| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI Războiul din Ucraina – ZIUA 93 | ZIUA 458 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale (marcată la inițiativă Vaticanului)
- România: Ziua națională a psihologului
- Rusia: Ziua Eliberării
- Nicaragua: Ziua Armatei
- Nigeria: Ziua Copiilor
- Turcia: Ziua Libertății și Constituției (1960, 1961)
27 mai 927 | Simeon I al Bulgariei este învins de regele Croației Tomislav
27 mai 1120 | Richard al III-lea din Capua este uns prinț, cu două săptămâni înainte de moartea sa prematură
27 mai 1281 | Flamandul Earl Gwijde Dampierre își asumă responsabilitatea financiară a Brugge
27 mai 1529 | 30 de evrei din Posing, Ungaria, acuzați de ritualuri sângeroase, sunt incendiați in grup
27 mai 1564 | John Calvin [Jehan Cauvin], reformator religios protestant și teolog, moare la 54 de ani (n. 1509)
27 mai 1600 | Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând prima unire politică a celor trei țări române.
27 mai 1660 | Danemarca și Suedia semnează Tratatul de la Copenhaga, care încheie al doilea război al nordului
27 mai 1679 | Anglia legiferează Habeas Corpus Act (consolidarea dreptului persoanei de a contesta arestarea și închisoarea ilegală)
27 mai 1692 | Guvernatorul Massachusetts înființează Court of Oyer and Terminer („a auzi și a determina”) pentru acuzațiile de vrăjitorie
27 mai 1703 | Țarul Petru cel Mare fondează orașul Sankt Petersburg.
27 mai 1738 | Trupele turcești ocupă Orșova și Ochakov (estul Europei)
27 mai 1798 | Bătălia de pe dealul Oulart (în Wexford, Irlanda), rebelii ucid forțele miliției locale
27 mai 1851 | Domnișoarele de viță nobilă Vera și Liubov Kozlova inaugurează la Chișinău, Basarabia țaristă, un pension particular pentru fetele de nobili.
27 mai 1856 | Doctorul William Palmer (otrăvitorul Rugeley) este găsit vinovat de otrăvire în Stafford, Anglia
27 mai 1860 | În cadrul Expediției celor O Mie, Giuseppe Garibaldi și Cămășile Roșii au început asaltul asupra orașului Palermo.
27 mai 1867 | Franz Joseph I, împăratul Austriei (1848-1916), s-a încoronat și rege al Ungariei (1867-1916) și a aprobat Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria.
27 mai 1873 | Heinrich Schliemann descoperă „Comoara lui Priam” – un depozit de aur și alte obiecte – în Hisarlik (Troia), Anatolia
27 mai 1879 | Membrii Academiei au fost primiți la Palatul Cotroceni de domnitorul Carol I.
Drept recunoștință pentru sprijinirea culturii, deoarece din inițiativa și pe cheltuiala sa, Academia Română a început publicarea lucrării lui Hașdeu „Etymologicum Magnum Romaniae”, Carol I a fost ales președinte de onoare al Academiei Române.
27 mai 1883 | Țarul Rusiei, Alexandru al III-lea, este încoronat la Moscova
27 mai 1905 | Războiul Ruso-Japonez: Începe Bătălia din Strâmtoarea Tsushima.
Flota japoneză distruge flota rusă din Marea de Est, în bătălia de la Tsushima, singura ciocnire decisivă între corăbii moderne din oțel din istorie.
27 mai 1916 | 
Președintele SUA, Woodrow Wilson, se adresează Ligii pentru Pace, fondată în 1915, și oferă sprijin public ideii unei ligi a națiunilor
27 mai 1917 | La Iași sosesc primele două batalioane ale Corpului de Voluntari Transilvăneni, pentru a lupta alături de armata refăcută
27 mai 1917 | Revolta din 1917 în East St Louis Illinois, 1 negru ucis
27 mai 1918 | A treia bătălie de la Aisne: ofensiva germană învinge forțele britanice (Primul Război Mondial)
27 mai 1919 | Se încheie primul zbor transatlantic
27 mai 1919 | 
URSS: naționalizarea industriei cinematografice
27 mai 1921 | După 84 de ani de control britanic, Afganistanul isi proclama suveranitatea
27 mai 1922 | La Chișinău, Regatul României Mari, s-a desfășurat ședința festivă de constituire a secției regionale a Societății Române de Geografie
27 mai 1923 | 
S-a născut (în Fürth, Bavaria, Germania) Henry Kissinger (Heinz Alfred Kissinger), secretar de stat al SUA (1973-77) și câștigător al Premiului Nobel pentru pace în 1973.
