[ENG] Treaty of Peace with Romania | February 10, 1947
Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 30 august 1947.
În vigoare de la 30 august 1947
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marei Britanii și al Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americei, Australia, Republica Sovietică Socialistă a Bielorusiei, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zelandă, Republica Sovietică Socialistă a Ucrainei și Uniunea Sud-Africană, ca State aflate în război cu România și care au purtat în mod activ războiul împotriva Statelor europene inamice cu forțe militare importante, desemnate în cele ce urmează cu numele de «Puterile Aliate și Asociate», de o parte,
și România de altă parte;
Având în vedere că România, care a încheiat o alianță cu Germania hitleristă și a participat, alături de ea, la războiul împotriva Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, a Regatului Unit, a Statelor Unite ale Americei și a altor Națiuni Unite, poartă partea sa de răspundere în acest război;
Având în vedere însă că la 24 August 1944 România a încetat toate operațiunile militare împotriva Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, s’a retras din războiul contra Națiunilor Unite și a rupt relațiile cu Germania și Sateliții ei și că, după ce a încheiat la 12 Septemvrie 1944 un Armistițiu cu Guvernele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americei, lucrând în interesul tuturor Națiunilor Unite, ea a participat activ la războiul împotriva Germaniei; și
Având în vedere că Puterile Aliate și Asociate cu România sunt doritoare să încheie un Tratat de Pace care să reglementeze, în conformitate cu principiile de justiție, chestiunile aflate încă în suspensie de pe urma evenimentelor amintite mai sus,… și constitue baza unor relațiuni amicale între ele, îngăduind astfel Puterilor Aliate și Asociate să sprijine cererea României de a deveni membră a Organizațiunii Națiunilor Unite, precum și de a adera la o Convențiune încheiată sub auspiciile Națiunilor Unite,
Pentru aceste motive, au căzut de acord să proclame încetarea stării de război și să încheie în acest sens Tratatul de Pace de față, desemnând, în consecință pe Plenipotențiarii subsemnați care, după ce au prezentat deplinele lor puteri, găsite în bună și cuvenită formă, s’au înțeles asupra dispozițiunilor ce urmează:
PARTEA I FRONTIERE
Articolul 1
Frontierele României, indicate în harta anexată Tratatului de față (Anexa I), vor fi cele care erau în ființă la 1 Ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare, care este definită în articolul 2 al Tratatului de față.
Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 Iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 Iunie 1945.
Articolul 2
Hotărîrile Sentinței dela Viena din 30 August 1940 sunt declarate nule și neavenite. Frontiera dintre România și Ungaria este restabilită prin articolul de față astfel cum exista la 1 Ianuarie 1938.
PARTEA II CLAUZE POLITICE
SECȚIUNEA I
Articolul 3
1. România va lua toate măsurile necesare pentru a asigura tuturor persoanelor de sub jurisdicția română, fără deosebire de rasă, de sex, de limbă sau de religie, folosința drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, libertatea presei și de publicare, libertatea cultului, libertatea de opinie politică și de întrunire publică.
2. România se obligă de asemenea ca legile în vigoare în România să nu stabilească sau să nu implice, în conținutul sau în aplicarea lor, vreo discriminare între persoane de cetățenie română, pe temeiul rasei, sexului, limbii sau religiei lor, fie în ce privește persoana lor, bunurile, interesele comerciale, profesionale sau financiare, statutul personal, drepturile politice sau civile, fie în orice altă materie.
Articolul 4
România, care, în conformitate cu Convențiunea de Armistițiu, a luat măsuri pentru eliberarea, fără deosebire de cetățenie și naționalitate, a tuturor persoanelor deținute din cauza activității lor în favoarea Națiunilor Unite sau din cauza simpatiei lor pentru acestea sau din cauza originei lor rasiale și pentru abrogarea legislației discriminatorii și a restricțiunilor impuse prin ea, va completa aceste dispozițiuni, nu va lua în viitor nicio măsură și nu va edicta vreo lege care ar fi incompatibile cu scopurile enunțate în acest articol.
Articolul 5
România, care, în conformitate cu Convențiunea de Armistițiu, a luat măsuri pentru dizolvarea tuturor organizațiunilor de tip fascist pe teritoriul român, fie ele politice, militare sau paramilitare, precum și a altor organizațiuni făcând o propagandă ostilă Uniunii Sovietice sau oricăreia dintre celelalte Națiuni Unite, nu va îngădui în viitor existența și activitatea unor organizațiuni de această natură care au drept scop lipsirea poporului de drepturile sale democratice.
Articolul 6
1. România va lua toate măsurile necesare pentru a asigura arestarea și predarea în vederea judecării a:
(a) persoanelor acuzate de a fi comis crime de război și crime contra păcii sau umanității, de a le fi ordonat sau de a fi contribuit la făptuirea lor;
(b) cetățenilor oricărei Puteri Aliate sau Asociate acuzați de a fi violat legile lor naționale prin trădare sau colaborare cu inamicul în timpul războiului.
2. La cererea Guvernului Națiunii Unite interesate, România va pune de asemenea la dispoziție, ca martori, persoanele de sub jurisdicția sa, a căror mărturie este necesară pentru judecarea persoanelor vizate prin paragraful 1 al acestui articol.
3. Orice dezacord privitor la aplicarea dispozițiunilor paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol va fi supus de oricare dintre Guvernele interesate Șefilor Misiunilor Diplomatice din București ale Uniunii Sovietice, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americei, cari vor cădea de acord cu privire la acea dificultate.
SECȚIUNEA II
Articolul 7
România se obligă să recunoască deplina valoare a Tratatelor de Pace cu Italia, Bulgaria, Ungaria și Finlanda, precum și a altor acorduri sau aranjamente care au fost sau vor fi încheiate de Puterile Aliate și Asociate cu privire la Austria, la Germania și Japonia în vederea restabilirii păcii.
Articolul 8
Starea de război dintre România și Ungaria va lua sfârșit la data intrării în vigoare a Tratatului de Pace de față și a Tratatului de Pace dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marei Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americei, Australia, Republica Sovietică Socialistă a Bielorusiei, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zelandă, Republica Sovietică Socialistă a Ucrainei, Uniunea Sud-Africană și Republica Federativă Populară a Iugoslaviei, de o parte, și Ungaria, de altă parte.
Articolul 9
România se obligă să accepte toate aranjamentele care au fost sau ar putea fi încheiate pentru lichidarea Societății Națiunilor și a Curții Permanente de Justiție Internațională.
Articolul 10
1. Fiecare Putere Aliată sau Asociată va notifica României, în termen de șase luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de față, tratatele sale bilaterale dinainte de război, cu România, pe care dorește să le mențină sau să le repună în vigoare. Dispozițiunile care nu ar fi în conformitate cu Tratatul de față, vor fi însă suprimate din tratatele
2. Toate tratatele de acest fel, notificate după cum s’a arătat, vor fi înregistrate la Secretariatul Organizațiunii Națiunilor Unite în conformitate cu articolul 102 din Charta Națiunilor Unite.
3. Toate tratatele de acest fel, care nu vor fi fost notificate în modul arătat, vor fi socotite ca abrogate.
PARTEA III CLAUZE MILITARE, NAVALE ȘI AERIENE
SECȚIUNEA I
Articolul 11
Armamentele terestre, navale și aeriene și fortificațiile vor fi limitate strict la cerințele îndatoririlor cu caracter intern și de apărare locală a frontierelor. În conformitate cu cele de mai sus, România este autorizată să dispună de forțe armate care nu vor depăși:
(a) pentru armata de uscat, inclusiv grănicerii, un efectiv total de 120.000 oameni;
(b) pentru artileria antiaeriană, un efectiv de 5.000 oameni;
(c) pentru marină, un efectiv de 5.000 oameni și un tonaj total de 15.000 tone;
(d) pentru aviația militară, inclusiv aeronautica navală, 150 avioane cuprinzând și rezervele, din care cel mult 100 vor putea fi avioane de luptă, și un efectiv total de 8.000 oameni. România nu va poseda sau dobândi avioane concepute esențial ca bombardiere cu dispozitive interioare pentru a purta bombe.
Aceste efective vor cuprinde, în fiecare caz, personalul unităților combatante, al serviciilor și de comandament.
