energiei spune că AIEA ar trebui să insiste asupra demilitarizării centralei nucleare
Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halușcenko, a cerut vineri Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să insiste asupra faptului că o prezență militară la centrala nucleară din Zaporojie este inacceptabilă.
Halushchenko a declarat la televiziunea ucraineană că „Misiunea AIEA trebuie să afirme că prezența militarilor, prezența armelor la centrală reprezintă o amenințare reală la adresa securității nucleare. Acest lucru este evident”.
După o noapte relativ liniștită în jurul centralei și în orașul vecin Enerhodar, Halushchenko a declarat că specialiștii AIEA aflați la fața locului „se pot ridica la un alt nivel prin evaluarea unor astfel de încălcări semnificative ale securității nucleare”.
Dar o astfel de acțiune ar depăși mandatul limitat al AIEA – iar agenția nu dă semne că ar aborda această problemă.
În schimb, Grossi a subliniat natura tehnică a vizitei în timp ce se afla în Zaporojie și examinarea a ceea ce el a numit „trei sau patru zone cheie” de la centrală, inclusiv sistemele de urgență și camerele de control.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul rus al Apărării neagă existența unor arme grele la centrala nucleară
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că forțele ruse „nu au arme grele în zona centralei nucleare din Zaporojie”, în timp ce fiecare parte continuă să se acuze reciproc de bombardarea centralei și a zonei înconjurătoare.
Lipsa accesului face imposibilă verificarea afirmațiilor.
În timpul unei conferințe telefonice susținute vineri la Ministerul Apărării de la Moscova, Şoigu a declarat: „Autoritățile ucrainene mint în mod deschis că forțele armate ruse, care se ascund în spatele unor importante instalații energetice, bombardează forțele armate ale Ucrainei cu sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune”.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Doi inspectori ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) vor rămâne permanent la centrala nucleară Zaporojie, potrivit unei declarații a ambasadorului Rusiei la instituțiile internaționale de la Viena pentru agenția de știri RIA Novosti.
La o zi după vizita foarte mediatizată a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la centrala nucleară din Zaporojie, o echipă de cinci inspectori rămâne la fața locului.
Șeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat că organismul de supraveghere nucleară al ONU „nu pleacă nicăieri” și că va avea o „prezență continuă” la centrală.
O prezență prelungită a AIEA acolo ar contribui probabil la evitarea posibilității unui accident nuclear periculos. Cu toate acestea, nu este în întregime clar cum ar putea arăta această prezență continuă.
Grossi – care a părăsit uzina joi – a declarat că va raporta Consiliului de Administrație al agenției „și apoi vom stabili o prezență continuă acolo… pentru ca ei să poată continua să-mi ofere mie și nouă tuturor o evaluare imparțială, neutră și solidă din punct de vedere tehnic a ceea ce se poate întâmpla acolo”.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit din nou despre vizita AIEA la centrala nucleară Zaporojie (ZNPP), într-o înregistrare video transmisă în cadrul unei reuniuni din Italia.
Reuters îl citează spunând: „Am făcut totul pentru a ne asigura că AIEA va avea acces la centrala ZNPP și cred că această misiune poate avea încă un rol de jucat. Din păcate, nu am auzit principalul lucru de la AIEA, și anume apelul Rusiei de a demilitariza centrala. Sper că misiunea va respecta ceea ce am convenit și că va servi interesele întregii comunități internaționale.”
Zelenski a mai spus că asigurarea faptului că ZNPP va funcționa din nou în condiții de siguranță și va rămâne conectată la rețeaua electrică a țării sale ar ajuta țara sa să acționeze pentru a contracara criza energetică din Europa.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Energoatom, operatorul ucrainean al centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), a republicat în această dimineață, pe canalul său Telegram, câteva citate din timpul nopții ale ministrului ucrainean al energiei, German Galushchenko.
Acesta a declarat pentru televiziunea ucraineană: „Misiunea AIEA trebuie să afirme că prezența militarilor, prezența armelor la centrală, reprezintă o amenințare reală la adresa securității nucleare. Acest lucru este evident.
Această misiune este unică, deoarece nu există deloc analogii în istoria AIEA. Misiunile au avut loc la obiecte care erau controlate de state. Dar nu a existat un astfel de format de misiune, așa cum este acum.”