Născut într-o familie evreiască germană, numele de familie Kissinger a fost adoptat în 1817 de stră-străbunicul său Meyer Löb, după numele orașului balnear bavarez Bad Kissingen.
Într-un interviu acordat în 2022, el și-a amintit foarte bine cum, la vârsta de nouă ani, în 1933, a aflat de alegerea lui Adolf Hitler in funcția de cancelar al Germaniei, care s-a dovedit a fi un moment de cotitură profundă pentru familia Kissinger.
In 1938, ca urmare a persecuției naziste, Henry Kissinger (15 ani) a fugit din Germania în SUA, împreună cu familia sa.
La 19 iunie 1943, la vârsta de 20 de ani, Kissinger a devenit cetățean american naturalizat.
În timpul avansării americane în Germania, Kissinger, care era doar un soldat, datorită lipsei de vorbitori de limbă germană în personalul de informații al diviziei, a fost însărcinat cu administrarea orașului Krefeld. Kissinger a fost apoi repartizat la Corpul de contrainformații (CIC), unde a devenit agent special al CIC, având gradul de sergent înrolat. In acest context, i s-a încredințat conducerea unei echipe din Hanovra, însărcinată cu urmărirea ofițerilor Gestapo și a altor sabotori, fapt pentru care a fost decorat cu Steaua de Bronz.
În 1946, Kissinger a fost repartizat să predea la Școala de Informații a Comandamentului European de la Camp King și, ca angajat civil după ce s-a despărțit de armată, a continuat să servească în acest rol.
Henry Kissinger a obținut diploma de licență summa cum laude, Phi Beta Kappa în științe politice la Harvard College, în 1950. Teza sa de licență, intitulată The Meaning of History: Reflections on Spengler, Toynbee and Kant, a avut peste 400 de pagini și a stat la originea limitei actuale de lungime (35.000 de cuvinte).
Din 1956 până în 1958, Kissinger a lucrat pentru Fundatia Rockefeller Brothers, ca director al Proiectului de Studii Speciale, iar între 1958 și 1971 a fost director al Harvard Defense Studies Program.
Dornic să îşi extindă influența asupra politicii externe americane, Kissinger a devenit consilier de politică externă în campaniile prezidențiale ale lui Nelson Rockefeller, sprijinindu-i candidaturile la nominalizarea republicană în 1960, 1964 și 1968.
Kissinger l-a întâlnit pentru prima dată pe Richard Nixon la o petrecere organizată de Clare Boothe Luce în 1967, spunând că l-a găsit mai „grijuliu” decât se aștepta.
Kissinger a fost consilier pentru securitate națională și secretar de stat al SUA (1973-77) în timpul președintelui Richard Nixon, și a continuat ca secretar de stat în timpul succesorului lui Nixon, Gerald Ford. În această perioadă, Kissinger a jucat un rol major în direcționarea politicii externe a SUA, prin abordarea sa pragmatică numită „realpolitik”.
Kissinger și Nixon au împărtășit o înclinație pentru secretomanie și au purtat numeroase negocieri „pe canale secundare”, cum ar fi cea prin intermediul ambasadorului sovietic în Statele Unite.
Cu toate acestea, in 1973, potrivit notelor luate de H. R. Haldeman, Nixon „a ordonat consilierilor săi să excludă toți evreii americani din politica privind Israelul”, inclusiv pe Kissinger. O notă îl citează pe Nixon spunând: „Scoateți-l pe K. [Kissinger] din joc – Haig se ocupă de asta”.
În 1973, Kissinger nu a considerat că exercitarea de presiuni asupra Uniunii Sovietice cu privire la situația dificilă a evreilor persecutați acolo era în interesul politicii externe a SUA. Într-o conversație cu Nixon, la scurt timp după o întâlnire cu prim-ministrul israelian Golda Meir, la 1 martie 1973, Kissinger a declarat: „Emigrarea evreilor din Uniunea Sovietică nu este un obiectiv al politicii externe americane, iar dacă în Uniunea Sovietică îi bagă pe evrei în camerele de gazare, nu este o preocupare americană. Poate o preocupare umanitară”.
Kissinger a practicat o politică de destindere cu Uniunea Sovietică și a realizat primul contact oficial cu China comunistă.
Kissinger a primit, în mod controversat, Premiul Nobel pentru Pace in 1973, pentru că a negociat încetarea focului în timpul războiului din Vietnam.