Articolul 12
Personalul armatei, marinei și aviației române care depășește efectivele respective îngăduite prin articolul 11, va fi licențiat în termen de șase luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de față.
Articolul 13
Personalul care nu face parte din armata, marina sau aviația română, nu va primi niciun fel de instrucție militară, navală sau militară aeriană, astfel cum sunt definite în Anexa II.
Articolul 14
România nu va poseda, construi sau experimenta nicio armă atomică, niciun proiectil auto-propulsat sau dirijat, și niciun dispozitiv utilizat la lansarea acestor proiectile (altele decât torpilele și dispozitivele pentru lansarea torpilelor făcând parte din armamentul normal al navelor de război îngăduite prin Tratatul de față), nicio mină marină sau torpilă de tip fără contact funcționând prin mecanism de influență, nicio torpilă umană, niciun submarin sau alt vas submersibil, nicio vedetă torpiloare și niciun tip special de vas de asalt.
Articolul 15
România nu va păstra, produce sau dobândi în alt mod material de război și nu va menține instalațiuni pentru fabricarea acestui material, peste ceea ce este necesar pentru întreținerea forțelor armate îngăduite prin articolul 11 al Tratatului de față.
Articolul 16
1. Materialul de război în excedent, de proveniență aliată, va fi pus la dispoziția Puterii Aliate sau Asociate interesate, potrivit instrucțiunilor date de acea Putere. Materialul de război român, în excedent, va fi pus la dispoziția Guvernelor Uniunii Sovietice, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americei. România va renunța la toate drepturile asupra acestui material.
2. Materialul de război de proveniență sau concepție germană, în excedent față de cel necesar forțelor armate îngăduite prin Tratatul de față, va fi pus la dispoziția celor Trei Guverne. România nu va dobândi sau fabrica niciun fel de material de razboi de proveniență sau concepție germană și nu va folosi sau instrui niciun tehnician, inclusiv personalul de aviație militar și civil, care este sau a fost cetățean german.
3. Materialul de război în excedent, menționat în paragrafele 1 și 2 ale acestui articol, va fi predat sau distrus, în termen de un an dela intrarea în vigoare a Tratatului de față.
4. Definiția și lista materialului de război, vizat prin Tratatul de față sunt cuprinse în Anexa III.
Articolul 17
România va coopera pe deplin cu Puterile Aliate și Asociate în scopul de a pune Germania în imposibilitate de a lua, în afara teritoriului german, măsuri tinzând la reînarmarea ei.
Articolul 18
România nu va dobândi sau fabrica avioane civile de concepție germană sau japoneză, sau care cuprind elemente importante de fabricație sau concepție germană sau japoneză.
Articolul 19
Fiecare din clauzele militare, navale și aeriene ale Tratatului de față va rămâne în vigoare până la modificarea ei, în întregime sau în parte, prin înțelegere între Puterile Aliate și Asociate și România sau, după ce România va fi devenit membră a Organizațiunii Națiunilor Unite, prin înțelegere între Consiliul de Securitate și România.
SECȚIUNEA II
Articolul 20
1. Prizonierii de război români vor fi repatriați cât mai curând posibil, în conformitate cu aranjamentele stabilite între fiecare din Puterile ce-i dețin și România.
2. Toate cheltuielile, inclusiv cele de întreținere, cauzate de transferarea prizonierilor de război dela centrele de adunare respective, alese de Guvernul Puterii Aliate sau Asociate interesate, până la punctul de intrare pe teritoriul român, vor fi suportate de Guvernul român.
PARTEA IV RETRAGEREA FORȚELOR ALIATE
Articolul 21
1. Toate Forțele Aliate vor fi retrase din România în termen de 90 de zile dela intrarea în vigoare a Tratatului de față, Uniunea Sovietică rezervându-și dreptul de a păstra pe teritoriul român forțele armate care i-ar putea fi necesare pentru menținerea liniilor de comunicație ale Armatei Sovietice cu zona sovietică de ocupație din Austria.
2. Toată valuta românească neîntrebuințată și toate bunurile românești aflate în posesiunea Forțelor Aliate în România, dobândite în baza articolului 10 al Convențiunii de Armistițiu, vor fi restituite Guvernului român în același termen de 90 zile.
3. România va pune totuși la dispoziție aprovizionările și serviciile, care ar putea fi în mod special necesare menținerii liniilor de comunicație cu zona sovietică de ocupație din Austria, și pentru care Guvernul român va primi compensația corespunzătoare.
PARTEA V REPARAȚIUNI ȘI RESTITUIRI
Articolul 22
1. România va despăgubi Uniunea Sovietică pentru pierderile cauzate ei prin operațiuni militare și prin ocuparea de către România a teritoriului sovietic, însă, ținând seamă de faptul că România, nu numai s’a retras din războiul împotriva Națiunilor Unite, dar a declarat război Germaniei și a dus efectiv război contra acesteia, s’a convenit că reparațiunile pentru pierderile de mai sus nu vor fi efectuate de România în întregime, ci numai în parte, anume pentru o valoare de 300.000.000 dolari U.S.A., plătibili în decurs de opt ani dela 12 Septemvrie 1944 în bunuri (produse petrolifere, cereale, lemn, vase maritime și fluviale, utilaj divers și alte mărfuri).
2. Baza de calcul pentru reglementarea prevăzută în acest articol va fi dolarul Statelor Unite la paritatea lui aur la data semnării Convențiunii de Armistițiu, adică 35 dolari pentru o uncie de aur.
Articolul 23
1. România acceptă principiile Declarației Națiunilor Unite din 5 Ianuarie 1943 și va restitui bunurile ridicate din teritoriul vreuneia dintre Națiunile Unite.
2. Obligațiunea de restituire se aplică tuturor bunurilor identificabile aflate în prezent în România și care au fost ridicate cu forța sau prin constrângere de pe teritoriul vreuneia dintre Națiunile Unite de către vreuna din Puterile Axei, oricare ar fi fost transacțiunile ulterioare prin care deținătorul actual al unui asemenea bun și-a asigurat posesiunea lui.
3. Guvernul îndreptățit la restituire și Guvernul român vor putea încheia acorduri care vor înlocui dispozițiunile articolului de față.
4. Guvernul român va restitui în bună stare bunurile menționate în acest articol și, în legătură cu aceasta, va acoperi toate cheltuielile de mână de lucru, materiale și transport în România.
5. Guvernul român va coopera cu Națiunile Unite la căutarea și restituirea bunurilor supuse restituirii în baza articolului de față și va face pe cheltuiala sa toate înlesnirile necesare.
6. Guvernul român va lua măsurile necesare în vederea restituirii bunurilor vizate prin articolul de față deținute în vreun Stat terț de către persoane supuse jurisdicțiunii române.
7. Cererile pentru restituirea bunurilor vor fi prezentate Guvernului român de către Guvernul Statului de pe teritoriul căruia au fost ridicate bunurile, înțelegându-se că materialul rulant va fi considerat ca luat de pe teritoriul căruia îi aparținea la origine. Termenul în care vor putea fi prezentate aceste cereri, va fi de șase luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de față.
8. Sarcina de a identifica bunurile și de a dovedi proprietatea va incumba Guvernului care face cererea, iar sarcina de a dovedi că bunul nu a fost ridicat cu forța sau prin constrângere va incumba Guvernului român.
PARTEA VI CLAUZE ECONOMICE
Articolul 24
1. În măsura în care na a procedat încă la asemenea măsuri, România va restabili toate drepturile și interesele legale în România ale Națiunilor Unite și ale cetățenilor acestora, astfel cum ele existau la 1 Septemvrie 1939 și va restitui acestor Națiuni Unite și cetățenilor lor toate bunurile care le aparțineau în România, inclusiv vasele, în starea în care se găsesc în prezent.
Dacă va fi necesar, Guvernul român va abroga legislația pusă în vigoare dela 1 Septemvrie 1939, în măsura în care cuprinde discriminări împotriva drepturilor cetățenilor Națiunilor Unite.
