| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RAZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 89 | ZIUA 454 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Ziua Mondială a Broaștelor Țestoase
- Jamaica: Ziua Muncii
- Mexic: Ziua Studenților
23 mai 1100 | Se naște Qinzong, ultimul împărat al dinastiei Song din China; (d. 1161)
23 mai 1059 | Henri I il încoronează fiul său, regele Filip I al Franței
23 mai 1275 | Regele Edward I al Angliei dispune încetarea persecuției evreilor francezi
23 mai 1498 | Girolamo Savonarola este spânzurat si incendiat la Florența, din ordinul Papei Alexandru al VI-lea, care îl declară „eretic, schismatic și neiubitor de Sfântul Scaun”.
23 mai 1420 | Evreii din Siria și Austria au fost expulzați
23 mai 1421 | Evreii din Austria au fost închiși și expulzați
23 mai 1430 | Ioana de Arc este capturată la Compiegne și vândută englezilor
23 mai 1493 | Regele Carol al VIII-lea și Maximilian I al Austriei semnează pacea de la Senlis
23 mai 1533 | Arhiepiscopul de Canterbury, Thomas Cranmer, declară căsătoria regelui Henric al VIII-lea al Angliei cu Caterina de Aragon „nulă și neavenită”. Atrage asupra sa mânia Vaticanului, care va răspunde cu o excomunicare papală.
23 mai 1536 | Papa Paul al III-lea instalează inchiziția portugheză
23 mai 1544 | Sfântul Împărat Roman Carol al V-lea îl recunoaște pe regele Creștin al III-lea al Danemarcei
23 mai 1555 | Giovanni Pietro Caraffa devine Papa Paul al IV-lea.
23 mai 1568 | Bătălia de la Heiligerlee, Groningen: rebelii olandezi au învins spaniolii
23 mai 1568 | Țările de Jos (Olanda) își declară independența față de Spania.
23 mai 1611 | Matthias von Habsburg este ales regele Boemiei
23 mai 1618 | A doua apărare din Praga: Doi lorzi catolici, Regentul și secretarul lui sunt aruncați pe fereastră și, uimitor, nu sunt răniți grav în urma căderii de la 21 m, dar incidentul declanșează războiul de treizeci de ani.
23 mai 1644 | Johan Mauritius van Nassau demisionează din funcția de șef al activiștilor pentru drepturile civile
23 mai 1647 | Willem II depune jurământul ca vicerege al Olandei
23 mai 1660 | Regele Carol al II-lea se întoarce din exil, din Scheveningen în Anglia
23 mai 1701 | Căpitanul William Kidd este spânzurat la Londra, după ce a fost condamnat pentru piraterie și uciderea lui William Moore
23 mai 1706 | Bătălia de la Ramillies, în timpul războiului de succesiune spaniolă: John Churchill, primul duce de Marlborough, învinge armata franceză aflată sub comanda mareșalului Villeroi;17.000 de morți
23 mai 1754 | S-a născut, la Milano, Andrea Appiani, pictor regal italian (Napoleon); (d. 1817)
23 mai 1788 | Carolina de Sud devine al 8-lea stat care ratifică constituția SUA
23 mai 1813 | Liderul independenței sud-americane, Simón Bolívar, intră în Mérida, conducând invazia Venezuelei, și este proclamat El Libertador („Eliberatorul”)
23 mai 1853 | Buenos Aires își câștigă independența față de Argentina (reunită în 1859)
23 mai 1861 | Trei sclavi fugari intră în Fort Monroe, Virginia
23 mai 1865 | Parada victoriei la Washington, D.C. (Grand Review)
23 mai 1865 | s-a născut în Umbuzeiro, Paraíba, Imperiul Braziliei, Epitácio Pessoa, al 11-lea președinte al Braziliei (1919-22); (d. 1942)
23 mai 1867 | Banda lui Jesse James jefuiește banca din Richmond, Missouri (2 morți, 4.000 de dolari furați)
23 mai 1873 | S-a născut Leo Baeck, rabin / președinte (Uniunea Mondială pentru Iudaismul Progresist)
23 mai 1878 | Procurorul John Henry Smyth este numit ministru american în Liberia
23 mai 1886 | Leopold von Ranke, istoric german care a fondat conceptul modern de istorie bazată pe surse, moare la 90 de ani.
23 mai 1900 | S-a născut (în Karlsruhe, Baden, Imperiul German) Hans Frank, criminal de război, nazist german (Polonia ocupată), ulterior executat la Nürnberg; (d. 1946)
23 mai 1901 | SUA îl capturează pe liderul rebelilor filipinezi, Emilio Aguinaldo
23 mai 1908 | Un dirijabil explodează peste Golful San Francisco, din 16 pasageri, niciunul nu a fost ucis
23 mai 1908 | Se naște Max Abramovitz, arhitect american (Lincoln Center, clădirea ONU)
23 mai 1908 | O parte din Marea Flotă Albă ajunge la Puget Sound, Washington
23 mai 1915 | Primul Război Mondial: Italia declara război Austro-Ungariei.
23 mai 1920 | Papa Benedict XV publică enciclica Păcii
23 mai 1926 | Constituția libaneză, sub mandat francez
23 mai 1928 | Atac cu bombă asupra ambasadei italiene din Buenos Aires, 22 morți
23 mai 1929 | Este lansată prima animație Mickey Mouse, cu sunet, „Copilul carnavalului”.
23 mai 1934 | 
SUA: Faimosul cuplu de gangsteri americani, Bonnie Parker și Clyde Barrow, au fost împușcați de poliție în apropiere de Bienville Parish, Louisiana.
23 mai 1935 | S-a născut Lord Grenfell, șeful biroului european pentru afaceri externe, banca mondială
23 mai 1937 | 
John D. Rockefeller (n. 8 iulie 1839, Richford, New York, SUA), industriaș și filantrop american, moare la 97 de ani
23 mai 1939 | 
Adolf Hitler declară că vrea să se mute în Polonia
23 mai 1939 | Submarinul USS Squalus se scufundă în Golful Maine; echipajele sunt salvate, de la o adâncime de 74 m, de scafandrii, care au primit ulterior Medalia de Onoare
23 mai 1942 | Al Doilea Război Mondial: După câteva zile de luptă, în războiul împotriva Uniunii Sovietice 1941-1945, armata germană (Wehrmachtul) reușește, în cea de-a doua bătălie de la Harkov, să încercuiască complet Armata Roșie. Capitularea are loc pe 28 mai.
23 mai 1943 | Al Doilea Război Mondial: 826 de bombardiere ale Aliaților atacă Dortmund
23 mai 1944 | Al Doilea Război Mondial: Trupele britanice și canadiene ocupă Pontecorvo, Italia
23 mai 1944 | Contra ofensiva chineză pe frontul Hunan
23 mai 1944 | Operațiunea Buffalo
23 mai 1945 | Al Doilea Război Mondial: Aliații arestează membrii guvernului nazist Flensburg, inclusiv pe amiralul Karl Donitz, dizolvând oficial Germania nazistă
23 mai 1945 | 
Al Doilea Război Mondial: Heinrich Himmler, șeful SS, se sinucide cu cianură, în timp ce se afla în custodia Aliaților.
23 mai 1945 | Lord Haw-Haw (William Joyce) este arestat la granița daneză
23 mai 1945 | Insula germană Helgoland din Marea Nordului se predă britanicilor.
23 mai 1948 | Poarta de acces Ramat Rahel către Ierusalim este recucerită de Israel
23 mai 1948 | Uniunea Sovietică preia Insula Șerpilor, fiind încălcate astfel prevederile Tratatului de Pace de la Paris, din 1947.
Cedarea s-a realizat prin semnarea unui simplu proces verbal de către Nikolai Pavlovici Sutov, prim-secretar al ambasadei sovietice la București, şi Eduard Mezincescu, reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al R.P.R., după acceptul prealabil al lui Petru Groza, acordat Moscovei pe 3 februarie 1948.