Kissinger este fondatorul și președintele firmei de consultanță geopolitică Kissinger Associates. El este, de asemenea, autorul a numeroase lucrări influente despre politica externă, publicate atât în timpul cât și după ce a ieșit din funcție.
Odată cu moartea lui George Shultz, în februarie 2021, Kissinger a devenit ultimul membru supraviețuitor al cabinetului administrației Nixon.
27 mai 1927 | Intervenție militară japoneză în războiul civil chinez.
27 mai 1927 | Tomáš Masaryk a fost reales, pentru a doua oară, președinte al Cehoslovaciei
27 mai 1933 | The Walt Disney Company lansează desenul animat „Three Little Pigs” cu hit-ul său, „Who’s Afraid of the Big Bad Wolf?”
27 mai 1933 | Partidul comunist austriac este interzis.
27 mai 1935 | 
SUA: Curtea Supremă declară neconstituțională Legea de recuperare națională a președintelui F.D. Roosevelt
27 mai 1936 | Nava de pasageri Queen Mary a plecat în primul ei voiaj, spre Franța.
27 mai 1937 | A fost inaugurat Podul Golden Gate, la acea vreme fiind podul suspendat cu cea mai mare distanță între stâlpii de susținere din lume.
27 mai 1938 | 
Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă silnică.
27 mai 1940 | Al Doilea Război Mondial: Forțele britanice și aliate încep evacuarea Dunkerque (Operațiunea Dynamo)
27 mai 1940 | Al Doilea Război Mondial: Acord economic româno–german (Olwaffen Pakt, „pactul petrolului”), care adâncește dependența economiei naționale față de Germania hitleristă. România renunță astfel la declarația de neutralitate din 7 septembrie 1939
27 mai 1940 | Al Doilea Război Mondial: masacrul de la Le Paradis, 97 de soldați dintr-o unitate a Regimentului Regal Norfolk sunt împușcați după ce s-au predat trupelor germane
27 mai 1941 | Al Doilea Război Mondial: Președintele SUA, FDR, declară stare de urgență, după scufundarea vasului SS Robin Moor, de către Germania.
Vaporul cu aburi SS Robin Moor a navigat, din 1919, sub pavilionul american, până când a fost scufundat de submarinul german U-69, la 21 mai 1941, înainte ca SUA să intre în cel de-al Doilea Război Mondial.
Scufundarea navei unei națiuni neutre, într-o zonă considerată până atunci relativ sigură, și situația dificilă a echipajului și a pasagerilor a provocat un incident politic în Statele Unite.
27 mai 1941 | Al Doilea Război Mondial: Vasul german de lupta Bismarck (cu 2.300 de oameni la bord) este scufundat în Atlanticul de Nord, de forțele navale britanice.
27 mai 1941 | Al Doilea Război Mondial: În urma victoriilor reputate de Germania asupra Greciei și Iugoslaviei, președintele SUA, F.D. Roosevelt emite o proclamație, declarând starea de urgență națională pe termen nelimitat. Anunțul vine la șase săptămâni după prima scufundare a unei nave comerciale americane, Robin Moor, de către un U-Boat german, chiar lângă coasta Braziliei.
27 mai 1942 | Al Doilea Război Mondial: Armata italiană începe asediul Fortului Bir Hachim din vestul Franței
27 mai 1942 | 
Al Doilea Război Mondial: rezistenta ceha declanșează Operațiunea Anthropoid.
Agenții cehi Jozef Gabčík şi Jan Kubiš, antrenați în Marea Britanie (de organizația Special Operations Executive – SOE, cu aprobarea guvernului cehoslovac aflat în exil, condus de președintele Edvard Beneš), s-au parașutat pe teritoriul ceh, ocupat de germani, pentru a-l asasina pe generalul SS Reinhard Heydrich (n. 7 martie 1904 – d. 4 iunie 1942 (38 de ani)), la Praga.
În timp ce liderul nazist circula pe traseul sau zilnic, de la locuinta din Panenské Břežany, spre sediul de la Castelul din Praga, cei doi agenți cehi au reușit să arunce o grenadă de mână sub mașina sa. Cu toate că atentatul in sine a eșuat, Heydrich a fost grav rănit de așchiile produse de explozia grenadei.
Deși a fost transportat rapid la spitalul Na Bulovce si operat de urgentă, recuperarea sa nu a fost însă posibilă, datorita unei infecții in urma căreia, câteva zile mai târziu, pe 4 iunie, în jurul orei 4:30, a decedat (verdictul medicilor: septicemie). Ca răzbunare pentru atac, germanii au declanșat un val de teroare împotriva cehilor.