2. Guvernul român va restitui toate bunurile, drepturile și interesele vizate în articolul de față, libere de toate ipotecile și sarcinile de orice fel, cu care au putut fi grevate din cauza războiului și fără impunerea din partea Guvernului român a vreunei sarcini în legătură cu această restituire. Guvernul român va anula toate măsurile, inclusiv cele de confiscare, sechestru sau control, luate de el împotriva bunurilor Națiunilor Unite între 1 Septemvrie 1939 și intrarea în vigoare a Tratatului de față. În cazurile în care bunul nu va fi fost restituit în termen de șase luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de față, restituirea va fi cerută autorităților române într’un termen de cel mult douăsprezece luni dela intrarea în vigoare a Tratatului, cu excepția cazurilor în care reclamantul va fi în măsură a dovedi că nu și-a putut depune cererea în acest termen.
3. Guvernul român va anula transferurile privind proprietatea, drepturile și interesele de orice fel aparținând cetățenilor Națiunilor Unite, atunci când aceste transferuri rezultă din măsuri de forță sau de constrângere aplicate în cursul războiului de Guvernele Axei sau de organele lor.
4.
(a) Guvernul român va fi răspunzător de repunerea în complectă bună stare a bunurilor restituite cetățenilor Națiunilor Unite pe baza paragrafului 1 al articolului de față. În cazurile în care bunul nu poate fi restituit sau în care un cetățean al Națiunilor Unite a suferit, ca rezultat al războiului, o pierdere de pe urma unei atingeri sau daune cauzate unui bun în România, el va primi dela Guvernul român o despăgubire în lei până la concurența a două treimi din suma necesară, la data plății, pentru a achiziționa un bun asemănător sau pentru a repara pierderea suferită. În niciun caz cetățenii Națiunilor Unite nu vor fi supuși în ce privește despăgubirile, unui tratament mai puțin favorabil decât acela acordat cetățenilor români;
(b) Cetățenii Națiunilor Unite cari dețin, direct sau indirect, părți de interese în societăți sau asociațiuni care nu au naționalitatea Națiunilor Unite în înțelesul paragrafului 9 (a) al acestui articol, dar care au suferit o pierdere din cauza unei atingeri sau daune cauzate unui bun în România, vor primi o despăgubire în conformitate cu aliniatul (a) de mai sus. Această despăgubire va fi calculată pe baza totalului pierderii sau daunei suferite de societate sau asociațiune și va avea aceeași proporție față de acea pierdere sau daună ca și proporția în care se găsește partea de interes deținută de numiții cetățeni în acea societate sau asociațiune față de capitalul total al acesteia;
(c) Despăgubirea va fi plătită liberă de orice taxe, impozite sau alte sarcini. Ea va putea fi folosită în mod liber în România, dar va fi supusă dispozițiunilor relative la controlul devizelor străine care, la un moment dat, ar fi în vigoare în România;
(d) Guvernul român va acorda cetățenilor Națiunilor Unite același tratament ca cel de care se bucură cetățenii români în ce privește atribuirea de materiale pentru repararea sau refacerea bunurilor lor din România și în ce privește atribuirea de devize străine pentru importul de astfel de materiale;
(e) Guvernul român va acorda cetățenilor Națiunilor Unite o indemnizație în lei în aceeași proporție ca și cea prevăzută în aliniatul (a) de mai sus, pentru a-i despăgubi de pierderea sau daunele decurgând din măsuri speciale aplicate bunurilor lor în timpul războiului și care nu erau aplicabile bunurilor românești. Aliniatul de față nu se aplică unei lipse de câștig.
5. Dispozițiunile paragrafului 4 al acestui articol nu se vor aplica României în cazul în care măsurile care ar putea să dea naștere unei reclamațiuni pentru daune cauzate unor bunuri situate în Transilvania de Nord și aparținând Națiunilor Unite sau cetățenilor lor, au fost luate în cursul perioadei când acest teritoriu nu era supus autorității României.
6. Toate cheltuielile raționale făcute în România pentru stabilirea reclamațiunilor, inclusiv evaluarea pierderilor și daunelor, vor cădea în sarcina Guvernului român.
7. Cetățenii Națiunilor Unite și bunurile lor vor fi scutite de orice impozite, taxe sau contribuțiuni excepționale impuse de către Guvernul român sau de către orice autoritate română, între data Armistițiului și intrarea în vigoare a Tratatului de față, asupra capitalurilor lor aflate în România, în scopul special de a întâmpina sarcini rezultând din război sau cheltuielile pentru întreținerea forțelor de ocupație sau reparațiile de plătit vreuneia dintre Națiunile Unite. Orice sume percepute astfel vor fi restituite.
8. Proprietarul bunurilor în chestiune și Guvernul român vor putea încheia aranjamente care se vor substitui dispozițiunilor articolului de față.
9. În înțelesul acestui articol:
(a) Denumirea «cetățeni ai Națiunilor Unite» se aplică persoanelor fizice care sunt cetățeni ai vreuneia din Națiunile Unite sau societăților sau asociațiunilor care se găsesc constituite sub regimul legilor vreuneia din Națiunile Unite la intrarea în vigoare a Tratatului de față, cu condiția ca numitele persoane fizice, societăți sau asociațiuni să fi posedat acest statut și la data Armistițiului cu România.
Denumirea «cetățeni ai Națiunilor Unite» cuprinde de asemenea toate persoanele fizice, societățile sau asociațiunile care, potrivit legilor în vigoare în România în timpul războiului, au fost tratate ca inamici;
(b) Denumirea «proprietar» desemnează pe cetățeanul Națiunilor Unite, astfel cum este definit în aliniatul (a) de mai sus, care are un titlu legitim asupra bunului în chestiune, și cuprinde pe succesorul proprietarului, cu condiția ca acest succesor să fie de asemenea cetățean al unei Națiuni Unite în înțelesul aliniatului (a). Dacă succesorul a cumpărat bunul în starea lui avariată, vânzătorul va păstra dreptul la indemnizare conform acestui articol, fără ca prin aceasta obligațiunile existând între vânzător și cumpărător în virtutea legislației interne să fie atinse;
(c) Denumirea «bunuri» desemnează toate bunurile mobile sau imobile, corporale sau incorporale, inclusiv drepturile de proprietate industrială, literară și artistică, precum și toate drepturile sau interesele de orice natură asupra unor bunuri. În afară de dispozițiunile generale de mai sus, bunurile Națiunilor Unite și ale cetățenilor lor cuprind toate vasele maritime și fluviale, împreună cu aparatura și echipamentul lor, care aparțineau Națiunilor Unite sau cetățenilor lor, sau erau înregistrate pe teritoriul uneia din Națiunile Unite, sau navigau sub pavilionul uneia din Națiunile Unite și care, după 1 Septemvrie 1939, aflându-se în apele române, sau după ce fuseseră aduse cu forța în apele române, au fost sau puse sub controlul autorităților române ca bunuri inamice, sau au încetat de a fi la libera dispoziție în România a Națiunilor Unite sau a cetățenilor lor, în urma măsurilor de control luate de autoritățile române în legătură cu existența stării de război între unele din Națiunile Unite și Germania.
Articolul 25
1. România se obligă ca, în toate cazurile în care, cu începere dela 1 Septemvrie 1939, bunurile, drepturile sau interesele legale din România ale unor persoane de sub jurisdicție română au făcut obiectul unor măsuri de sechestru, de confiscare sau de control pe temeiul originei rasiale sau a religiei unor asemenea persoane, bunurile, drepturile sau interesele legale menționate să fie restituite împreună cu accesoriile lor sau, dacă restituirea este imposibilă, o despăgubire echitabilă să fie acordată.
2. Toate bunurile, drepturile și interesele în România ale persoanelor, organizațiunilor sau comunităților care, individual sau ca membri ai unor grupuri, au făcut obiectul unor măsuri de persecuție rasială, religioasă sau altor măsuri cu caracter fascist și care rămân fără moștenitor sau nereclamate timp de șase luni după intrarea în vigoare a Tratatului de față, vor fi transferate de Guvernul român organizațiunilor din România care reprezintă asemenea persoane, organizațiuni sau comunități. Bunurile transferate vor fi întrebuințate de acele organizațiuni pentru scopuri de ajutorare și refacere a membrilor supraviețuitori din astfel de grupuri, organizațiuni și comunități din România. Acest transfer va fi efectuat în termen de douăsprezece luni dela intrarea în vigoare a Tratatului și va cuprinde bunurile, drepturile și interesele ce trebuiesc restituite potrivit paragrafului 1 al acestui articol.