„Pierderea acestor insule va însemna doar scăderea (n.r. producției) de icre negre. Există însă pericolul colmatării Canalului Sulina al Dunării, ceea ce înseamnă ca România să fie ruptă de Marea Neagră. Colmatarea însă a prieteniei dintre România și U.R.S.S. reprezintă un pericol și mai mare. Poporul român este interesat în primul rând în menținerea acestei prietenii.” (*) (Petru Groza, 3 februarie 1948, cu prilejul prezenței la Moscova a delegației guvernamentale a României, care urma să semneze Tratatul de prietenie, colaborare și asistenţă mutuală cu U.R.S.S.)
23 mai 1949 | Dezmembrarea Germaniei: Consiliul Parlamentului vest-german (Bundesrat) declară formarea Republicii Federale Germane (RFG), în sectoarele sale vestice
La 23 mai 1949, a fost proclamată Bundesrepublik Deutschland (Republica Federală Germania) pe teritoriul zonelor de ocupație occidentală, orașul Bonn fiind ales, la 10 mai 1949, „capitală provizorie”. Noul stat s-a declarat, la 5 mai 1955, „complet suveran”.
La 7 octombrie 1949, în zona sovietică, a fost proclamată Deutsche Demokratische Republik (Republica Democrată Germană – RDG), cu capitala în Berlinul de Est. Zona de ocupație sovietică cuprindea Turingia, Saxonia, Saxonia-Anhalt, Brandenburg și Mecklenburg-Vorpommern. Administrația militară sovietică din Germania își avea sediul la Berlin – Karlshorst.
Cele două state au fost cunoscute, neoficial, cu denumirea de „Germania de Vest” și, respectiv, „Germania de Est”. În ambele state au rămas încartiruite trupe de ocupație.
Fosta capitală germană, Berlinul, a fost un caz special, fiind împărțit în Berlinul Răsăritean (Berlinul de Est, ulterior capitala RDG) și cel Occidental (Berlinul de Vest), ultimul fiind, în întregime, înconjurat de teritoriul Republicii Democrate Germane. În conformitate cu un acord semnat de Aliați, orașul era împărțit în patru sectoare și administrat în comun de puterile ocupante, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța și Uniunea Sovietică.
Deși locuitorii Berlinului de Vest erau cetățeni ai Republicii Federale Germania, orașul nu era, din punct de vedere legal, parte a Germaniei Occidentale, rămânând sub ocupația formală a aliaților apuseni până în 1990, deși administrația orășenească era aleasă de locuitori, şi nu impusă din afară.
La 1 octombrie 1950 intră în vigoare, pentru întregul Berlin, constituția adoptată anterior, în 1948, de către adunarea aleasă a orașului. Divizarea orașului, însă, restrânge valabilitatea practică a constituției la cele trei sectoare vestice (statul federal Berlin). Berlinul de Est, capitala RDG, rămâne fără o constituție până în 1990.
23 mai 1950 | S-a născut (în Derry, Irlanda de Nord) Martin McGuinness, politician irlandez Sinn Féin și membru IRA; (d. 2017)
23 mai 1951 | Acordul de șapte puncte pentru eliberarea pașnică a Tibetului, semnat la Beijing, stabilește oficial suveranitatea chineză asupra Tibetului.
23 mai 1958 | 
China: Mao Zedong începe mișcarea „Marele Salt Înainte”
23 mai 1960 | Israel anunță capturarea nazistului Adolf Eichmann în Argentina
23 mai 1962 | Liderul OEA, generalul Raoul Salan, este condamnat pe viață
23 mai 1965 | Franz Jonas este ales președinte al Austriei.
23 mai 1970 | URSS efectuează teste nucleare (subterane)
23 mai 1971 | Se inaugurează Hotelul Intercontinental din București, după 3 ani de la începerea construcției, în 1968.
Cu 24 de etaje și 87 de metri înălțime, a devenit a doua cea mai înaltă clădire din București.
23 mai 1974 | Marea Britanie efectuează teste nucleare la locul de testare din Nevada.
23 mai 1974 | Ofițerul Brigăzii Roșii italiene, Mario Sossi, a fost eliberat
23 mai 1977 | Afacerea Watergate: Curtea Supremă a SUA refuză recursurile lui H. R. Haldeman, John Ehrlichman și John Mitchell.
23 mai 1978 | Greva generală în Peru
23 mai 1979 | Germania de Vest îl alege pe Karl Carstens ca președinte
23 mai 1981 | Peter Sutcliffe – „Yorkshsire Ripper”, este condamnat pentru asasinarea a 13 femei la Old Bailey, Londra și condamnat la pedeapsa pe viața pentru fiecare dintre ele
23 mai 1981 | Fasciștii din Barcelona iau ostatici 200 de oameni
23 mai 1981 | NASA lansează satelitul Intelsat V, nr. 501
23 mai 1982 | BBC avertizează că Marea Britanie va bombarda Argentina
23 mai 1983 | Prezentatorul Radio Moscova, Vladimir Danchev, laudă musulmanii din Afganistan care se ridică în fața Rusiei, si este scos din emisie.
23 mai 1985 | 
Președintele Ronald Reagan îi acordă lui Jimmy Stewart Medalia prezidențială a libertății și îl promovează în funcția de general-maior pe lista pensionarilor
23 mai 1986 | SUA și Europa de Vest votează înăsprirea sancțiunilor împotriva Africii de Sud
23 mai 1991 | Ultimele trupe cubaneze părăsesc Angola.
23 mai 1992 | Semnarea Protocolului de la Lisabona de către Republica Belarus, Republica Kazahstan, Federația Rusă, Ucraina și Statele Unite ale Americii
PENTRU REPUBLICA BYELARUS:
P. Kravchanka
PENTRU REPUBLICA KAZAKHSTAN:
T. Jukeyev
PENTRU FEDERAȚIA RUSĂ:
A. Kozyrev
PENTRU UCRAINA:
A. Zlenko
PENTRU STATELE UNITE ALE AMERICII:
James A. Baker, III
23 mai 1992 | 
Președintele SUA, George H. W. Bush, ordonă Gărzii de Coastă să intercepteze bărcile cu refugiați haitieni.
23 mai 1992 | Cel mai proeminent magistrat italian anti-mafie, Giovanni Falcone, soția sa și trei bodyguarzi, au fost uciși de clanul Corleonesi, cu o bombă de cca o jumătate de tonă, lângă Capaci, Sicilia.
Prietenul și colegul său, Paolo Borsellino, va fi asasinat după mai puțin de două luni; 1992 devine, astfel, un punct de cotitură în istoria procurorilor mafiei italiene.
23 mai 1994 | Roman Herzog este ales președinte al Germaniei
23 mai 1995 | Este prezentat publicului limbajul de programare Java.
23 mai 2014 | Rusia și China resping rezoluția Consiliului de Securitate al ONU pentru înființarea unei Curți Penale Internaționale pentru crimele de război în Siria
23 mai 2008 | Curtea Internațională de Justiție (CIJ) acordă Malaezia lui Middle Rocks și Singapore lui Pedra Branca, punând capăt unei dispute teritoriale de 29 de ani între cele două țări.
23 mai 2010 | Moare Leonida Georgievna, Marea Ducesă a Rusiei (n. 1914)
23 mai 2017 | Roger Moore, actor britanic (The Saint, James Bond), moare la vârsta de 89 de ani
23 mai 2021 | Jurnalistul de opoziție Roman Protasevici (26 ani) a fost arestat in Belarus.
Într-o operațiune spectaculoasă, autoritățile din Belarus au recurs la un avion militar, MiG-29, și au semnalat o falsă „alertă cu bombă”, pentru a intercepta si a forța un avion de pasageri al companiei Ryanair (cu doar două minute înainte ca aeronava să iasă din spațiul aerian al Belarusului, in timp ce efectua o cursă pe ruta Atena-Vilnius, între Grecia şi Lituania – ţări membre ale UE şi ale NATO), să aterizeze duminică, 23 mai 2021, la Minsk, unde l-au arestat pe Roman Protasevici, un jurnalist de opoziție din Belarus.