Heydrich a fost unul dintre cei mai puternici oameni din Germania nazistă și o figură importantă în ascensiunea lui Adolf Hitler, fiind desemnat, de altfel, să pună in practică „soluția finală la problema evreiască” din Europa.
Considerat de mulți istorici ca cea mai întunecată figură din elita nazistă, Heydrich a condus Conferința de la Wannsee, în ianuarie 1942, care a oficializat planurile pentru cea mai mortală fază a Holocaustului. El a supravegheat direct Einsatzgruppen – escadrilele morții -, soldate cu decimarea a peste un milion de evrei, și a servit ca protector al Boemiei și Moraviei, în timpul ocupației naziste, câștigându-si faimosul renume de „măcelarul din Praga”.
Heydrich a ocupat anterior funcția de director al Gestapo, din 1934 până în 1939, când a preluat funcția de director al Biroului principal de securitate al Reichului (Reichssicherheitshauptamt, RSHA), fiind responsabil cu eliminarea mișcărilor de opoziție și de rezistență de pe teritoriul ocupat de naziști. Atât de crucială a fost implicarea sa în Holocaust, încât Adolf Hitler l-a supranumit „omul cu inima de fier”.
Autorii cărții „A Higher Form of Killing”, Harris și Paxman, susțin că Heydrich ar fi murit de botulism, avansând ideea ca grenada de tip 73, utilizata în atac, ar fi fost modificata, conținând toxină botulinică. Teoria i se atribuie cercetătorului Paul Fildes, iar autorii au prezentat doar dovezi circumstanțiale, arhivele SOE din acea perioadă fiind încă secretizate.
În onoarea lui Heydrich, naziștii au organizat două ceremonii funerare impresionante: prima, la Praga, pe 7 iunie 1942, unde, pe drumul până la Castelul Praga, au fost aliniați mii de SS-iști cu torțe, iar a doua la Berlin, pe 9 iunie, cu participarea tuturor personalităților naziste, in frunte cu Hitler, care și-a salutat pentru ultima oară „omul cu inima de fier” și a depus, pe perna funerară, două medalii: „Ordinul German” (Deutscher Orden) – cel mai înalt omagiu pe care Partidul nazist il putea acorda unei persoane pentru serviciile aduse „statului și partidului” – și „Ordinul Sângelui” (Blutorden).
27 mai 1942 | 
Al Doilea Război Mondial: în replică la atentatul comis asupra lui Reinhard Heydrich, Hitler aplică principiul „responsabilității colective”, ordonând uciderea a 10.000 de cehi.
Ideea a fost totuși abandonată, in urma consultărilor sale cu Himmler, in special datorită faptului că teritoriul ceh reprezenta o zonă industrială importantă pentru armata germană, iar omorurile in masă, fără discernământ, puteau afecta productivitatea. In schimb, represaliile ordonate de Himmler au fost suficient de brutale: peste 13.000 de oameni au fost arestați, inclusiv iubita lui Jan Kubiš, Anna Malinová, care a murit în lagărul de concentrare Mauthausen-Gusen. Potrivit unor estimări, 5.000 de persoane au si-au pierdut viața în aceste acțiuni demonstrative de răzbunare.
Serviciile de informații germane au considerat, în mod eronat, că asasinii ar avea legături cu populația satelor Lidice şi Ležáky. Un raport Gestapo a identificat satul Lidice ca posibil loc de ascunzătoare al atacatorilor, deoarece majoritatea ofițerilor Armatei Cehe, exilați în Anglia, proveneau de acolo. În plus, la Ležáky, Gestapo-ul a găsit un post de transmisie radio al rezistenței. In consecință, pe 9 iunie 1942, 199 de bărbați din satul Lidice au fost executați, 195 de femei au fost deportate în lagărul de concentrare de la Ravensbrück și 95 de copii au fost luați prizonieri (din care 81 au fost gazați în lagărul de exterminare Chełmno).Toți adulții din satul Ležáky au fost uciși, ambele comunități au fost incendiate, iar ruinele de la Lidice nivelate.
Premierul britanic Winston Churchill a sugerat distrugerea a trei sate germane, pentru fiecare sat cehesc decimat de naziști. Aliații au încetat însă să mai pună la cale operațiuni de asasinare a liderilor naziști de teama represaliilor. Operațiunea Anthropoid rămâne singurul asasinat de succes al unui oficial nazist de rang înalt.