Articolul 26
România recunoaște că Uniunea Sovietică are dreptul la toate averile germane din România care au fost transferate Uniunii Sovietice de către Consiliul de Control pentru Germania și se obligă să ia toate măsurile necesare spre a înlesni asemenea transferuri.
Articolul 27
1. Fiecare dintre Puterile Aliate și Asociate va avea dreptul de a sechestra, reține, lichida sau de a întreprinde orice altă acțiune în legătură cu toate bunurile, drepturile și interesele care, la data intrării în vigoare a Tratatului de față, se găsesc pe teritoriul ei și care aparțin României sau unor cetățeni români, precum și de a întrebuința aceste bunuri sau produsul lichidării lor în orice scop va dori, până la concurența valorii pretențiunilor ei și ale cetățenilor ei împotriva României sau cetățenilor români, inclusiv creanțele, altele decât pretențiunile satisfăcute în întregime prin alte articole din Tratatul de față. Toate bunurile românești sau produsul lichidării lor, depășind totalul ziselor pretențiuni, vor fi restituite.
2. Măsurile de lichidare și de dispoziție privind, bunurile românești vor fi efectuate în conformitate cu legislația Puterii Aliate sau Asociate interesate. Proprietarul român nu va avea alte drepturi în ceea ce privește bunurile în chestiune decât acelea conferite, de acea legislație.
3. Guvernul român se obligă să despăgubească pe cetățenii români pentru bunurile luate lor în virtutea acestui articol și nerestituite.
4. Acest articol nu creează nicio obligațiune pentru vreuna din Puterile Aliate sau Asociate de a restitui Guvernului român sau cetățenilor români drepturile de proprietate industrială și nici de a include aceste drepturi în calculul sumelor ce vor putea fi reținute în baza paragrafului 1 al acestui articol. Guvernul fiecăreia dintre Puterile Aliate și Asociate va putea impune drepturilor și intereselor relative la proprietatea industrială pe teritoriul Puterii Aliate sau Asociate respective și care au fost dobândite de Guvernul sau cetățenii României, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de față, orice limitări, condițiuni și restricțiuni pe care Guvernul Puterii Aliate sau Asociate ar putea să le considere necesare în interesul național.
5. Prin bunuri, în sensul paragrafului 1 al articolului de față, se înțeleg bunurile românești care au făcut obiectul unor măsuri de control din cauza stării de război existente între România și Puterea Aliată sau Asociată sub jurisdicțiunea căreia se găsesc bunurile, exceptându-se:
(a) Bunurile Guvernului român utilizate pentru nevoile misiunilor diplomatice sau consulare;
(b) Bunurile aparținând instituțiunilor religioase sau filantropice private folosite pentru scopuri religioase sau filantropice;
(c) Bunurile persoanelor fizice cetățeni români, autorizate să locuiască pe teritoriul țării unde bunurile sunt situate sau pe teritoriul vreuneia dintre Națiunile Unite, afară de bunurile românești care, în cursul războiului, au făcut cândva obiectul unor măsuri ce nu se aplicau în mod general bunurilor cetățenilor români locuind pe acel teritoriu;
(d) Drepturile de proprietate născute după reluarea relațiunilor comerciale și financiare între Puterile Aliate și Asociate și România sau născute din transacțiuni intervenite între Guvernul vreunei Puteri Aliate sau Asociate și România după 12 Septemvrie 1944;
(e) Drepturile de proprietate literară și artistică.
Articolul 28
1. Dela intrarea în vigoare a Tratatului de față, bunurile din Germania aparținând României sau unor cetățeni români, nu vor mai fi tratate ca bunuri inamice și toate restricțiunile aplicate pe această bază vor fi ridicate.
2. Bunurile identificabile aparținând României sau cetățenilor români, ridicate cu forța sau prin constrângere de pe teritoriul român și duse în Germania de către forțe sau autorități germane după 12 Septemvrie 1944, vor putea fi restituite.
3. Restabilirea drepturilor și restituirea bunurilor române din Germania vor fi efectuate în conformitate cu dispozițiunile ce vor fi stabilite de Puterile ocupante ale Germaniei.
4. Fără a prejudicia dispozițiunile de mai sus, precum și orice alte dispozițiuni luate în favoarea României și a cetățenilor români, de către Puterile ocupante ale Germaniei, România renunță în numele său și în numele cetățenilor săi, la orice pretențiuni împotriva Germaniei și a cetățenilor germani, pendinte la 8 Mai 1945, cu excepțiunea pretențiunilor rezultând din contracte și alte obligațiuni anterioare datei de 1 Septemvrie 1939, precum și din drepturi dobândite înainte de aceeași dată. Această renunțare va fi considerată ca înglobând creanțele, toate pretențiunile interguvernamentale în legătură cu aranjamente încheiate în cursul războiului, precum și toate pretențiunile cu privire la pierderi sau daune ivite în timpul războiului.
Articolul 29
1. Existența stării de război nu va fi considerată în sine ca afectând obligațiunile de a plăti datoriile pecuniare ce rezultă din obligațiuni și contracte care erau în ființă și din drepturi ce erau dobândite înainte de existența stării de războiu, datorii care deveniseră exigibile înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de față și care sunt datorate, fie de Guvernul sau de cetățenii români, Guvernului sau cetățenilor uneia dintre Puterile Aliate și Asociate, fie de Guvernul sau de cetățenii uneia dintre Puterile Aliate și Asociate Guvernului sau cetățenilor români.
2. În afară de dispozițiuni contrare, prevăzute în mod expres în Tratatul de față, nicio clauză din acesta nu va putea fi interpretată ca afectând raporturile dela debitor la creditor, ce rezultă din contracte încheiate înainte de război, fie de Guvernul român, fie de cetățenii români.
Articolul 30
1. România renunță, în numele Guvernului român sau al cetățenilor români, la toate reclamațiunile de orice fel împotriva Puterilor Aliate și Asociate, rezultând direct din război sau din măsuri luate în urma existenței unei stări de război în Europa, după 1 Septemvrie 1939, indiferent dacă Puterea Aliată sau Asociată a fost sau nu în război cu România în acel timp. Sunt cuprinse în această renunțare:
(a) reclamațiuni relative la pierderi sau daune suferite de pe urma actelor forțelor armate sau autorităților unor Puteri Aliate sau Asociate;
(b) reclamațiuni decurgând din prezența, din operațiunile sau din acțiunile forțelor armate sau autorităților unor Puteri Aliate sau Asociate pe teritoriul român;
(c) reclamațiuni în legătură cu deciziunile sau ordonanțele Tribunalelor de Prize ale unor Puteri Aliate sau Asociate, România acceptând să recunoască ca valabile și obligatorii toate deciziunile și ordonanțele acestor Tribunale de Prize, pronunțate la 1 Septemvrie 1939, sau după această dată, cu privire la vase românești, mărfuri românești sau la plata cheltuielilor;
(d) reclamațiuni decurgând din exercitarea drepturilor de beligeranță sau din măsurile luate în vederea exercitării acestor drepturi.
2. Dispozițiunile articolului de față vor exclude complect și definitiv toate reclamațiunile de natura celor prevăzute în acest articol și care vor fi stinse de acum înainte, oricare ar fi părțile interesate. Guvernul român acceptă să verse, în lei, o despăgubire echitabilă pentru a satisface reclamațiunile persoanelor care au furnizat, pe cale de rechiziție, mărfuri sau servicii forțelor armate ale unor Puteri Aliate sau Asociate pe teritoriul român, precum și reclamațiunile împotriva forțelor armate ale Puterilor Aliate sau Asociate, relative la pagube cauzate pe teritoriul român și care nu rezultă din fapte de război.
3. România renunță de asemenea, în numele Guvernului român sau al cetățenilor români, la toate reclamațiunile de natura celor vizate prin paragraful 1 al acestui articol, împotriva oricăreia din Națiunile Unite ale cărei relațiuni diplomatice cu România au fost rupte în timpul războiului și care a întreprins vreo acțiune în cooperare cu Puterile Aliate și Asociate.