Protasevici, ținta operațiunii (care solicitase, in 2019, azil politic in Polonia si care locuia in exil in Lituania) – plasat, din noiembrie, 2020, de serviciile de securitate belaruse (KGB) pe lista “persoanelor implicate în activități teroriste” – a fost reținut pe aeroportul din Minsk, imediat după ce a coborât din avionul deturnat. In februarie 2021, Belarusul a transmis Poloniei o cerere de a-i extrăda pe Putilo și Protasevici, motivând că cei doi figurează pe lista persoanelor cu activități teroriste. [mai mult]
„Este un incident grav și periculos, care necesită o anchetă internaţională”, a precizat, pe Twitter, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
La rândul sau, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a calificat gestul drept “un act de terorism de stat”. El a declarat, pe Twitter, că i-a cerut președintelui Consiliului European, Charles Michel, ca UE să discute luni (24 mai) despre “sancțiuni imediate” împotriva Belarusului, adăugând că arestarea opozantului Roman Protasevici “nu poate rămâne nepedepsită”.
Telegram – principala sursa de știri a canalului de opoziție Nexta, din Belarus (o instituție media situata in prim-planul evenimentelor din marele val al contestărilor faţă de realegerea, în 2020, a președintelui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994) – a raportat incidentul, afirmând că unul dintre foștii săi colaboratori (Protasevici, implicat, in 2020, in organizarea protestelor contra lui Lukaşenko), a fost reținut după aterizarea de urgenţă la Minsk a avionului civil cu care acesta călătoria spre Vilnius, denunțând o nouă măsură de represiune din partea regimului președintelui Aleksandr Lukaşenko.
Potrivit AFP, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a spus că este vorba de un “act abject”. “Cer eliberarea de urgenţă a lui Roman Protasevici”, a mai transmis el (conform unui comunicat al biroului său de presă), făcând apel la NATO și UE, din care face parte și Lituania, “să reacționeze imediat la amenințarea reprezentată de regimul belarus la adresa aviației civile internaționale”.
Totodată, opozanta Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil în Lituania, a scris (pe Twitter) că regimul “a forțat” aterizarea avionului lui Roman Protasevici, care, în opinia sa, “riscă pedeapsa cu moartea în Belarus”. Redactorul-șef al publicației Nexta, Tadeusz Giczan, a citat si el, pe Twitter, un pasager din avion, care a declarat că Protasevici le-a spus cine este, odată ce avionul a ajuns la sol la Minsk, adăugând: „mă vor executa aici”.
23 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski este în Top 100 al celor mai influente persoane din 2022, potrivit Time.
Printre alții, la evaluare au participat, de asemenea, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valery Zaluzhny (în categoria „Lideri”), președinții Vladimir Putin, Joe Biden si cancelarul german Olaf Scholz.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ Poziția președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, potrivit căreia Ucraina trebuie să câștige, este alimentată de sforarii săi occidentali, a declarat luni reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Chizhov.
„El [Zelenski] continuă să spună același lucru, că Ucraina este învingătoare. Cu toate acestea, retorica sa recentă dezvăluie o anumită discrepanță. Pe de o parte, el spune că o soluție diplomatică este calea de ieșire din criză, dar, pe de altă parte, insistă că Ucraina trebuie să câștige”, a declarat Chizhov într-un interviu acordat postului de televiziune Rossiya-24.
„Bineînțeles, această poziție este alimentată de sponsorii săi occidentali, care insistă că Rusia trebuie să piardă, chiar și cei care nu spun că Ucraina trebuie să câștige. Evident, ei vor fi dezamăgiți”.
Potrivit diplomatului rus, declarațiile Occidentului potrivit cărora Ucraina este cea care trebuie să decidă asupra termenilor unei încetări a focului dezvăluie ignoranța totală a situației reale de pe teren.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ Moscova studiază planul Romei de soluționare a situației Ucrainei. Aceste propuneri vor fi evaluate în urma unei analize, a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Andrei Rudenko, jurnaliștilor.
Joi, ministrul italian de externe, Luigi Di Maio, a înaintat ONU și partenerilor din G7 o propunere de soluționare pașnică a conflictului din Ucraina, care prevede o încetare a focului, precum și un tratat privind „teritoriile contestate” și un acord multilateral general privind garanțiile de securitate în Europa.
„[Planul] nu este discutat între Rusia și Italia. Noi l-am primit recent. Îl studiem. Când îl vom termina de analizat, vom oferi o evaluare”, a declarat diplomatul de rang înalt ca răspuns la o întrebare pe această temă.
Joi, La Repubblica a relatat că ministrul italian de externe Luigi Di Maio a înaintat ONU și partenerilor din G7 o propunere privind o soluționare pașnică în Ucraina, care prevede o încetare a focului, precum și un tratat privind „teritoriile contestate” și un acord multilateral general privind garanțiile de securitate în Europa. O sursă diplomatică italiană a declarat pentru TASS că această propunere se află în stadiul inițial de discuții și ar putea pune bazele procesului de negociere.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, declară că președintele Vladimir Putin a fost singurul oficial rus cu care a fost dispus să se întâlnească pentru a discuta despre cum să pună capăt războiului.
Într-o adresă video la Forumul Economic Mondial de la Davos, Zelenski a spus: „Președintele Federației Ruse decide totul. Dacă vorbim despre încheierea acestui război fără el personal, acea decizie nu poate fi luată.
Nu pot accepta nici un fel de întâlnire cu nimeni care vine din Federația Rusă decât cu președintele. Și numai în cazul în care există o problemă pe (masă): oprirea războiului. Nu există alte motive, pentru orice alt tip de întâlnire.”
Zelenski a adăugat că aranjarea oricăror discuții cu Rusia devine din ce în ce mai dificilă, în lumina a ceea ce el a spus că este o dovadă a acțiunilor Rusiei împotriva civililor aflați sub ocupație.
23 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Administrația Biden ia în considerare trimiterea forțelor de operațiuni speciale ale SUA pentru a-și proteja ambasada de la Kiev:
Administrația Biden se află în primele etape ale unei eventuale trimiteri a forțelor de operațiuni speciale (SOF) în Ucraina pentru misiunea foarte limitată de a ajuta la paza ambasadei SUA de la Kiev, potrivit mai multor oficiali americani. Ideea de a folosi SOF se află în stadii foarte preliminare și nu a fost încă prezentată președintelui american Joe Biden pentru o decizie, au declarat sursele.
Ambasada a fost redeschisă săptămâna trecută, după ce a fost închisă timp de aproximativ trei luni. Deocamdată, ambasada și numărul limitat de personal al acesteia sunt protejate de agenții de securitate diplomatică ai Departamentului de Stat.
Pușcașii marini americani păzesc de obicei ambasadele SUA din întreaga lume, dar la Kiev, deocamdată, există un acord general că personalul tipic de pază al corpului de pușcași marini din ambasade ar putea să nu fie potrivit pentru situația incertă a securității din Ucraina fără forțe suplimentare, spun oficialii. 23 mai
23 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Vladimir Putin s-a întâlnit cu președintele Republicii Belarus, Alexandr Lukașenko, la reședința Bocharov Ruchei din Soci.
MINSK /TASS/. Discuțiile oficiale dintre președinții rus și belarus, Vladimir Putin și Alexander Lukașenko, au durat aproape cinci ore. Cei doi președinți continuă acum o parte neoficială a întâlnirii lor, a relatat luni agenția BelTA.
„Partea oficială a întâlnirii dintre președinții belarus și rus a durat patru ore și 50 de minute. Acum liderii continuă să vorbească neoficial”, se arată în comunicat.
Discuțiile au loc la reședința președintelui rus Bocharov Ruchei din Soci. Cei doi președinți au convenit asupra acestui contact în timpul summitului jubiliar al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), un bloc de securitate condus de Rusia post-sovietică, la Moscova, pe 16 mai, informează TASS.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ Tranziția Rusiei la comerțul în monede naționale cu alte țări, inclusiv Belarus, contribuie la întărirea rublei, a declarat luni președintele rus, Vladimir Putin, la o întâlnire cu liderul Belarusului, Alexandr Lukașenko.