La doi ani după moartea lui Heydrich a fost plănuită o tentativă similară de asasinat, Operaţiunea Foxley, avându-l ca ţintă pe Hitler, dar nu a fost aprobată. Grupările de rezistenţă poloneze au mai asasinat doi ofiţeri superiori ai SS din Guvernământul General (Operaţiunea Kutschera şi Operaţiunea Bürkl); de asemenea, în Operaţiunea Blowup, comisarul general al Belarusului, Wilhelm Kube, a fost asasinat de partizana sovietică Yelena Mazanik, care a reuşit să se angajeze în casa lui cu scopul de a-l ucide.
27 mai 1943 | 
Al Doilea Război Mondial: Prin ordin executiv, președintele SUA, F.D. Roosevelt, înființează Biroul de mobilizare pentru război (Office of War Mobilization), pentru a coordona eforturile națiunii de acasă și ordonă ca toate contractele guvernamentale cu industriile private să interzică discriminarea rasială.
27 mai 1943 | Al Doilea Război Mondial: Rezistența franceză, condusa de Jean Moulin, se întâlnește în secret la Paris
27 mai 1946 | Guvernele SUA și Marii Britanii au adresat o notă guvernului Petru Groza, semnată de reprezentanții lor la București, Burton Y Berry, respectiv Adrian Holman, în care protestează împotriva încălcării democrației.
Cele doua guverne atrag atenția asupra abuzurilor, a încălcării libertăților și frecvenței violenței și sunt nemulțumite de nepromulgarea legii electorale și de restrângerea libertății de exprimare.
27 mai 1948 | Arabii aruncă în aer sinagoga evreiască a rabinului Yehuda HeHasid
27 mai 1948 | 
Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei case regale trec în proprietatea statului.
27 mai 1951 | 
Comuniștii chinezi îl obligă pe conducătorul spiritual al tibetanilor, Dalai Lama – Lhamo Dondrub (n. 6 iulie 1935, al 14-lea Dalai Lama) – să se predea la Beijing
27 mai 1952 | Se înființează Comunitatea Europeană de Apărare
27 mai 1956 | SUA efectuează teste nucleare la Enwetak
27 mai 1960 | O lovitura militară răstoarnă guvernul democratic al Turciei
27 mai 1963 | Jomo Kenyatta este ales prim-ministru in Kenya
27 mai 1964 | Jawaharlal Nehru, primul prim-ministru al Indiei (1947-64) și important lider al mișcării independenței indiene, moare de un presupus atac de cord, la vârsta de 74 de ani
27 mai 1970 | URSS efectuează teste nucleare in Kazahul de Est
27 mai 1980 | Poliția sud-coreeană pune capăt revoltelor; 2.000 de morți
27 mai 1981 | URSS efectuează teste nucleare in Kazahul de Est
27 mai 1981 | John Hinckley, autorul încercării de asasinat din 30 martie 1981, asupra președintelui Ronald Reagan, încearcă să se sinucidă, cu o supradoza de Tylenol
27 mai 1984 | Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre–Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigație, ca importantă, după Suez și Canalul Panama; lucrările de construcție au început în 1973.
27 mai 1984 | A fost resfințită Biserica Neagră din Brașov, în urma lucrărilor de restaurare începute în anul 1970.
27 mai 1994 | 
Rusia: după un exil de 20 de ani, Aleksandr Soljenițîn revine în țară, (scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură in 1970).
27 mai 1985 | Marea Britanie este de acord să restituie Hong Kong-ul Chinei în 1997
27 mai 1985 | SUA: Parada trupelor inaugurale pentru președintele Reagan
27 mai 1986 | Franța efectuează teste nucleare la atolul Mururoa
27 mai 1986 | Președintele Reagan ordonă demontarea a două submarine din clasa Poseidon
27 mai 1988 | Senatul SUA a ratificat un tratat de eliminare a rachetelor nucleare cu rază medie de acțiune
27 mai 1990 | Partidul Radical Democrat organizează prima întâlnire politică la Moscova
27 mai 1993 | Mafia bombardează Muzeul Uffizi din Florența, ucigând 6 persoane
27 mai 1994 | Scriitorul Aleksandr Soljenitsin (n. 11 decembrie 1918 – d. 3 august 2008) se întoarce în Rusia, după 20 de ani de exil
27 mai 1995 | A fost constituită Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova.
27 mai 1997 | 
NATO și Rusia (Boris Elțin) semnează Actul fondator al relațiilor bilaterale, deschizând calea extinderii NATO.
27 mai 1999 | 
Tribunalul Penal Internațional de la Haga îi acuză pe Slobodan Milošević și pe alți patru, pentru crime de război și crime împotriva umanității comise în Kosovo
27 mai 2004 | NASA a anunțat descoperirea unei noi planete, cea mai tânără dintre cele identificate până în prezent, având mai puțin de un milion de ani.