4. Guvernul român va asuma deplina răspundere pentru întreaga cantitate de monetă militară aliată emisă în România de către autoritățile militare aliate, inclusiv toată cantitatea de monetă de aceeași natură aflată în circulație la intrarea în vigoare a Tratatului de față.
5. Renunțarea la care România subscrie prin paragraful 1 al acestui articol, cuprinde și toate reclamațiunile decurgând din măsurile luate de oricare din Puterile Aliate și Asociate cu privire la vasele românești, între 1 Septemvrie 1939 și intrarea în vigoare a Tratatului de față, precum și orice pretențiune sau creanță decurgând din Convențiunile în vigoare în prezent cu privire la prizonierii de război.
Articolul 31
1. Până la încheierea unor tratate sau acordări comerciale între vreuna din Națiunile Unite și România, Guvernul român va acorda pe o perioadă de optsprezece luni, dela intrarea în vigoare a Tratatului de față, următorul tratament fiecăreia din Națiunile Unite care, în fapt, acordă ea însăși României, în aceste domenii, un tratament similar, pe cale de reciprocitate:
(a) În tot ce privește taxele vamale și taxele de import sau de export, impunerea în interiorul țării a mărfurilor importate și toate reglementările în legătură cu aceasta, Națiunile Unite vor beneficia de clauza necondiționată a națiunii celei mai favorizate;
(b) România nu va aplica în nicio altă privință vreo discriminare arbitrară împotriva mărfurilor provenind din teritoriul oricăreia dintre Națiunile Unite sau destinate acestui teritoriu, în raport cu mărfurile analoage provenind din teritoriul oricărei alte Națiuni Unite sau oricărei alte țări străine sau destinate teritoriilor acestora;
(c) Cetățenii Națiunilor Unite, inclusiv persoanele juridice, vor beneficia de tratamentul acordat naționalilor și acela al națiunii celei mai favorizate, în tot ceea ce privește comerțul, industria, navigația și alte forme de activitate comercială în România. Aceste dispozițiuni nu se vor aplica aviației comerciale;
(d) România nu va acorda niciunei țări vreun drept exclusiv sau preferențial în ce privește exploatarea aviației comerciale în traficul internațional; ea va acorda tuturor Națiunilor Unite condițiuni de egalitate la obținerea de drepturi în materie de transporturi aeriene comerciale internaționale pe teritoriul român, inclusiv dreptul de a ateriza pentru aprovizionarea cu carburanți și pentru reparații, iar în privința exploatării aviației comerciale în traficul internațional, ea va acorda, pe bază de reciprocitate și fără discriminare, tuturor Națiunilor Unite, dreptul de survol peste teritoriul român fără escală. Aceste dispozițiuni nu vor afecta interesele de apărare națională ale României.
2. Obligațiunile de mai sus luate de România trebuesc înțelese sub rezerva excepțiunilor uzuale din tratatele de comerț încheiate de România înainte de război, iar dispozițiunile relative la reciprocitatea acordată de fiecare din Națiunile Unite, trebuesc înțelese sub rezerva excepțiunilor uzuale din tratatele de comerț încheiate de Statul respectiv.
Articolul 32
1. Orice diferende, care s’ar putea ivi în legătura cu articolele 23 și 24 și Anexele IV, V și VI, partea B, din Tratatul de față, vor fi supuse unei Comisiuni de Conciliațiune, compusă, în număr egal, din reprezentanți ai Guvernului Națiunii Unite interesate și ai Guvernului român. Dacă nu s’a ajuns la un acord în termen de trei luni de când diferendul a fost supus Comisiunii de Conciliațiune, oricare dintre cele două Guverne va putea cere adăogirea unui al treilea membru în Comisiune, iar în lipsa unui acord între cele două Guverne asupra alegerii acestui membru, una sau cealaltă dintre părți va putea cere Secretarului General al Organizațiunii Națiunilor Unite să facă numirea.
2. Deciziunea majorității membrilor Comisiunii va fi considerată ca deciziunea Comisiunii și acceptată de părți ca definitivă și obligatorie.
Articolul 33
Orice diferende care s’ar putea ivi în legătură cu prețurile plătite de Guvernul Român pentru mărfurile livrate de acest Guvern în contul reparațiunilor și dobândite dela cetățeni ai unei Puteri Aliate sau Asociate sau dela societăți care aparțin unor cetățeni ai acestor Puteri, vor fi rezolvite, fără a prejudicia executarea obligațiunilor României cu privire la reparațiuni, prin negocieri diplomatice între Guvernul țării interesate și Guvernul român. Dacă negocierile diplomatice directe între părțile interesate nu ar duce la o rezolvire a diferendului în termen de două luni, diferendul va fi supus Șefilor Misiunilor Diplomatice din București ale Uniunii Sovietice, Regatul Unit și Statelor Unite ale Americei pentru a fi rezolvit. În cazul că Șefii de Misiune nu vor ajunge la un acord în termen de două luni, una sau cealaltă dintre părți va putea cere Secretarului General al Organizațiunii Națiunilor Unite, să numească un arbitru, a cărui hotărîre va fi obligatorie pentru părțile în litigiu.
Articolul 34
Articolele 23, 24, 31 și Anexa VI din Tratatu de față se vor aplica Puterilor Aliate și Asociate și Franței și acelora dintre Națiunile Unite ale căror relații diplomatice cu România au fost rupte în timpul războiului.
Articolul 35
Dispozițiunile Anexelor IV, V și VI precum și celelalte Anexe fac parte integrantă din Tratatul de față și vor avea aceeași valoare și efect.
PARTEA VII CLAUZĂ RELATIVĂ LA DUNĂRE
Articolul 36
Navigațiunea pe Dunăre va fi liberă și deschisă cetățenilor, vaselor de comerț și mărfurilor tuturor Statelor, pe picior de egalitate, în ce privește taxele portuare și de navigațiune și condițiunile la care este supusă navigațiunea comercială. Dispozițiunile de mai sus nu se vor aplica traficului între porturile aceluiași Stat.
PARTEA VIII CLAUZE FINALE
Articolul 37
1. Pentru o perioadă care nu va depăși optsprezece luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de față, Șefii Misiunilor Diplomatice din București ale Uniunii Sovietice, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americei, lucrând în înțelegere, vor reprezenta Puterile Aliate și Asociate pentru a trata cu Guvernul român în toate chestiunile relative la executarea și interpretarea Tratatului de față.
2. Cei Trei Șefi de Misiune vor da Guvernului român îndrumările, sfaturile tehnice și lămuririle care ar putea fi necesare spre a asigura executarea grabnică și eficace a Tratatului de față, în litera și spiritul lui.
3. Guvernul român va pune la îndemâna acestor Trei Șefi de Misiune toate informațiunile necesare și tot ajutorul de care ei ar putea avea nevoie în îndeplinirea sarcinilor conferite lor prin Tratatul de față.
Articolul 38
1. Cu excepția cazurilor pentru care se prevede în mod expres o altă procedură prin orice articol al Tratatului de față, orice diferend cu privire la interpretarea sau executarea Tratatului și care nu va fi fost rezolvit prin negocieri diplomatice directe, va fi supus celor Trei Șefi de Misiune, lucrând conform articolului 37, dar în acest caz, Șefii de Misiune nu vor fi legați de termenul prevăzut în acel articol. Orice diferend care nu va fi rezolvit de ei în termen de două luni, va fi supus, la cererea uneia sau celeilalte dintre părțile în litigiu, dacă acestea nu cad de acord asupra unei alte căi de rezolvire, unei Comisiuni compuse din câte un reprezentant al fiecărei părți și un al treilea membru, ales de comun acord de cele două părți dintre cetățenii unei a treia țări. Dacă cele două părți nu ar izbuti să se înțeleagă în termen de o lună cu privire la numirea celui de al treilea membru, una sau cealaltă dintre părți va putea cere Secretarului General al Organizațiunii Națiunilor Unite să facă numirea.
2. Deciziunea majorității membrilor Comisiunii va fi considerată ca deciziunea Comisiunii și acceptată de părți ca definitivă și obligatorie.