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul Ucrainei cere Germaniei să livreze tancuri.
Premierul ucrainean Denîs Şmîhal a îndemnat Germania să-i livreze Kievului tancuri de luptă moderne, pentru a ajuta forţele armate ucrainene să lupte împotriva invaziei ruse, informează vineri dpa.
Este necesară o „schimbare de filosofie” în ceea ce privește livrările de arme pentru Ucraina, a spus Şmîhal, înaintea vizitei sale la Berlin pe care o va întreprinde la sfârșitul acestei săptămâni.
Kievul aşteaptă ca SUA să-i livreze tancuri Abrams, iar Germania – tancuri Leopard 2, care pot fi utilizate pe câmpul de luptă, a precizat premierul ucrainean.
Livrările directe de tancuri de luptă şi de vehicule de infanterie de luptă pentru Ucraina rămân un subiect tabu în Germania, unde populația este de obicei precaută cu privire la orice formă de intervenție militară externă.
Nicio ţară din NATO nu a livrat până acum astfel de sisteme de arme Ucrainei.
El va fi oficialul de cel mai înalt rang care vizitează Berlinul de la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în urmă cu şase luni.
Germania a ezitat iniţial să livreze arme Kievului, însă a trimis ulterior 10 obuziere, trei lansatoare de rachete multiple şi trei vehicule blindate de depanare.
Şmîhal a salutat schimbarea de atitudine a Berlinului, de la a trimite doar echipament de protecție şi câști până la a livra arme de ultimă generație, însă a subliniat că Ucraina are nevoie de mai multe arme şi echipamente, cât de repede posibil.
Şmîhal este aşteptat să sosească la Berlin sâmbătă şi va fi primit de cancelarul german federal Olaf Scholz duminică.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina susține că Rusia a suferit „pierderi semnificative” în sudul țării
Forțele ruse au suferit „pierderi semnificative” în regiunea sudică Kherson, în urma contraofensivei ucrainene lansate la începutul acestei săptămâni, a declarat vineri armata ucraineană.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Miniștrii de finanțe din Grupul celor șapte (G7) au anunțat că intenționează să implementeze un plafon de preț pentru petrolul rusesc.
Într-o declarație, miniștrii G7 au afirmat că plafonarea a fost concepută pentru a reduce „capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune” și au spus că vor „lucra de urgență la finalizarea și implementarea” măsurii, dar nu au precizat detaliile cheie ale planului.
Înainte de anunțul G7, Kremlinul a avertizat că impunerea unui plafon de preț pentru exporturile de petrol rusesc ar declanșa represalii din partea Rusiei. Dacă liderii G7 decid să impună plafoane de preț pentru petrolul rusesc, acest lucru va duce la o destabilizare semnificativă a pieței globale a petrolului, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Înaintea unei reuniuni a G7 pentru a discuta despre stabilirea unui plafon de preț pentru petrolul rusesc, vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Moscova nu va mai aproviziona locurile care aleg să implementeze astfel de restricții.
„Dacă vor impune restricții asupra prețurilor, pur și simplu nu vom mai furniza petrol și produse petroliere unor astfel de companii sau state care impun restricții, deoarece nu vom lucra în mod necompetitiv”, a declarat Novak, potrivit agenției ruse de știri de stat TASS.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Kremlinul a avertizat că nu va mai vinde petrol țărilor care impun plafoane de preț pentru resursele energetice ale Rusiei.
Dacă liderii G7 decid să impună plafoane de preț pentru petrolul rusesc, acest lucru va duce la o destabilizare semnificativă a pieței globale a petrolului, a declarat acesta.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat astăzi reporterilor: „Companiile care impun un plafon de preț nu se vor număra printre beneficiarii de petrol rusesc. Pur și simplu nu vom coopera cu ele pe principii care nu țin de piață.”
El a adăugat: „Un lucru poate fi spus cu încredere: o astfel de mișcare va duce la o destabilizare semnificativă a piețelor petroliere.”
Comentariile lui Peskov au fost făcute în contextul în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a venit momentul ca UE să ia în considerare un plafon de preț similar pentru achizițiile de gaz rusesc.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Prețurile mondiale la produsele alimentare au scăzut pentru a cincea lună consecutiv, în parte datorită reluării exporturilor din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit ONU.