„Tranziția la comerțul cu partenerii noștri în moneda națională, în ruble, aduce și o contribuție”, a spus Putin, vorbind despre comerțul în creștere dintre Moscova și Minsk. El și-a amintit că mai devreme Lukașenko a vorbit în mod repetat despre necesitatea unor astfel de măsuri.
„Situația s-a dezvoltat în mod obiectiv în așa fel încât am făcut-o. Nu în detrimentul partenerilor noștri, aș dori să subliniez acest lucru, dar îndeplinindu-ne toate obligațiile – trecem la moneda națională, la ruble, pentru unele grupe de mărfuri. , iar acest lucru contribuie la întărirea rublei”, a adăugat el.
În același timp, el a remarcat că acest lucru nu este nimic nou pentru Rusia și Belarus, acestea tranzacționează în monede naționale de mult timp, iar volumul acestor decontări este doar în creștere, relatează TASS.
23 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: (Reuters) Președintele belarus Alexandr Lukașenko, un aliat apropiat al lui Putin, a declarat luni că este îngrijorat de ceea ce el a numit mișcările Occidentului de a „dezmembra” Ucraina și a acuzat Polonia că încearcă să pună stăpânire pe partea de vest a țării. El nu a oferit nicio dovadă pentru afirmațiile sale.
„Ceea ce ne îngrijorează este faptul că ei sunt gata, polonezii și NATO, să iasă, să ajute la preluarea vestului Ucrainei, așa cum era înainte de 1939”, a declarat Lukașenko în timpul unei întâlniri televizate cu președintele rus Vladimir Putin.
Lukașenko a mai spus că Kievul va trebui, în cele din urmă, să ceară ajutor pentru a preveni ocuparea vestului Ucrainei.
Moscova a sugerat în trecut că Polonia încearcă să stabilească controlul asupra terenurilor poloneze istorice din Ucraina, o afirmație pe care Varșovia o neagă drept dezinformare.
În martie, Belarus a declarat că forțele sale armate nu participă la ceea ce Moscova numește „operațiunea specială” în Ucraina, dar, cu toate acesta, țara a servit drept punct de lansare pentru ca Rusia să trimită mii de soldați peste graniță, la 24 februarie.
În cadrul unui pact de neagresiune semnat în 1939, chiar înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Germania nazistă și Uniunea Sovietică și-au împărțit Polonia între ele. Cea mai mare parte a teritoriului confiscat de Moscova se află acum fie în Belarus, fie în Ucraina. Kaliningrad, fosta Prusia Orientală germană, a devenit o enclavă a Rusiei.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Armata belarusă a început să își verifice armamentul și echipamentele logistice pentru a se asigura că sunt pregătite de luptă, a anunțat Ministerul Apărării, relatează Reuters.
Într-o declarație, acesta a precizat că armata efectuează verificări asupra echipamentelor aflate în depozite pe termen lung. „Inspecția va determina starea echipamentului și disponibilitatea acestuia de a-și îndeplini sarcinile”, a spus acesta.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: (Interfax) Liderul separatist din Donețk, Denis Pușilin, raportează despre soarta soldaților ucraineni care se aflau sub asediu în Azovstal: „Prizonierii din Azovstal sunt ținuți pe teritoriul Republicii Populare Donețk. De asemenea, este planificată organizarea unui tribunal internațional pe teritoriul republicii”.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ Vladimir Konstantinov, președintele Consiliului de Stat din Crimeea, a declarat luni că naziștii de la uzina Azovstal nu au fost spartani sau eroi, ci și-au arătat cea mai rea față și că adevărul despre ceea ce s-a întâmplat va ieși la iveală. [mai mult]
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Serhiy Haidai, guvernatorul ucrainean din Lugansk, afirmă, pe Telegram: „Rușii au avariat cinci zgârie-nori și zonele comerciale din piața centrală. Un bărbat în vârstă a fost rănit. Pe 22 mai, au fost respinse 11 atacuri inamice, au fost distruse 6 tancuri, 10 unități de vehicule blindate de luptă și 6 unități de autovehicule. Unitățile de apărare aeriană au doborât 1 UAV Orlan-10 și un Su-25 „Frogfoot” inamic.”
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Boris Bondarev, consilierul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite de la Geneva, a demisionat
„M-am dus la misiune ca orice altă luni dimineața, am trimis scrisoarea de demisie și am plecat. Am început să îmi imaginez acest lucru cu câțiva ani în urmă, dar amploarea acestui dezastru m-a împins să o fac”, a spus el, potrivit Reuters.
„Timp de 20 de ani din cariera mea diplomatică, am văzut diferite întorsături ale politicii noastre externe, dar niciodată nu mi-a fost atât de rușine de țara mea ca în 24 februarie a acestui an”, a scris el, făcând aluzie la data invaziei Ucrainei de către Rusia.
23 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Henry Kissinger spune că Ucraina trebuie să cedeze teritoriul Rusiei.
Fostul secretar de stat american a declarat luni, într-o intervenție video, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, că, „în mod ideal, linia de demarcație (dintre Rusia şi Ucraina) ar trebui să fie o revenire la „status quo ante””.
Veteranul Henry Kissinger a îndemnat Occidentul să înceteze să mai încerce să aplice o înfrângere zdrobitoare forțelor rusești din Ucraina, avertizând că aceasta ar avea consecințe dezastruoase pentru stabilitatea pe termen lung a Europei.
Fostul secretar de stat american și arhitect al apropierii dintre SUA și China în timpul Războiului Rece a declarat în cadrul unei adunări la Davos că ar fi fatal pentru Occident să se lase cuprins de starea de spirit a momentului și să uite care este locul potrivit al Rusiei în echilibrul european de putere.
Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar însemna libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăși, a afirmat Kissinger.
„Statele Unite și aliații lor europeni”, a continuat el, nu ar trebui să se piardă „în starea de spirit a momentului”.
„Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni, înainte de a crea tulburări și tensiuni care nu vor fi ușor de depășit. În mod ideal, linia de demarcație ar trebui să fie o revenire la status quo ante. Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar fi despre libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăși”, a declarat el.
Invitația lui Kissinger de a reveni „la status quo ante” ar însemna că Ucraina ar trebui să accepte un acord care ar restabili situația așa cum era la 24 februarie, când Rusia și-a început invazia. Un astfel de acord ar avea ca rezultat menținerea controlului Rusiei asupra Peninsulei Crimeea și a controlului informal asupra unor părți din regiunea Donbas din estul Ucrainei.
Liderii ucraineni se opun de mult timp ideii de a renunța la orice teritoriu în cadrul unui acord pentru a pune capăt războiului.
„Sper că ucrainenii vor echilibra eroismul de care au dat dovadă cu înțelepciunea”, a declarat Kissinger.
Henry Kissinger nu a omis să remarce evoluția tehnologiei, spunând: „Ne confruntăm cu realitatea că tehnologiile moderne pun țările în situații în care nu au mai fost niciodată”.
„Puterile nucleare și noile tehnologii militare, fără criterii de limitare stabilite, ar putea însemna o catastrofă pentru omenire.”
El a declarat, totodată, că Rusia a fost o parte esențială a Europei timp de 400 de ani și garantul structurii echilibrului de putere european în momente critice. Liderii europeni nu ar trebui să piardă din vedere relația pe termen lung și nici nu ar trebui să riște să împingă Rusia într-o alianță permanentă cu China.
Odată cu moartea lui George Shultz, în februarie 2021, Kissinger a devenit cel mai în vârstă fost membru în viață al cabinetului american și ultimul membru în viață al cabinetului Nixon.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski a oferit o perspectivă despre nivelul pierderilor suferite de forțele ucrainene în Donbas, spunând că între 50 și 100 de ucraineni ar putea muri în fiecare zi.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Într-un discurs video la Forumul Economic Mondial, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut „sancțiuni maxime” împotriva Rusiei, inclusiv un embargo total asupra petrolului, excluderea băncilor sale din sistemele globale, „abandonarea” sectorului său IT și încetarea completă a comerțului.