Articolul 39
1. Orice membru al Organizațiunii Națiunilor Unite care nu este semnatar al Tratatului de față și care se găsește în război cu România, va putea acceda la Tratat și va fi considerat din momentul accesiunii ca Putere Asociată pentru aplicarea Tratatului.
2. Instrumentele de accesiune vor fi depuse Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și vor produce efect din momentul depunerii.
Articolul 40
Tratatul de față, ale cărui texte în limbile rusă și engleză sunt autentice, va fi ratificat de Puterile Aliate și Asociate. El va fi de asemenea ratificat de România. El va intra în vigoare imediat după depunerea ratificărilor de către Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americei. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste în cel mai scurt timp posibil.
În ce privește fiecare Putere Aliată sau Asociată al cărei instrument de ratificare va fi depus ulterior, Tratatul va intra în vigoare la data depunerii. Tratatul de față va fi depus în arhivele Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, care va remite copii certificate fiecăruia din Statele semnatare.
LISTA ANEXELOR
Anexa I. Harta frontierelor române.
Anexa II. Definiția instrucției militare: terestre, aeriene și navale.
Anexa III. Definiția și lista materialului de război.
Anexa IV. Dispozițiuni speciale relative la anumite feluri de bunuri.
A. Proprietatea industrială, literară și artistică.
B. Asigurări.
Anexa V. Contracte, prescripție și efecte de comerț.
Anexa VI. Tribunale de Prize și sentințe.
ANEXA Nr. I
(Vezi articolul 1)
HARTA FRONTIERELOR ROMÂNE
ANEXA Nr. II
(Vezi articolul 13)
DEFINIȚIA INSTRUCȚIEI MILITARE: TERESTRE, AERIENE ȘI NAVALE
1. Instrucția militară este definită după cum urmează: studiul și practica folosirii materialului de război, conceput sau adaptat în mod special pentru scopuri militare, și a dispozitivelor de instrucție corespunzătoare; studiul și executarea tuturor exercițiilor sau manevrelor folosite în învățământul sau practica evoluțiunilor executate de forțele combatante în luptă; studiul metodic al tacticei, al strategiei și al serviciului de Stat-Major.
2. Instrucția militară aeriană este definită după cum urmează: studiul și practica folosirii materialului de război, conceput sau adaptat în mod special pentru scopurile aeronauticei militare, și a dispozitivelor de instrucție corespunzătoare; studiul și practica tuturor evoluțiunilor specializate, inclusiv sborul în formație, executate de aeronave în îndeplinirea unei misiuni militare aeriene; studiul metodic al tacticei aeriene, al strategiei și al serviciului de Stat-Major.
3. Instrucția navală este definită după cum urmează: studiul, organizarea generală sau practica folosirii navelor de război sau a instalațiilor navale, precum și studiul sau folosirea tuturor aparatelor și dispozitivelor de instrucție corespunzătoare care sunt întrebuințate în purtarea, războiului naval, cu excepția acelora care sunt folosite în mod normal și pentru scopuri civile; de asemenea, învățământul, practica sau studiul metodic al tacticei navale, al strategiei și al serviciului de Stat-Major, inclusiv executarea tuturor operațiunilor și manevrelor care nu sunt necesare în întrebuințările pacinice a navelor.
ANEXA Nr. III
(Vezi articolul 16)
DEFINIȚIA ȘI LISTA MATERIALULUI DE RĂZBOI
Denumirea «material de război», întrebuințată în Tratatul de față, cuprinde toate armele, munițiunile și materialul concepute sau adaptate în mod special pentru scopuri de război, enumerate mai jos.
Puterile Aliate și Asociate își rezervă dreptul de a amenda în mod periodic această listă, prin modificări sau adăogiri, în lumina desvoltărilor științifice ulterioare.
Categoria I
1. Puști, carabine, revolvere și pistoale militare; țevi pentru aceste arme și alte piese de schimb ce nu pot fi ușor adaptate pentru o întrebuințare civilă.
2. Mitraliere, puști mitraliere automate sau cu repetiție și pistoale mitraliere; țevi pentru aceste arme și alte piese de schimb ce nu pot fi ușor adaptate pentru o întrebuințare civilă; afete de mitraliere.
3. Tunuri, obuziere, mortiere, tunuri de bord pentru avioane; tunuri fără culasă sau fără recul și aruncătoare de flăcări; țevi și alte piese de schimb ce nu pot fi ușor adaptate pentru o întrebuințare civilă; chesoane și afete pentru cele de mai sus.
4. Aruncătoare de rachete; mecanisme pentru lansarea și controlul proiectilelor auto-propulsate și dirijate; suporturi pentru acestea.
5. Proiectile auto-propulsate și dirijate, proiectile, rachete, munițiuni și cartușe, pline sau goale, pentru armele specificate în alineatele 1-4 de mai sus și focoase sau mecanisme pentru explodarea sau funcționarea lor. Nu sunt cuprinse detonatoarele necesare pentru scopuri civile.
6. Grenade, bombe, torpile, mine, grenade submarine, materiale sau încărcături incendiare, pline sau goale, precum și toate mijloacele pentru exploadarea sau funcționarea lor. Nu sunt cuprinse detonatoarele necesare pentru scopuri civile.
7. Baionete.
Categoria II
1. Vehicule de luptă blindate, trenuri blindate, netransformabile din punct de vedere tehnic pentru o întrebuințare civilă.
2. Vehicule mecanice și auto-motoare pentru oricare din armele enumerate în Categoria I; șasiuri sau caroserii militare de tipuri speciale, altele decât cele enumerate în alineatul 1 de mai sus.
3. Plăci de blindaje mai groase de 3 țoli, întrebuințate în scopuri de protecție, în războiu.
Categoria III
1. Aparate de ochire și de calcul pentru controlul tirului, cuprinzând aparatele regulatoare de tir și de înregistrare; instrumente pentru dirijarea tirului; înălțătoare de tun; vizoare pentru bombardament; regulatoare de focoase; dispozitive pentru verificarea calibrelor tunurilor și a instrumentelor pentru controlul tirului.
2. Material de pontoane pentru asalt, bărci de asalt și de atac.
3. Dispozitive pentru stratageme de război, pentru orbire și capcane.
4. Echipament de război individual de o natură specială, care nu poate fi ușor adaptat pentru scopuri civile.
Categoria IV
1. Nave de război de orice fel, inclusiv vase transformate și imbarcațiuni concepute sau destinate pentru însoțirea sau sprijinirea acestora, care, din punct de vedere tehnic, nu pot fi transformate pentru scopuri civile, precum și armamentul, blindajul, munițiunile, avioanele și orice alt echipament, material, mașini și instalațiuni care în timp de pace, nu sunt întrebuințate decât pe vase de război.
2. Vase de debarcare și vehicule sau echipament amfibiu de orice fel; vase de asalt sau material de asalt de orice fel, precum și catapulte sau alte dispozitive pentru lansarea sau proiectarea avioanelor, rachetelor, armelor propulsate sau oricărui alt proiectil, instrument sau dispozitiv, cu sau fără personal, dirijat sau nedirijat.
3. Nave, imbarcațiuni, arme, dispozitive sau aparate de orice fel, submersibile sau semi-submersibile, inclusiv estacade special concepute pentru apărarea porturilor, cu excepția celor necesare pentru salvări de vase sau de persoane, sau pentru alte scopuri civile, precum și orice echipament, accesorii, piese de schimb, dispozitive de experimentare sau de instrucție, instrumente sau instalațiuni ce ar putea fi concepute în mod special pentru construirea, încercarea, întreținerea sau adăpostirea acestora.
Categoria V
1. Aeronave, montate sau în piese detașate, mai grele sau mai ușoare decât aerul, concepute sau adaptate pentru lupta aeriană prin folosirea de mitraliere, aruncătoare de rachete sau artilerie, sau pentru transportul și lansarea bombelor sau care sunt echipate cu vreunul din dispozitivele menționate în alineatul 2 de mai jos, sau care pe baza concepției sau construcției lor sunt pregătite spre a fi echipate cu asemenea dispozitive.
2. Afete și amplasamente pentru tunuri aeriene, dispozitive pentru înmagazinarea bombelor, port-torpile și dispozitive pentru lansarea bombelor sau torpilelor, turele și cupole pentru tunuri.