27 mai 2004 | Orașele Sibiu și Luxemburg au fost desemnate drept „capitale europene ale culturii” pentru anul 2007, de către miniștrii pentru educație, tineret și cultură din cele 25 de state membre UE întruniți la Bruxelles.
27 mai 2012 | Un atac aerian al NATO ucide o familie de opt persoane, inclusiv șase copii, în Afganistan
27 mai 2013 | 75 de persoane sunt ucise și 200 sunt rănite, într-un val de bombardamente, în Irak
27 mai 2013 | România stabilește un record, cu cel mai mare steag realizat vreodată.
27 mai 2016 | 3 nave care transportau imigranți se scufundă in Marea Mediterană, provocând moartea a peste 700 de persoane.
27 mai 2019 | Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
27 mai 2019 | Râurile lumii sunt contaminate pe scară largă cu antibiotice, potrivit unui nou studiu global realizat in 711 locații
27 mai 2020 | Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, declară, intr-o notă adresată Congresului, că Hong Kong nu mai are autonomie față de China și, drept urmare, nu merită relații comerciale speciale.
27 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Boris Bondarev spune ca Moscova nu se teme de perspectiva unui război nuclear, deoarece crede că SUA nu vor riposta în cazul unui atac.
Bondarev, consilier al misiunii ruse la biroul ONU din Geneva, a demisionat anterior printr-o scrisoare deschisă, menționând că „niciodată nu i-a fost atât de rușinat” de țara sa și l-a condamnat pe Vladimir Putin pentru „războiul său agresiv” împotriva Ucrainei, dezertând în Occident.
El a precizat astazi, pentru Puck News: „Cred că se va termina bine, adică fără război nuclear. Depinde dacă Occidentul continuă să ajute Ucraina. Dar sincer vorbind, societatea noastră este atât de deformată încât mi-ar plăcea să văd un fel de lovitură de stat, în care cineva vine și îi aruncă afara pe acești bătrâni paranoici de la Kremlin. Pe de altă parte, dacă armata este cea care o face, s-ar putea să fie și mai rău, pentru că ar putea să vină și să spună: „Bine, să-i dăm cu adevărat o lecție Americii”. Și dacă nimic nu se va schimba, atunci vom continua să putrezim și să ne transformăm încet într-un fel de Coree de Nord.”
27 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ruse au înconjurat două treimi din orașul Sievierodonetsk din estul Ucrainei, potrivit guvernatorului regional din Lugansk, Serhiy Haidai.
27 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul britanic Boris Johnson a declarat vineri că președintele rus Vladimir Putin face progrese „lente”, dar „palpabile” în Donbas și a îndemnat la mai mult sprijin militar pentru Ucraina, cum ar fi furnizarea de sisteme de rachete cu lansare multiplă.
27 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Generalul Vladimir Șamanov, fostul comandant al Forțelor Aeropurtate, adjunct al Dumei de Stat a Federației Ruse, afirmă ca ideea că ucrainenii ii vor „întâmpina cu flori” a făcut parte dintre principalele greșeli ale „operațiunii militare speciale”, potrivit MEDUZA, care citează un interviu publicat de RBC.
„Cei care se așteptau să fim întâmpinați cu flori… Ei bine, aceasta este una dintre principalele greșeli pe care le-am resimțit foarte mult în primele cinci zile. Astăzi se pare că am depășit deja această componentă, dar mai sunt multe de făcut”, a spus el.
Șamanov a mai adăugat că, în opinia sa, „demilitarizarea” Ucrainei ar putea dura între cinci și zece ani.
Judecând după semnele indirecte, conducerea Federației Ruse a contat pe progresul rapid al „operațiunii speciale” din Ucraina și a subestimat potențialul de rezistență din partea ucrainenilor.
În mod particular, unul dintre membrii Rosgvardia a spus că detașamentul său, care a intrat în Ucraina pe 24 februarie, avea sarcina de a proteja străzile și intersecțiile din Kiev. Forțele ruse nu au reușit niciodată să ajungă la Kiev.
27 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ucraina nu este nerăbdătoare să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar trebuie să înfrunte realitatea, si anume că acest lucru va fi necesar pentru a se pune capăt războiului, a susținut vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters.
„Există lucruri de discutat cu liderul rus. Nu spun că oamenii sunt nerăbdători să vorbească cu el, dar trebuie să înfruntăm realitatea de a supraviețuii”, a declarat Zelenski în cadrul unei conferinţe organizate de un think-tank indonezian.