Președintele Volodimir Zelenski, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, i-a invitat pe liderii de afaceri ale căror companii părăsesc Rusia să își aducă firmele în Ucraina pentru a ajuta la reconstrucția țării sale
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Putin susține că Rusia „rezistă la impactul sancțiunilor”:
Președintele Vladimir Putin a declarat luni că economia rusă „rezistă impactului sancțiunilor”, în pofida perspectivelor economice sumbre ale țării în urma invaziei din 24 februarie în Ucraina.
„În ciuda tuturor dificultăților, economia rusă rezistă impactului sancțiunilor și rezistă destul de bine”, a declarat Putin în cadrul unei întâlniri cu președintele belarus Alexander Lukașenko în orașul stațiune Soci, situat la Marea Neagră.
„Acest lucru este conform tuturor principalilor indicatori macroeconomici”. Banca Centrală a Rusiei a declarat la sfârșitul lunii aprilie că se așteaptă ca economia rusă să se reducă cu 8 până la 10% în 2022, observând un declin al activității economice în martie după impunerea sancțiunilor internaționale asupra Rusiei. La începutul aceleiași luni, Banca Mondială a prezis că PIB-ul rusesc se va contracta cu 11,2% în 2022.
23 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Moscova se va concentra, în continuare, pe dezvoltarea legăturilor cu China, spune Lavrov.
Ministrul de externe al Rusiei a declarat că Moscova se va concentra pe dezvoltarea relațiilor cu China, deși va lua în considerare ofertele din vest pentru a restabili relațiile.
Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri la un eveniment de la Moscova, Serghei Lavrov a spus că țările occidentale au îmbrățișat „rusofobia” de când Rusia și-a lansat invazia Ucrainei.
Rusia lucrează pentru a înlocui mărfurile importate din țările occidentale, a spus el și, în viitor, se va baza doar pe țări „de încredere” care nu sunt îndatorate vestului.
Dacă ei (occidentalii) vor dori să ofere ceva în ceea ce privește reluarea relațiilor, atunci ne vom gândi serios dacă vom avea nevoie sau nu”, a declarat Lavrov, potrivit unei transcrieri de pe site-ul ministerului de externe.
Lavrov a enunțat nemulțumirile față de țările occidentale despre care a spus că sunt hotărâte să schimbe regulile relațiilor internaționale în detrimentul Rusiei.
„Trebuie să încetăm să mai depindem în vreun fel de aprovizionarea cu absolut orice din Occident pentru a asigura dezvoltarea unor sectoare de importanță critică pentru securitate, economie sau sfera socială a patriei noastre”, a spus el.
Lavrov a declarat că obiectivul Moscovei este acum de a dezvolta în continuare legăturile cu China.
Acum că Occidentul a adoptat o „poziție de dictator”, legăturile noastre economice cu China vor crește și mai rapid.
Pe lângă veniturile directe pentru bugetul de stat, aceasta este o șansă de a dezvolta Orientul Îndepărtat (al Rusiei) și Siberia de Est”.
China, a spus el, dispune de tehnologii ale informației și comunicațiilor „care nu sunt cu nimic inferioare celor occidentale. O mare afacere aici va asigura beneficii reciproce”.
Lavrov a declarat că Rusia se va baza „doar pe noi înșine și pe țările care s-au dovedit a fi de încredere și care nu „dansează pe muzica altor cimpoieri”. Dacă țările occidentale se răzgândesc și propun o anumită formă de cooperare, atunci putem decide”.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Germania va relaxa cerințele privind vizele pentru lucrătorii calificați din Rusia, chiar în momentul în care agenția națională de informații a țării a avertizat cu privire la riscul sporit ca cetățenii ruși care lucrează pentru firme germane să fie recrutați pentru spionaj industrial.
Guvernul cancelarului Olaf Scholz raționalizează procesul de solicitare a vizelor prin scutirea lucrătorilor ruși cu expertiză specializată în domenii precum IT și tehnologia comunicațiilor de evaluările de la caz la caz prin intermediul departamentului federal de ocupare a forței de muncă.
Așa-numita „aprobare globală pentru accesul pe piața muncii”, care se aplică doar angajaților ruși ai companiilor germane care câștigă cel puțin 43 992 de euro pe an, va dura până la 30 septembrie.
Între începutul invadării Ucrainei de către Rusia și începutul lunii mai, Germania a eliberat peste 600 de vize pentru muncitorii calificați ruși, care permit o ședere mai lungă în Germania decât așa-numita viză Schengen de 90 de zile.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Refugiații ucraineni din Germania vor putea schimba bancnotele din moneda lor — grivna ucraineană — în euro de marți fără cursuri de schimb, așa cum au convenit ministerul german de finanțe, Banca Federală Germană, industria bancară germană și Banca Națională a Ucrainei.
„Refugiații pot schimba o sumă totală de până la 10.000 de grivne în euro la băncile și băncile de economii germane participante”, a declarat luni ministerul german de finanțe într-un comunicat de presă.
„Schimbul în euro se va efectua la cursul de schimb anunțat pe site-ul Bundesbank. Schimbul este înregistrat într-o aplicație online pusă la dispoziție de Banca Centrală Europeană pentru a se asigura că nu este depășită suma individuală maximă de schimb. În acest proces, identitatea fiecărui refugiat major care dorește să participe la schimb este înregistrată și verificată. Documentele acceptate sunt cele folosite pentru deschiderea unui cont de bază de către refugiații din zona de război ucraineană. Vor fi respectate cerințele de protecție a datelor”, a declarat ministerul. a continuat.
23 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat, luni, la încheierea celei de-a doua reuniuni a Grupului de contact pentru Ucraina, că 20 de țări „au anunțat noi pachete de asistență de securitate” pentru această țară.
Secretarul american al apărării a subliniat luni angajamentul ţării sale de a ajuta Ucraina pe plan militar ‘până la sfârșit’, notează EFE.
„Avem multe de făcut împreună şi astfel vom merge înainte împreună”, le-a spus Austin membrilor acestui grup, care a avut deja o primă întâlnire în urmă cu o lună la Ramstein (Germania) şi acum i s-au alăturat încă cinci ţări -Austria, Bosnia-Herţegovina, Columbia, Irlanda şi Kosovo.
Danemarca a fost de acord să furnizeze Ucrainei un lansator Harpoon și rachete pentru „a ajuta Ucraina să-și apere coasta”.
De asemenea, Republica Cehă a fost de acord să trimită un „sprijin substanțial” Ucrainei, inclusiv „o donație recentă de elicoptere de atac, tancuri și sisteme de rachete”, a declarat Austin într-o conferință de presă la încheierea reuniunii.
„Alții au venit cu noi angajamente pentru antrenarea forțelor ucrainene și susținerea sistemelor sale militare”, a adăugat Austin.
În total, 47 de țări au participat la cea de-a doua reuniune a grupului de contact, a declarat generalul Mark Milley, președintele Statului Major interarme.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Republica Cehă va trimite elicoptere, tancuri și sisteme de rachete în Ucraina.
Secretarul american al Apărării a declarat că Cehia a fost de acord să trimită un „sprijin substanțial” Ucrainei. Polonia, Grecia, Norvegia și Italia vor trimite sisteme de artilerie și muniție.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a avertizat că țările occidentale care furnizează arme Ucrainei ar putea duce la al treilea război mondial.[mai mult]
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul de Externe al Republicii Moldova a reacționat luni la declarațiile ministrului de externe britanic Liz Truss privind faptul că Republica Moldova ar trebui să fie „echipată conform standardelor NATO” [mai mult]
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele armate ale Rusiei au început să primească arme laser orbitoare anti-satelit, a anunțat vicepremierul rus Iuri Borisov.
Forțele armate ale Rusiei au început să primească arme laser anti-sateliți, a declarat viceprim-ministrul rus Iuri Borisov la mijlocul lunii mai. Potrivit lui Borissov, arma are o rază de acțiune de până la 1.500 km și poate viza sateliții inamici. Arma se numește PERESVET.
Borisov vorbește despre principiul de funcționare a laserului. PERESVET poate orbi sateliții de recunoaștere și sistemele de sateliți de recunoaștere prin dezactivarea electronicii acestora cu ajutorul radiațiilor laser în timp ce zboară pe orbită deasupra teritoriului rusesc.