3. Echipament conceput în mod special și întrebuințat exclusiv pentru trupele aero-purtate.
4. Catapulte sau dispozitive de lansare pentru avioanele îmbarcate pe nave, pentru avioane terestre sau hidroavioane; dispozitive pentru lansarea de arme sburătoare.
5. Baloane de baraj.
Categoria VI
Substanțe asfixiante, mortale, toxice sau apte a scoate din luptă, destinate unor scopuri de război sau fabricate în cantități depășind, necesitățile civile.
Categoria VII
Propulsoare, explozive, material pirotehnic sau gaze lichefiate destinate la propulsarea, explodarea, încărcarea sau umplerea materialului de război din categoriile de față, sau la orice întrebuințare în legătură cu acest material și care nu pot avea întrebuințări civile sau sunt fabricate în cantități depășind necesitățile civile.
Categoria VIII
I
nstalațiuni și utilaj industrial, concepute în mod special pentru fabricarea și întreținerea materialului enumerat mai sus, și care, din motive tehnice, nu pot fi transformate pentru scopuri civile.
ANEXA Nr. IV
DISPOZIȚIUNI SPECIALE RELATIVE LA ANUMITE FELURI DE BUNURI
A. PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ, LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ
1.
(a) Un termen de un an dela intrarea în vigoare a Tratatului de față va fi acordat Puterilor Aliate și Asociate și cetățenilor lor, fără plata vreunor taxe de prorogare sau alte sancțiuni de orice fel, spre a le permite să îndeplinească toate actele necesare pentru obținerea sau conservarea în România a drepturilor de proprietate industrială, literară și artistică, care nu au putut fi îndeplinite din cauza existenței stării de război.
(b) Puterile Aliate și Asociate sau cetățenii lor, care vor fi făcut în modul cuvenit, pe teritoriul vreuneia dintre Puterile Aliate și Asociate, o cerere, fie pentru obținerea unui brevet sau pentru înregistrarea unui model de utilitate, cu cel mult douăsprezece luni înainte de izbucnirea războiului cu România sau în timpul războiului, fie pentru înregistrarea unui desen industrial, a unui modei sau a unei mărci de fabrică, cu cel mult șase luni înainte de izbucnirea războiului cu România sau în timpul războiului, vor avea dreptul să ceară în termen de douăsprezece luni dela intrarea în vigoare a Tratatului de față drepturi corespunzătoare în România, cu un drept de prioritate întemeiat pe înregistrarea anterioară a cererii lor pe teritoriul acelei Puteri Aliate sau Asociate.
(c) Se va acorda fiecăreia din Puterile Aliate și Asociate și cetățenilor ei un termen de un an dela intrarea în vigoare a Tratatului de față, în timpul căruia vor putea intenta acțiuni în România împotriva persoanelor fizice sau juridice cărora li s’ar imputa o încălcare ilegală a drepturilor lor de proprietate industrială, literară sau artistică între data izbucnirii războiului și intrarea în vigoare a Tratatului.
2. La determinarea perioadei înăuntrul căreia un brevet trebue să fie exploatat sau un model, sau o marcă de fabrică trebue să fie folosită, nu se va ține seama de o perioadă cuprinsă între izbucnirea războiului și sfârșitul lunii a optsprezecea dela intrarea în vigoare a Tratatului de față.
3. Perioada dintre izbucnirea războiului și intrarea în vigoare a Tratatului de față va fi scăzută din durata normală de valabilitate a drepturilor de proprietate industrială, literară și artistică care erau în vigoare în România la izbucnirea războiului sau care vor fi recunoscute sau stabilite în condițiunile prevăzute în partea A. a acestei Anexe și aparțin vreuneia dintre Puterile Aliate și Asociate sau cetățenilor ei. În consecință, durata normală de valabilitate a acestor drepturi va fi considerată ca prelungită în mod automat în România cu un nou termen corespunzând aceluia care va fi fost astfel scăzut.
4. Dispozițiunile de mai sus, privitoare la drepturile în România ale Puterilor Aliate și Asociate și ale cetățenilor lor, se vor aplica de o potrivă drepturilor României și ale cetățenilor români, în teritoriile Puterilor Aliate și Asociate. Niciuna din aceste dispozițiuni, însă, nu va da României sau cetățenilor români dreptul la un tratament mai favorabil, pe teritoriul vreuneia din Puterile Aliate și Asociate, decât cel acordat de acea Putere în aceleași cazuri altor Națiuni Unite sau cetățenilor acestora. România nu va fi ținută nici ea, în virtutea acestor dispozițiuni, să acorde vreuneia din Puterile Aliate și Asociate sau cetățenilor ei un tratament mai favorabil decât cel de care România sau cetățenii români beneficiază pe teritoriul acelei Puteri în privința materiilor la care se aplică dispozițiunile de mai sus.
5. Terții din teritoriile vreuneia din Puterile Aliate și Asociate sau din România cari, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de față, au dobândit de bună credință drepturi de proprietate industrială, literară sau artistică în opoziție cu drepturile restabilite potrivit dispozițiunilor părții A. a acestei Anexe sau cu drepturile obținute datorită priorității acordate prin acele dispozițiuni, sau cari de bună credință au fabricat, publicat, reprodus, folosit sau vândut obiectul acestor drepturi, vor fi autorizați, fără a se expune la urmăriri pentru încălcare, să continue a exercita acele drepturi și să continue sau să reia acea fabricare, publicare, reproducere, folosință sau vânzare, dobândite sau întreprinse cu bună credință. În România această autorizație va fi dată sub forma unei licențe fără exclusivitate, acordată în termeni și condițiuni ce urmează să fie fixate de comun acord între părțile interesate sau, în lipsa unei înțelegeri, de către Comisiunea de Conciliațiune instituită potrivit articolului 32 al Tratatului de față. Pe teritoriile fiecăreia din Puterile Aliate și Asociate însă, terții de bună credință vor beneficia de protecția ce este acordată în împrejurări similare terților de bună credință ale căror drepturi sunt în opoziție cu ale cetățenilor altor Puteri Aliate și Asociate.
6. Nici o dispoziție din partea A. a acestei Anexe nu va putea fi interpretată în sensul că acordă României sau cetățenilor români drepturi la brevete sau modele de utilitate, pe teritoriul vreuneia din Puterile Aliate și Asociate, cu privire la invențiuni relative la orice articol indicat nominal în Anexa III a Tratatului de față, invențiuni care au fost făcute, sau pentru care s’au depus cereri de înregistrare, de către România ori de vreun cetățean român, în România sau pe teritoriul vreunei alte Puteri a Axei sau pe orice teritoriu ocupat de forțele armate ale Axei, în timpul când teritoriul în chestiune se găsea sub controlul forțelor armate sau al autorităților Puterilor Axei.
7. România va acorda de asemenea beneficiul dispozițiunilor de mai sus ale acestei Anexe, Franței precum și altor Națiuni Unite care nu sunt Puteri Aliate sau Asociate, ale căror relații diplomatice cu România au fost rupte în timpul războiului și care se obligă să acorde României avantagiile conferite ei în virtutea ziselor dispozițiuni.
8. Nicio dispoziție din partea A. a acestei Anexe nu va fi înțeleasă ca fiind în contradicție cu articolele 24, 27 și 29 ale Tratatului de față.
B. ASIGURĂRI
1. Asigurătorii, cetățeni ai Națiunilor Unite, vor putea relua vechile lor portofolii fără nicio restricțiune, afară de cele aplicabile asigurătorilor în general.
2. Dacă un asigurător, cetățean al vreuneia din Națiunile Unite, ar dori să-și reia activitatea profesională în România și dacă se constată că valoarea depunerilor în garanție sau a rezervelor cerute întreprinderilor de asigurare ca o condiție pentru exercitarea activității lor în România a scăzut în urma pierderii sau a deprecierii titlurilor care constituiau acele depuneri sau rezerve, Guvernul român se obligă să recunoască, pe termen de optsprezece luni, că ceea ce a mai rămas din aceste titluri îndeplinește toate cerințele legale în ce privește depunerile și rezervele.