Indicele prețurilor la alimente al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care urmărește variația lunară a prețurilor internaționale ale unui coș de produse alimentare, a atins un maxim istoric în martie, după ce președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Gigantul energetic rus Gazprom a anunțat că gazoductul Nord Stream 1 nu va fi repornit sâmbătă, conform programului, invocând o avarie la motorul turbinei.
Oficialii au dat vina pe sancțiunile legate de invazia Ucrainei pentru oprirea livrărilor de gaze către Europa. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a indicat că Siemens nu a putut efectua reparații la turbinele avariate de scurgerea de petrol din cauza sancțiunilor împotriva gigantului energetic de stat rus.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Perspectiva ca Liz Truss să devină premier al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord este privită de UE cu un amestec de iritare şi neliniște, diplomați europeni afirmând că odată cu războiul din Ucraina şi problemele provocate de inflație, ultimul lucru de care au nevoie este o luptă cu Londra pe marginea Brexitului, notează vineri Reuters.
Ca ministru de externe în guvernul demisionarului Boris Johnson, Liz Truss a promovat o legislație ce suspendă unilateral o parte a acordului privind Brexitul convenit cu UE şi a promis adoptarea acestei legislații dacă devine premier, o mișcare ce va aduce Londra pe un curs de coliziune cu Bruxellesul.
Favorită la succesiunea lui Johnson în cursa internă din Partidul Conservator, Liz Truss are putini admiratori în blocul comunitar. Întrebată luna trecută dacă dacă îl consideră pe președintele francez Emmanuel Macron ‘prieten sau dușman’, ea a răspuns: ‘juriul deliberează’.
„În actualul context, este bizar că ea crede că-şi poate permite astfel de remarci. Noi suntem concentraţi 200% asupra războiului din Ucraina, asupra inflaţiei puternice. Nu avem timp de pierdut cu asta”, spune un diplomat de la Bruxelles.
Membri ai campaniei lui Liz Truss iau respectiva declaraţie a acesteia ca fiind mai degrabă ”o glumă” şi nu cred că ea ar putea avea un impact de durată asupra relaţiilor franco-britanice. Totuşi, o sursă din guvernul francez remarcă în acel răspuns al ei neîncrederea între Paris şi Londra, care îi reproşează lui Macron că nu a făcut destul pentru a opri valul de migranţi care trec Canalul Mânecii.
În acest timp, membri ai coaliţiei guvernamentale din Germania nu se arată impresionați de Truss şi au impresia că ea atacă UE pentru a distrage atenția de la problemele interne ale Regatului Unit, despre care europenii susțin că ar fi provocate sau agravate de ieşirea din UE.
„Trebuie să i se dea noului prim-ministru o şansă. Dar dacă cineva crede că lucrurile nu pot merge şi mai rău după Johnson, acela greşeşte. Multe dintre declarațiile doamnei Truss sunt nefericite sau eronate”, a spus un purtător de cuvânt al Partidului Social-Democrat din Germania (SPD), Nils Schmid.
Alţi diplomaţi europeni remarcă faptul că, deși Liz Truss s-a opus ieșirii din UE înaintea referendumului din 2016, ea a susținut ulterior Brexitul cu toată forța, cât timp a făcut parte din guvernul lui Boris Johnson; așadar este puțin probabil ca ea să adopte o poziție mai conciliantă în chestiunile aflate în dispută cu Bruxellesul.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Trupe britanice au luat parte la exerciţiul „Vigilant Knife” alături de forţe armate suedeze şi finlandeze, informează duminică PA Media/dpa.
Ministerul apărării din Marea Britanie a declarat că acest exerciţiu comun a facilitat o consolidare a interoperabilităţii, în contextul aderării Suediei şi Finlandei la NATO.
Exerciţiul adresat posturilor de comandă a avut loc la Rovaniemi şi Rovajarvi în nordul Finlandei în perioada 29 august – 2 septembrie şi a fost organizat pe fundalul războiului din Ucraina, care a trezit vigilenţa în întreaga Europă în ceea ce priveşte securitatea comună pe continent în faţa agresiunii ruse.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: (CNN) O navă de marfă care transporta 3.000 de tone de porumb din Ucraina, care a rămas blocată în strâmtoarea Bosfor, a fost ancorată, iar traficul a fost reluat, a anunțat vineri Direcția Generală de Siguranță Costieră din Turcia.