În urmă cu exact un an, BulgarianMilitary.com a anunțat că Ministerul Apărării al Federației Ruse a efectuat teste cu PERESVET. Apoi, la 21 mai 2021, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunțat că PERESVET a fost testat în Siria, la fel ca și alte arme din această categorie.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ Rusia îi cere directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, să depună eforturi pentru a evita încercările de politizare a activităților organizației, a declarat luni adjunctul ministrului rus al Sănătății, Alexandra Dronova, la cea de-a 75-a Adunare Mondială a Sănătății.
„Cu profundă îngrijorare am luat act recent de încercările de politizare a activității Organizației, precum și de abaterile de la principiul „imparțialității” în activitatea sa. În acest sens, solicităm directorului general să împiedice OMS să devină o platformă politică și să acționeze în strictă conformitate cu Carta”, a spus ea.
Ea a subliniat importanța finanțării durabile. „Salutăm acordurile încheiate cu privire la creșterea treptată a contribuțiilor obligatorii. Acest proces ar trebui să fie însoțit de reforme adecvate în management și bugetare”, a spus ea, adăugând că arhitectura globală a asistenței medicale „ar trebui să se bazeze pe principiile consensului, transparenței și imparțialitate.”
„Dezvoltarea unui nou instrument internațional al OMS pentru răspunsul la pandemie și introducerea unor modificări specifice la reglementările internaționale în domeniul sănătății nu ar trebui să încalce dreptul suveran al țărilor de a determina un set de măsuri de răspuns în caz de urgență pe teritoriul lor”, a menționat ea.
Serviciul de presă al OMS a declarat luni mai devreme că, printre alte documente, Adunarea va lua în considerare un proiect de rezoluție privind situația din Ucraina prin care condamnă operațiunea militară specială a Rusiei. Majoritatea co-inițiatorilor proiectului sunt țări enumerate în Rusia ca fiind neprietenoase. Georgia și Moldova sunt, de asemenea, printre co-inițiatori.
Cea de-a 75-a Adunare Mondială a Sănătății se va desfășura la Geneva în perioada 22-28 mai, în format offline, pentru prima dată din 2019. Au participat delegați din 194 de state membre OMS, inclusiv Rusia.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ O zonă bi-valută este introdusă oficial în regiunea Herson începând cu 23 mai, rubla urmând să fie folosită împreună cu hrivna, a declarat luni șeful administrației militaro-civil din regiunea Herson, instalat de Moscova, Vladimir Saldo.
„Din 23 mai, în regiune este introdusă oficial o zonă cu două monede: rubla va fi folosită împreună cu hrivna”, a declarat Saldo într-un briefing. Înregistrarea briefing-ului a fost postată pe canalul oficial Telegram al administrației regionale de stat Herson.
El a precizat că întreprinderile și oamenii de afaceri pot pune etichete de preț în ambele valute. Cursul de schimb este stabilit la 2 ruble pentru 1 grivne.
23 mai 2022 |
Războiul din Ucraina: /TASS/ Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat luni că Occidentul inundă Ucraina cu arme cibernetice și creează o armată de hackeri, care va fi mai târziu o amenințare pentru Occident.
„Pe lângă inundarea Ucrainei cu arme convenționale occidentale, există o distribuire necontrolată de arme cibernetice și metode de utilizare a acestora”, a declarat el la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU privind pacea și securitatea. „Abilitățile practice sunt obținute de un număr foarte mare de persoane”.
„Potrivit [președintelui ucrainean Vladimir] Zelenski, există peste 300.000 de „luptători” în armata sa cibernetică”, a spus diplomatul.
Nebenzia a spus că, în consecință, se creează o „armată cibernetică incontrolabilă”, care, „după ce și-a dezvoltat abilitățile în Ucraina prin atacarea Rusiei, nu se va opri acolo”.
„Hackerii pe care i-ați mobilizat se vor răspândi în întreaga lume, reprezentând o amenințare și pentru cetățenii din țările occidentale”, a avertizat el.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ Mass-media occidentale au recunoscut că mulți civili din Bucha au murit nu din cauza rănilor prin împușcare, ci ca urmare a bombardamentelor de artilerie ale trupelor ucrainene, a declarat luni reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia.
„O nouă tendință este profund îngrijorătoare – bătăliile din spațiul informațional se desfășoară într-o izolare totală de realitate, ba mai mult, sunt orientate spre denaturarea sau chiar substituirea acesteia”, a declarat el în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU. „Adevărul este strivit de un trafic dens de informații, spam încărcat ideologic pentru a nu le oferi oamenilor nici cea mai mică șansă de a obține o viziune obiectivă asupra a ceea ce se întâmplă.”
Ca exemplu de astfel de deformare a faptelor, el a citat „incidentul cu moartea civililor din Bucha, care a fost promovat de presa occidentală la ordinul guvernelor lor și pentru care vina a fost pusă pe armata rusă”.
„Au suprimat toate faptele și dovezile obiective și au difuzat în schimb falsuri flagrante”, a continuat el. „Sub presiunea faptelor, chiar și presa occidentală a fost nevoită, pe termen lung, să admită că mulți civili din Bucha au murit nu din cauza rănilor prin împușcare, așa cum susținea Ucraina, ci din cauza obuzelor de artilerie de tip învechit, folosite de armata ucraineană.”
„Acum, noi falsuri sunt diseminate pentru a muta atenția de la responsabilitatea evidentă a armatei ucrainene pentru provocarea de la Bucha, precum și pentru provocarea de la Kramatorsk, pe care presa occidentală preferă să nu o mai amintească după ce au fost făcute publice dovezi de netăgăduit ale implicării Ucrainei”, a adăugat diplomatul rus.
La 3 aprilie, Ministerul rus al Apărării a respins acuzațiile regimului de la Kiev potrivit cărora forțele sale ar fi ucis civili în comunitatea Bucha din regiunea Kiev. Ministerul a reamintit că forțele rusești au părăsit Bucha la 30 martie, în timp ce dovezile falsificate ale presupuselor omoruri au fost prezentate patru zile mai târziu, când agenții serviciului de securitate ucrainean SBU au sosit în localitate. Ministerul rus al Apărării a mai precizat că, la 31 martie, primarul din Bucha, Anatoli Fedoruk, a declarat într-o adresă video că nu există soldați ruși în comunitate. El nu a menționat nici despre localnicii care ar fi fost împușcați mortal pe străzi. Lavrov a catalogat situația din Bucha drept un „atac fals”.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat luni că la ora actuală autoritățile ucrainene au deschis circa 13.000 de dosare legate de presupuse crime de război comise de militari ruşi în cursul invaziei în Ucraina, relatează Reuters şi Interfax-Ukraina.
‘La ora actuală, avem peste 13.000 de cazuri (în curs de investigare) doar cu privire la crimele de război’, a spus Venediktova într-un interviu pentru Washington Post.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: (Reuters) Lituania, Slovacia, Letonia și Estonia vor cere marți confiscarea bunurilor rusești înghețate de Uniunea Europeană pentru a finanța reconstrucția Ucrainei după invazia Rusiei, a arătat luni o scrisoare comună.
Pe 3 mai, Ucraina a estimat la aproximativ 600 de miliarde de dolari suma de bani necesară pentru a reconstrui țara după distrugerile aduse de Rusia. Dar, având în vedere că războiul este încă în plină desfășurare, este probabil ca suma să fi crescut brusc, se spune în scrisoare.
„O parte substanțială a costurilor reconstrucției Ucrainei, inclusiv compensarea victimelor agresiunii militare ruse, trebuie să fie acoperită de Rusia”, se spune în scrisoare, care urmează să fie prezentată marți miniștrilor de finanțe din UE.
Scrisoarea, cere, de asemenea, ca blocul celor 27 de națiuni să înceapă pregătirea de noi sancțiuni împotriva Moscovei, potrivit Reuters.