„Ceea ce vrem de la această întâlnire… Ne vrem vieţile înapoi. Vrem să recuperăm viaţa unei ţări suverane în interiorul propriului său teritoriu”, a spus şeful statului ucrainean.
El a adăugat că Rusia nu pare să fie pregătită deocamdată pentru convorbiri de pace serioase.
27 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Kremlinul a învinovăţit vineri Ucraina pentru faptul că tratativele de pace între cele două ţări sunt îngheţate, afirmând că este neclar ce doreşte Kievul.
„Conducerea ucraineană face în mod constant declaraţii contradictorii. Acest lucru nu ne permite să înţelegem complet ceea ce doreşte partea ucraineană”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
27 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele rus Vladimir Putin afirmă că guvernul său continuă să implementeze măsuri pentru a face față sancțiunilor impuse Moscovei de către „țări neprietenoase”.
„Guvernul Rusiei ia decizii prompte pentru a asigura funcționarea stabilă a pieței și a sectorului financiar”, le-a spus el liderilor eurasiatici în timpul unei reuniuni virtuale a Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, care a avut loc vineri. „Lucrăm la creșterea accesului la finanțare, pentru a sprijini capitalul de lucru și lichiditățile.”
Rusia începuse să ceară țărilor să plătească pentru transporturile de petrol și gaze în ruble, dar Putin spune că această politică va fi inversată pentru unii parteneri.
„Extindem practica plăților în monedele naționale pentru acele țări care s-au dovedit a fi parteneri de încredere pentru Rusia”, a spus el.
Președintele rus a continuat să abordeze problema insecurității alimentare, care a ajuns în prim-plan din cauza faptului că Rusia a invadat Ucraina, unul dintre cei mai mari producători de cereale din Europa.
„Rusia și alți membri ai organizației noastre se comportă în modul cel mai responsabil”, a spus el, adăugând că țările eurasiatice sunt pe deplin autonome când vine vorba de aceste produse.
Putin a continuat spunând că interesul pentru Uniunea Economică Eurasiatică este în creștere „în ciuda situației internaționale complexe, declanșată de așa-numitul Occident colectiv, cu confruntarea sa”.
„Pentru Rusia, aprofundarea relațiilor cu toți partenerii eurasiatici este foarte importantă”, a spus el.
Reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic a avut loc în cea de-a doua zi a forumului Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU), din Kârgâzstan.
27 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Turcia așteaptă ca Suedia şi Finlanda să adopte măsuri concrete şi să stopeze sprijinul pentru grupări teroriste, în schimbul ridicării obiecţiilor Ankarei faţă de aderarea celor două ţări nord-europene la NATO, a declarat vineri ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, potrivit Reuters.
„Trebuie să fie făcut un pas concret cu privire la temerile Turciei”, a spus Cavusoglu într-o conferință de presă, după o întâlnire trilaterală cu omologii săi român şi polonez.
Delegaţii din Suedia şi Finlanda s-au aflat miercuri la Ankara pentru discuții cu oficiali turci. Purtătorul de cuvânt al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat ulterior că Ankara a observat o atitudine pozitivă cu privire la ridicarea embargoului asupra exporturilor de arme.
Săptămâna trecută, Turcia a surprins numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică, afirmand că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică. Toate cele 30 de state membre actuale ale NATO trebuie să fie de acord cu acceptarea unui nou membru.
Cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în urma unei incursiuni a armatei turce în nordul Siriei contra miliţiilor kurde YPG, pe care Ankara o tratează ca pe organizație teroristă.
Turcia consideră că Suedia şi Finlanda – ţară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia – adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autoritățile turce şi cu susținători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de organizarea tentativei de puci din iulie 2016.
Premierul suedez Magdalena Andersson a respins acuzațiile Turciei, declarând că ţara sa nu furnizează arme sau alt sprijin teroriștilor.
Războiul declanșat de Rusia contra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor ’90 prin intermediului programului ”Parteneriat pentru Pace”.
27 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto și-a exprimat optimismul că „mai devreme sau mai târziu, Finlanda și Suedia vor fi membre ale NATO” și a declarat că discuțiile cu guvernul turc vor continua, în condițiile în care Ankara amenință să blocheze aderarea celor două națiuni la alianța defensivă.