Nava, Lady Zehma, călătorea din Marea Neagră spre Ravena, Italia, când a eșuat din cauza unei defecțiuni la cârmă și a rămas blocată joi. Nava a fost remorcată și este acum ancorată în Golful Bebek din Istanbul, a anunțat vineri Direcția Generală pe Twitter. Traficul fusese suspendat, dar între timp a fost reluat, a adăugat aceasta.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: PARIS, 2 septembrie. /TASS/. Fostul ministru francez, Segolene Royal, a condamnat joi campania de propagandă a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a anturajului său, care urmărește să împiedice negocierile de pace.
„Propaganda lui Zelenski, care provoacă frică, are două obiective”, a declarat ea la televiziunea BFM. „Primul scop este de a-și motiva armata. Când președintele ucrainean vorbește despre torturarea soldaților, acest lucru ar trebui să îi afecteze pe militarii ucraineni, să îi mobilizeze. De asemenea, servește ca un obstacol în calea procesului de pace”.
Ea a declarat că acuzațiile propagandistice ale Kievului sunt nefondate. „Zelenski a vorbit despre bombardarea maternității, dar nu a putut dovedi acest lucru”, a spus ea.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Lupte grele continuă în sudul Ucrainei, spune Ministerul britanic al Apărării
Lupte grele continuă în sudul Ucrainei, inclusiv bombardamente în districtul Enerhodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia, a declarat Ministerul britanic al Apărării.
De asemenea, ministerul a oferit o observație dură cu privire la exercițiile militare anuale „Vostok 22” ale Moscovei, care au început joi.
„Rusia a afirmat public că vor participa 50.000 de soldați, însă este puțin probabil ca mai mult de 15.000 de persoane să fie implicate activ în acest an”, se arată în ultimul raport al serviciilor de informații britanice. „Aceasta reprezintă aproximativ 20% din forțele care au participat la ultimul exercițiu Vostok din 2018”.
2 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Denis Pușilin, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) a fost citat pe unul dintre canalele de telegram ale RPD vorbind despre planurile de expansiune militară ale forțelor pro-ruse care ocupă Ucraina.
Canalul îl citează în cadrul a ceea ce Pușilin descrie ca fiind un „maraton federal de educație”: „Sarcina noastră este de a elibera toate orașele rusești care au fost fondate de poporul rus în timpul Imperiului Rus și care s-au dezvoltat în timpul Uniunii Sovietice datorită ajutorului întregii noastre țări vaste. Și nu este vorba doar de teritoriile Novorossiei, ci și de mult mai larg. Mai avem încă multe de făcut, iar în ce formă se vor întoarce acasă, vom vedea, mai mult decât atât, vom participa la acest lucru. Nu va fi altfel.”
2 septembrie 2022 | Cel puțin opt oameni de afaceri ruși au murit în sinucideri sau accidente aparente în doar șase luni
/CNN/ De la sfârșitul lunii ianuarie 2022, cel puțin opt oameni de afaceri proeminenți din Rusia ar fi murit prin sinucidere sau în accidente încă neexplicate, șase dintre aceștia fiind asociați cu cele mai mari două companii energetice din Rusia.
Patru dintre cei șase au avut legătură cu gigantul energetic rusesc de stat Gazprom sau cu una dintre filialele sale, în timp ce ceilalți doi au fost asociați cu Lukoil, cea mai mare companie privată de petrol și gaze din Rusia.
La începutul acestui an, Lukoil a adoptat o poziție publică neobișnuită, aceea de a se exprima împotriva războiului Rusiei din Ucraina, făcând apel la compasiune pentru victime și la încetarea conflictului.
Președintele Lukoil, Ravil Maganov, a murit săptămâna aceasta după ce a căzut de la fereastra unui spital din Moscova, potrivit agenției ruse de știri de stat TASS. Lukoil a confirmat joi decesul într-un comunicat publicat pe site-ul său.