„În cele din urmă, dacă Rusia nu oprește agresiunea militară împotriva Ucrainei, nu ar trebui să rămână deloc legături economice între UE și Rusia – asigurându-ne că niciuna dintre resursele, produsele sau serviciile noastre financiare nu contribuie la mașina de război a Rusiei”.
Cele patru țări au menționat că UE și țările cu opinii similare au înghețat deja active aparținând unor persoane și entități rusești și aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale.
„Trebuie să identificăm acum modalități legale de a maximiza utilizarea acestor resurse ca sursă de finanțare – atât pentru costurile eforturilor continue ale Ucrainei de a rezista agresiunii rusești, cât și pentru reconstrucția postbelică a țării”, au declarat acestea.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: UE poate ajunge la un acord cu privire la sancțiunile Rusiei, spune vicecancelarul german
Robert Habeck, vicecancelarul și ministrul economiei Germaniei, a vorbit luni cu CNN despre războiul din Ucraina și eforturile Europei de a reduce dependența de energia rusă.
Întrebat dacă Uniunea Europeană ar putea ajunge la un acord cu privire la următoarea rundă de sancțiuni, inclusiv un embargo petrolier, el a spus că este încrezător că se poate ajunge la un acord și se poate realiza în câteva zile.
„Mă așteaptă ca toată lumea – și Ungaria – să lucreze pentru a găsi o soluție și să nu spună „OK, avem o excepție și apoi ne vom renunța și vom construi pe baza parteneriatului nostru cu Putin”, a spus el la Davos.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Marea Britanie și Lituania au semnat o declarație comună care va căuta să construiască pe legăturile bilaterale de apărare și comerciale, a declarat Ministerul de Externe al Regatului Unit.
Declarația se va baza pe cooperarea în domeniul apărării pe care cele două țări o împărtășesc în calitate de aliați ai NATO și va spori rezistența la amenințări, inclusiv din partea Rusiei și a Chinei, a declarat guvernul britanic.
„O întâlnire minunată cu o prietenă adevărată, Liz Truss”, a declarat Landsbergis despre discuția cu ministrul britanic de externe.
„Un acord deplin asupra necesității de a ajuta Ucraina să obțină o victorie completă. A acoperit criza alimentară cauzată de blocada rusă de la Odessa și necesitatea de a spori securitatea flancului estic al NATO, [inclusiv] apărarea înaintată în țările baltice.”
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Starbucks părăsește piața rusă, punând capăt la aproape 15 ani de activitate în această țară pentru compania de cafea din Seattle.
Starbucks are în prezent 130 de magazine în Rusia, potrivit Reuters, iar compania are aproape 2.000 de angajați în această țară.
În ciuda ieșirii de pe piață, Starbucks a declarat că va continua să își susțină angajații ruși, plătindu-i timp de șase luni.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Muncitorii ruși au îndepărtat semnul „Golden Arches” de pe un restaurant McDonald’s la nord de Moscova.
În martie, pe fondul invaziei Rusiei in Ucraina, McDonald’s a decis să își închidă restaurantele din țară, inclusiv locația sa simbolică din Piața Pușkin din centrul Moscovei.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ Rezolvarea crizei alimentare ar putea fi posibilă după ridicarea sancțiunilor împotriva exporturilor rusești, a declarat luni ministrul adjunct de externe rus Andrei Rudenko.
„Moscova vede o [ieșire] foarte simplă: toate măsurile restrictive care au fost introduse împotriva exporturilor rusești ar trebui anulate”, a spus el.
„Când ni se spune că aceste sancțiuni nu afectează alimentele și îngrășămintele, acest lucru nu este în întregime adevărat, pentru că sunt probleme legate de plata unor astfel de provizii, sunt probleme cu asigurarea, cu accesul navelor rusești în porturile europene și altele. Prin urmare, această problemă ar trebui rezolvată cuprinzător”, a adăugat viceministrul.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Lituania vizează o coaliție navală pentru ridicarea blocadei rusești din porturile ucrainene, susținută de Marea Britanie.
Ministrul lituanian de externe a propus un plan pentru o coaliție maritimă care să ridice blocada rusă din Marea Neagră asupra exporturilor de cereale ucrainene în timpul discuțiilor cu ministrul britanic de externe.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: (CNN) Furtul de cereale ucrainene de către Rusia pare să se intensifice în timp ce își continuă războiul împotriva țării, potrivit unor noi fotografii din satelit ale portului Sevastopol din Crimeea.
În imagini sunt prezentate două nave de transport în vrac sub pavilion rusesc care andochează și încarcă ceea ce se crede a fi cereale ucrainene furate. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că „fură treptat” produse alimentare ucrainene și încearcă să le vândă.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Pavlo KIrIlenko, șeful administrației militare regionale Donețk din regiunea Donbas din estul Ucrainei, a raportat „lupte grele” în direcția Liman, unde rușii au presat o ofensivă în ultimele zile.
„În direcția lui Lîman, sunt lupte grele”, a spus KIrIlenko. „În ultimele 12 ore, în rândul populației civile, s-a înregistrat un mort și patru persoane au fost rănite”.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Operatorul sistemului de transport de gaze din Ucraina a raportat la 23 mai că bombardamentele rusești au avariat principala conductă de gaze care transporta gaze către așezările din regiunile Donețk și Luhansk.
23 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: /TASS/ Discutarea unui schimb al politicianului ucrainean Viktor Medvedciuk cu naționaliștii care au ieșit din combinatul siderurgic Azovstal este greu de realizat, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Am spus deja că Medvedciuk este cetățean al Ucrainei, nu are nimic de-a face cu Rusia și nu este militar, în timp ce cei care s-au predat la Azovstal, aceia sunt militari și membri ai formațiunilor naționaliste”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui, întrebat de un reporter TASS despre un posibil schimb.
„Prin urmare, acestea sunt categorii complet diferite de persoane, iar discutarea unui eventual schimb este puțin probabilă”, a subliniat Peskov.
„În general, schimburile au avut loc în mod constant”, a declarat Peskov, adăugând că Ministerul Apărării s-a ocupat de aceste proceduri.
„Este important pentru noi, iar motivul este evident, dar militarii sunt cei care s-au ocupat de acest lucru și ei sunt cei care vor [comenta] dacă este necesar”, a conchis purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Un tribunal din Kiev l-a condamnat pe Vadim Șișimarin (21 ani), un soldat rus, la închisoare pe viață pentru uciderea unui civil ucrainean, în primul verdict dintr-un proces legat de crimele de război comise de armata rusă în timpul invaziei sale în Ucraina. (The Guardian)
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Un tribunal ucrainean a cerut arestarea în lipsă a fostului președinte al țării, Viktor Ianukovici, sub acuzația de trădare.
Acuzațiile se concentrează pe un pact din 2010 semnat de Ianukovici, care prelungește contractul de închiriere al Rusiei pentru instalațiile navale din Crimeea.
Acel acord, cunoscut pe scară largă în Ucraina ca pactul de la Harkov, a permis Rusiei să-și păstreze flota de la Marea Neagră în portul din Crimeea Sevastopol.
Ianukovici a primit deja o pedeapsă de 13 ani de închisoare în lipsă pentru trădare, în legătură cu o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Vladimir Putin în 2014. Scrisoarea i-a cerut liderului rus să folosească armata și forțele de poliție ale țării sale pentru a restabili ordinea în Ucraina. Ianukovici a fugit în Rusia în 2014, în urma protestelor în masă.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a anunțat luni că lansează un program național de sprijin psihologic, având în vedere criza de sănătate mintală și șocul din Ucraina.
„Niciunul dintre ucraineni, nici un adult sau copil nu poate fi sigur că se va trezi mâine”, a declarat Zelenska într-o declarație video postată pe rețelele de socializare.
„Toate lucrurile pe care ucrainenii le-au trăit în timpul ocupației, pe front, în adăposturile antiaeriene, sub bombardamente, în străinătate, ei au nevoie de reabilitare la fel ca și cei răniți fizic.”
Guvernul ucrainean va dezvolta „rapid” programul de sprijin pentru sănătatea mintală în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății, potrivit declarației sale.