ANEXA Nr. V
CONTRACTE, PRESCRIPȚIE ȘI EFECTE DE COMERȚ
A. CONTRACTE
1. Sub rezerva excepțiunilor enumerate în paragrafele 2 și 3 de mai jos, orice contract care în executarea sa necesita raporturi între părți devenite inamice în înțelesul Părții D. a acestei Anexe va fi considerat ca reziliat dela data când una din părți a devenit inamică. Această reziliere nu va aduce însă nicio atingere prevederilor articolului 29 al Tratatului de față și nici nu va libera vreuna din părțile contractante de obligațiunea de a restitui sumele primite ca avansuri sau ca aconturi și pentru care acea parte contractantă nu a efectuat o contraprestațiune.
2. Cu toate dispozițiunile paragrafului 1 de mai sus, stipulațiunile din orice contract care se pot disjunge și a căror executare nu necesita raporturi între părți devenite inamice în înțelesul Părții D. a acestei Anexe, nu vor fi reziliate ci vor rămâne în vigoare, fără ca aceasta să aducă vreo atingere drepturilor prevăzute în articolul 27 al Tratatului de față. În cazurile în care stipulațiunile vreunui contract nu se pot disjunge, contractul va fi considerat ca reziliat în întregime. Dispozițiunile de mai sus se înțeleg sub rezerva aplicării legilor, ordonanțelor și regulamentelor naționale edictate de vreuna din Puterile Aliate sau Asociate sub jurisdicția căreia se află contractul sau una din părțile contractante precum și sub rezerva stipulațiunilor contractului.
3. Nicio dispoziție cuprinsă în Partea A. a Anexei de față, nu va fi considerată ca anulând transacțiunile legalmente executate în conformitate cu contractele încheiate între inamici dacă aceste transacțiuni au fost executate cu autorizația Guvernului uneia dintre Puterile Aliate și Asociate.
4. Prin derogare la dispozițiunile de mai sus, contractele de asigurare și de reasigurare vor face obiectul unor convențiuni deosebite între Guvernul Puterii Aliate sau Asociate interesate și Guvernul român.
B. TERMENE DE PRESCRIPȚIE
1. În raporturile juridice interesând persoane sau bunuri ce pun în cauză cetățeni ai Națiunilor Unite și cetățeni români, cari din cauza stării de război nu au putut să introducă sau să continue o acțiune judiciară, sau să îndeplinească formalitățile necesare pentru salvgardarea drepturilor lor, toate termenele de prescripție sau de limitare a dreptului de a introduce sau de a continua o acțiune judiciară sau a dreptului de a lua măsuri conservatorii vor fi considerate ca fiind suspendate pe durata războiului, pe teritoriul român, pe de o parte, și pe teritoriul acelor Națiuni Unite care acordă României, prin reciprocitate, beneficiul dispozițiunilor acestui paragraf, pe de altă parte, indiferent dacă aceste termene au început să curgă înainte sau după izbucnirea războiului. Aceste termene vor reîncepe să curgă dela intrarea în vigoare a Tratatului de față. Dispozițiunile acestui paragraf se vor aplica, și termenelor fixate pentru prezentarea cupoanelor de dobânzi sau de dividende sau pentru prezentarea spre rambursare a valorilor ieșite la sorți sau rambursabile pentru orice alt motiv.
2. În cazul când din cauza neexecutării unui act sau neîndeplinirii vreunei formalități în timpul războiului, s’au luat pe teritoriul român măsuri de executare în dauna unui cetățean al vreunei Națiuni Unite, Guvernul român va restabili drepturile lezate. Dacă restabilirea acestor drepturi este imposibilă sau ar fi inechitabilă, Guvernul român va lua măsurile necesare pentru ca cetățeanul Națiunii Unite să primească indemnizația care, în cazul respectiv, va apare justă și echitabilă.
C. EFECTE DE COMERȚ
1. În relațiunile dintre inamici, niciun efect de comerț întocmit înainte de război nu va fi considerat a-și fi pierdut valoarea pe motiv că, în termenele prescrise, nu a fost prezentat spre acceptare sau încasare, sau nu s’a comunicat trăgătorilor sau andosanților neacceptarea sau neplata, sau n’a fost protestat, nici pentru faptul neîndeplinirii vreunei formalități în timpul războiului.
2. Dacă termenul înăuntrul căruia un efect de comerț trebuia să fie prezentat spre acceptare sau încasare, sau înăuntrul căruia trebuia să se dea trăgătorului sau andosatorului un aviz de neacceptare sau neplată sau înăuntrul căruia efectul trebuia să fie protestat, a expirat în timpul războiului și partea care trebuia să prezinte efectul sau să-l protesteze sau să dea aviz de neacceptare sau neplată a omis a face aceasta în timpul războiului, se va acorda un termen de cel puțin trei luni, dela intrarea în vigoare a Tratatului de față, înăuntrul căruia să se poată face prezentarea sau protestul efectului sau să dea aviz de neacceptarea sau neplata lui.
3. Dacă o persoană a contractat obligațiuni în baza unui efect de comerț, fie înainte, fie în timpul războiului, în urma unui angajament luat față de ea de către o persoană care a devenit ulterior inamică, aceasta din urmă rămâne obligată să despăgubească pe cea dintâi în privința acelor obligațiuni independent de faptul izbucnirii războiului.
D. DISPOZIȚIUNI SPECIALE
1. În înțelesul Anexei de față, se va considera persoanele fizice și juridice au devenit inamice începând dela data când relațiile comerciale dintre, ele au devenit ilegale conform legilor, ordonanțelor și regulamentelor cărora aceste persoane sau contracte erau supuse.
2. Ținând seama de sistemul juridic al Statelor Unite ale Americei, dispozițiunile acestei Anexe se vor aplica relațiunilor dintre Statele Unite și România.
ANEXA Nr. VI
TRIBUNALE DE PRIZE ȘI SENTINȚE
A. TRIBUNALE DE PRIZE
Fiecare din Puterile Aliate sau Asociate își rezervă dreptul de a examina, potrivit unei proceduri pe care urmează a o stabili, toate deciziunile și ordonanțele Tribunalelor de Prize române date în procese ce pun în cauză drepturile de proprietate ale cetățenilor acelei Puteri și de a recomanda Guvernului român să dispună revizuirea acelora dintre deciziuni sau ordonanțe care ar putea să nu fie conforme cu dreptul internațional.
Guvernul român se obligă să pună la dispoziție copii după toate documentele și actele acestor procese, inclusiv deciziunile luate și ordonanțele date, să accepte toate recomandațiunile formulate în urma examinării acelor procese și să dea urmare acelor recomandațiuni.
B. SENTINȚE
Guvernul român va lua măsurile necesare pentru a permite cetățenilor vreuneia din Națiunile Unite, oricând în termen de un an dela intrarea în vigoare a tratatului de față, să intenteze înaintea autorităților române competente o acțiune în revizuire a oricărei sentințe date de o instanță judecătorească română între 22 iunie 1941 și data intrării în vigoare a tratatului de față, în orice proces în care cetățeanul vreuneia dintre națiunile unite nu a fost în măsură a expune cauza sa într’un mod satisfăcător, fie în calitate de reclamant fie în calitate de pârât. În cazul în care un cetățean al vreuneia din Națiunile Unite a suferit un prejudiciu de pe urma vreunei asemenea sentințe, Guvernul român va lua măsurile necesare pentru ca acel cetățean să fie repus în situația în care se găsea înainte de pronunțarea sentinței sau să primească indemnizația care, în cazul respectiv, va apare justă și echitabilă. Denumirea «cetățeni ai Națiunilor Unite» cuprinde și societățile sau asociațiunile organizate sau constituite conform legislației vreuneia dintre națiunile unite.
Drept care, subsemnații Plenipotențiari au semnat Tratatul de față, punând sigiliile lor.
Făcut la Paris, în limbile rusă, engleză, franceză și română, astăzi zece Februarie, una mie nouă sute patruzeci și șapte. Acest Tratat și anexele, dimpreună cu legea s’a votat de Adunarea Deputaților în 23 August anul 1947 și s’a aprobat cu unanimitate de două sute douăzeci și patru voturi.
| Vice-Președinte, Em. Tătărescu | Secretar E. Manolescu | |
| (L.S.A.D.) |
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.