Într-un interviu acordat vineri la Washington, DC, pentru CNN, Haavisto a declarat că se așteaptă ca subiectul aderării Finlandei la NATO și al depășirii actualei opoziții a Turciei să fie abordat în discuțiile sale cu secretarul de stat american Antony Blinken, în cadrul întâlnirii pe care o va avea mai târziu în cursul zilei, adăugând că este „destul de încrezător” că și alte țări NATO au discutat cu Turcia.
27 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele american Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin că încearcă să „șteargă” cultura și identitatea ucraineană în timpul unui discurs susținut astăzi, relatează Washington Post.
În timpul discursului de astăzi, ținut în fața absolvenților Academiei Navale a SUA, Biden a declarat că Putin „încearcă să șteargă cultura și identitatea poporului ucrainean”.
Biden a mai criticat atacul Rusiei asupra spitalelor, școlilor și altor clădiri civile din Ucraina.
Biden a mai spus că Putin a „NATO-izat din greșeală toată Europa”, după ce Suedia și Finlanda au căutat să devină membre ale alianței în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
27 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Biserica Ortodoxă din Ucraina, susținută de Moscova, a declarat astăzi că întrerupe legăturile cu Rusia din cauza invaziei acesteia în Ucraina, relatează AFP.
Biserica a declarat „independența totală” față de Rusia, într-un gest care a sfidat autoritățile spirituale ruse.
„Nu suntem de acord cu poziția Patriarhului Kirill al Moscovei… cu privire la război”, a declarat biserica, referindu-se la șeful bisericii ortodoxe ruse care este, de asemenea, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin.
27 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Filiala tulceană a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), fundaţia IsraAid şi fundaţia The Romulus T. Weatherman, sub auspiciile Adunării Parlamentare a Mediteranei şi Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea, au semnat vineri un memorandum de colaborare pentru asigurarea funcţionării Hub-ului logistic umanitar pentru Ucraina deschis la marginea oraşului Tulcea.
Hub-ul funcţionează de la începutul declanşării războiului din Ucraina, iar prin intermediul acestuia în ţara vecină au ajuns peste 310 camioane cu ajutoare şi aproximativ 3 milioane de porţii de mâncare.
„Am semnat memorandumul pentru şase luni. Cheltuiala lunară estimativă este de 80.000 de euro, 50% din sumă va fi suportată de IsraAID, iar cealaltă jumătate de partea americană, în condiţiile în care va continua războiului. Dacă luna viitoare se constată că nu mai e nevoie de ajutor, vom rezilia contractul. ACoR este o organizație neguvernamentală care nu poate suporta cheltuieli din contul propriu, dar prin donaţiile primite în prima lună a reușit să susțină cheltuiala pentru o lună, iar din prisma acestui fapt am încercat să găsim parteneri”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele ACoR, primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.
În timpul conferinţei susţinută vineri la CJ, reprezentanţii IsraAID au subliniat importanţa hub-ului din Tulcea.
„Ce se întâmplă aici nu mai există în vreun alt colţ al lumii. Este un hotspot crucial pentru sprijinul umanitar al Ucrainei. (…) IsraAID este onorat de parteneriatul cu CJ, cu deputata Mirela Furtună, reprezentanta Parlamentului României, cu ONG-ul local ACoR. Împreună cu fundaţia T. Weatherman am creat aici un hub unic, iar acesta este doar începutul”, a afirmat şeful misiunii IsraAID, Valerio Carafa.
La rândul ei, preşedinta fundaţiei The Romulus T. Weatherman, Meaghan Mobbs, a accentuat valoarea parteneriatului dintre autorităţile statului şi societatea civilă.
„Criza din Ucraina ne-a arătat că suntem prieteni cu toţii şi că împreună putem face lucruri uimitoare, datorită forţei IsraAID, a vitezei de reacţie a ACoR, datorită CJ. Aici, nu suntem oaspeţi, ci parteneri într-un efort de sprijinire a populaţiei din Ucraina care are nevoie de ajutor”, a menţionat Meaghan Mobbs.
27 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Se așteaptă ca SUA să trimită sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, care ar putea fi anunțate încă de săptămâna viitoare, relatează CNN.
Ca urmare a provocărilor militare din estul Ucrainei, oficialii americani au confirmat că SUA sunt pregătite să trimită sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta la luptă.
Sistemele de rachete, Multiple Launch Rocket System sau MLRS, au fost o solicitare de top a oficialilor ucraineni, care spun că este necesar pentru a respinge avansurile Rusiei.
Sistemele de rachete pot lansa un flux de rachete la mai mulți kilometri distanță decât armamentul actual al Ucrainei, relatează Washington Post. Sistemul de rachete ar putea face parte dintr-un pachet militar mai mare pentru Ucraina.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.