23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: În declarațiile sale de deschidere de la Quad Summit-ul, prim-ministrul japonez Fumio Kishida a subliniat războiul din Ucraina ca un punct principal al întâlnirii.
„Un incident grav care a zdruncinat în mod fundamental ordinea internațională bazată pe statul de drept pe care o prețuim sa întâmplat de când ne-am întâlnit în septembrie anul trecut”, a spus Kishida.
„(Invazia Rusiei în Ucraina provoacă în mod direct principiile consacrate în Carta Națiunilor Unite. Nu ar trebui să permitem niciodată să se întâmple un incident similar în Indo-Pacific. Din cauza realității dure care se desfășoară, este extrem de semnificativ pentru să ne unim și să arătăm societății internaționale, solidaritatea celor patru țări și angajamentul nostru ferm față de o viziune comună a unui Indo-Pacific liber și deschis.”
23 mai 2022 | Directorul general al agenției spațiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, a declarat că insulele Kuril, care fac obiectul unei dispute teritoriale cu Japonia, ar putea fi redenumite după navele rusești și după evenimente din timpul războiului ruso-japonez de la începutul secolului XX, potrivit unui raport Reuters.
Disputa teritorială asupra insulelor – despre care Rusia spune că fac parte din lanțul său Kuril și pe care Japonia le numește Teritoriile sale nordice – a împiedicat Tokyo și Moscova să ajungă la un tratat de pace care să pună capăt oficial ostilităților din cel de-al Doilea Război Mondial.
Rogozin a propus schimbarea numelui uneia dintre insule în Varyag, în onoarea unui crucișător a cărui scufundare a declanșat Războiul ruso-japonez în 1904. De asemenea, el a propus ca Insulele Habomai să fie denumite arhipelagul marinarilor eroi ruși.
„Întotdeauna, când statele adăugau teritorii, le dădeau propriile nume (…) De ce aceste insule nu au nume rusești?” Rogozin a spus la postul de radio de stat Sputnik.
„Acest lucru ar fi mult mai logic decât numele cu care acum numim aceste insule și care distrug limba rusă.”
23 mai 2022 | Președintele SUA, Joe Biden, a declarat luni că SUA ar folosi forța militară pentru a apăra Taiwanul, dacă acesta ar fi atacat de China [mai mult]
23 mai 2022 | 
SUA pot decide singure în privința vânzării de avioane F-16 către Turcia, fără a fi nevoie să se consulte cu premierul grec, afirmă președintele turc Erdogan [mai mult]
Ankara nu va organiza o reuniune a Consiliului Strategic cu Atena din cauza comentariilor premierului grec împotriva Turciei la adresa liderilor americani, afirmă președintele turc Erdogan.
23 mai 2022 | (Reuters) Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a declarat luni că Ankara va lansa în curând noi operațiuni militare de-a lungul granițelor sale sudice pentru a crea zone sigure de 30 de km adâncime, pentru a combate amenințările teroriste din aceste regiuni.
„Ținta principală a acestor operațiuni vor fi zonele care sunt centre de atacuri la adresa țării noastre și zonele sigure”, a declarat Erdogan, fără a da detalii.
Erdogan a declarat că operațiunile vor fi lansate de îndată ce forțele militare, de informații și de securitate își vor finaliza pregătirile.
Operațiunea va viza probabil nordul Siriei, unde Turcia a lansat mai multe operațiuni militare din 2016 pentru a submina Unitățile de Apărare a Poporului Kurd (YPG), o ramură armată siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
YPG a contribuit, de asemenea, la formarea Forțelor Democratice Siriene (SDF), coaliția condusă de kurzi pe care Statele Unite s-au bazat foarte mult pentru a lupta împotriva Statului Islamic din 2014.
Declarația lui Erdogan a venit pe fondul obiecțiilor Turciei cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO, acuzându-le că adăpostesc persoane legate de gruparea PKK și adepți ai unui cleric pe care Turcia îl acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016.
23 mai 2022 | Președintele Erdogan anunță că, în cadrul programului spațial național, Turcia începe oficial procesul de trimitere a unui cetățean turc pentru a servi pe Stația Spațială Internațională
23 mai 2022 | (Reuters) Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman plănuiește o călătorie în Turcia, Cipru, Grecia, Iordania și Egipt, unde va discuta probleme regionale și internaționale și acorduri de cerneală în domeniul energiei și comerțului, patru surse familiare cu planurile a spus luni.
Acesta ar fi primul turneu al prințului în afara regiunii de la uciderea în 2018 a proeminentului jurnalist saudit Jamal Khashoggi și de la izbucnirea pandemiei de COVID-19. El a vizitat Japonia pentru un summit G20 în 2019.
23 mai 2022 | Șeful de cabinet al premierului israelian Naftali Bennett a demisionat, a doua demisie în cercul apropiat al lui Bennett în doar două săptămâni
Gan-Zvi a fost un consilier apropiat al lui Bennett timp de peste 10 ani și a fost considerat un flanc de dreapta în guvernul său, care a promovat agenda sa de dreapta.
Potrivit cotidianului The Jerusalem Post, se așteaptă ca Gan-Zvi să intre în lumea afacerilor.
O declarație a biroului lui Bennett nu a oferit un motiv pentru demisia lui Tal Gan-Zvi.
La începutul acestei luni, consilierul diplomatic al lui Bennett, Shimrit Meir, a demisionat, într-un semn al problemelor tot mai mari cu care se confruntă guvernul Bennett.
23 mai 2023 | Prințul Harry a pierdut marți contestația sa contra deciziei guvernului britanic, care nu îi permite să plătească, din fonduri proprii, pentru protecția poliției, atât timp cât se află în Regatul Unit
In 2020, Harry, fiul mai mic al regelui Charles, a fost privat de securitatea poliției, oferită, de obicei, personalităților regale din Regatul Unit, după ce el și soția sa, Meghan, au renunțat la rolurile lor oficiale, pentru a se muta în Statele Unite.
Înalta Curte de la Londra, care, anul trecut, a convenit deja că lui Harry ar trebui să i se permită să conteste decizia inițială, de a pune capăt protecției sale, a decis marți că acesta nu poate solicita o nouă revizuire judiciară, referitor la refuzarea cererii sale, de a plăti, în mod privat, pentru a fi păzit de ofițeri instruiți.
Decizia de eliminare a securității finanțate din fonduri publice a fost luată de Comitetul Executiv pentru Protecția Regalității și a Personajelor Publice, cunoscut sub acronimul RAVEC, care aprobă securitatea pentru membrii regali și VIP-uri, precum, de exemplu, prim-ministrul.
Săptămâna trecută, avocații lui Harry au susținut că RAVEC nu are puterea de a respinge oferta de finanțare a pazei și, chiar dacă ar avea o astfel de autoritate, este greșit să nu fie luată în considerare o excepție.
Cu toate acestea, avocații poliției și ai guvernului au susţinut că nu trebuie să i se permită lui Harry, al cincilea în linia de succesiune la tron, să plătească pentru protecția sa, deoarece acest lucru ar însemna că persoanele bogate ar putea „cumpăra” ofițeri special instruiți, ca gardieni de corp privați. Ei au mai precizat că ar fi greșit ca o persoană să plătească pentru astfel de ofițeri, care ar fi obligați să se pună în pericol, dacă comitetul a considerat deja că, o asemenea măsură, nu este în interesul publicului sau al statului. Ar fi ceva foarte diferit, comparativ cu a plăti pentru protecția poliției în cazul unui meci de fotbal, un maraton sau chiar nunta unor celebrități, au spus ei, potrivit Reuters.
În hotărârea sa scrisă, judecătorul Martin Chamberlain a respins cazul lui Harry, concluzionând că RAVEC nu a greșit să decidă că permiterea plății pentru securitatea de protecție este împotriva interesului public.
Hotărârea vine la mai puțin de o săptămână după ce purtătorul de cuvânt al lui Harry a declarat că prințul, soția lui, Meghan, și mama acesteia, au fost implicați într-o urmărire „aproape catastrofală”, hărțuiți de fotografi de presă, după o ceremonie de decernare de premii, la New York.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.