Maganov „a decedat în urma unei boli grave”, a precizat Lukoil, fără a face referire la o cădere. „Maganov a contribuit imens la dezvoltarea nu numai a companiei, ci a întregului sector rusesc al petrolului și gazelor naturale”.
Un alt manager de top al Lukoil, Alexander Subbotin, a fost găsit mort în apropiere de Moscova în luna mai, după ce ar fi vizitat un șaman, potrivit TASS. Agenția rusă de știri de stat a citat un oficial care a declarat că autoritățile au fost chemate la un bărbat inconștient care suferea de o insuficiență cardiacă. TASS a relatat că poliția a deschis o anchetă penală în acest caz.
2 septembrie 2022 | Consiliul Europei a criticat închisorile supraaglomerate din Grecia
Consiliul Europei a criticat într-un raport publicat vineri închisorile supraaglomerate din Grecia şi condițiile de viaţă din acestea care reprezintă „un afront la adresa demnității umane”, relatează AFP.
Raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante (CPT) al Consiliului Europei a fost realizat în urma a două săptămâni de vizite, la sfârșitul anului 2021, la cinci închisori: la Korydallos – cea mai mare, lângă Atena -, la Nigrita (nord), şi în insulele Kos, Chios şi Corfu.
Raportul, care evaluează condiţiile din închisori la zece ani după recomandările făcute de CPT, constată „o suprapopulare şi condiţii precare de detenţie, violenţe între deținuți, lipsa gravă de personal şi servicii de sănătate inadecvate”.
2 septembrie 2022 | Premierul Indiei, Narendra Modi, a introdus, vineri, în serviciu, primul portavion conceput şi fabricat pe plan național, subliniind eforturile guvernului indian de a întări producţia internă, menită să deservească o armată desfăşurată la două frontiere în dispută, informează Reuters.
După 17 ani de construcție şi teste, Modi a pus în serviciu INS Vikrant – al doilea portavion operațional al marinei indiene şi cea mai mare navă de război construită vreodată în India – la șantierul naval de stat Cochin Shipyard Limited (CSL) din sudul ţării, în Kerala.
„Vikrant este enorm, masiv şi amplu. Vikrant este altfel, Vikrant este şi special. Vikrant nu este doar o navă de război”, a exclamat Modi, care a lăudat portavionul a cărui construcţie a costat circa 2,5 miliarde de dolari şi a cărui punere în serviciu coincide cu aniversarea a 75 de ani de la obţinerea independenţei de Imperiul britanic, notează EFE.
2 septembrie 2023 | Coreea de Nord a lansat sâmbătă dimineaţa mai multe rachete de croazieră în largul coastei de vest
Șefii de stat major din Coreea de Sud au declarat că lansarea a început la aproximativ 4 dimineața, declarând că menține postura de pregătire și că a intensificat monitorizarea oricăror activități suplimentare ale Phenianului.
Rachete de croazieră, al căror număr nu a fost precizat, au fost lansate în jurul orei locale 04:00 (19:00 GMT) spre Marea Galbenă, a declarat sâmbătă, potrivit unui comunicat, Statul Major Interarme (JCS), adăugând că detalii privind rachetele sunt în curs de evaluare.
„Am consolidat supravegherea şi controlul şi menținem o stare de pregătire maximă în strânsă coordonare cu Statele Unite”, a indicat JCS.
Mișcarea are loc la trei zile după ce Phenianul a lansat două rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, în cadrul unei „simulări de atac nuclear tactic”, ca răspuns la exercițiile militare anuale comune, Ulchi Freedom Shield, ale Statelor Unite şi Coreei de Sud.
Coreea de Nord consideră aceste exerciţii ca o repetiţie pentru invadarea teritoriului său, în timp ce ambii aliaţi susţin că acestea sunt de natură defensivă.
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a vizitat, marţi, un post de comandă, ocazie cu care a detaliat planurile sale de război, care includ „lovituri simultane foarte intense” asupra posturilor militare cheie din Sud.
Coreea de Nord a efectuat un număr record de teste cu arme în acest an, în timp ce, săptămâna trecută, a avut loc o a doua încercare nereușită de a plasa pe orbită un satelit spion.
Ca răspuns, Seulul şi Washingtonul şi-au intensificat cooperarea în domeniul apărării, organizând manevre militare comune.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.