Evenimentele zilei în istoria lumii – 12 septembrie

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 201 | ˅ | ZIUA 566 |
ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 
12 septembrie este a 255-a zi a calendarului gregorian și a 256-a zi în anii bisecți.
  • Etiopia: Ziua națională – Aniversarea revoluției din 1974

12 septembrie 1609 | Henry Hudson începe explorarea râului Hudson, punând bazele colonizării olandeze a regiunii actualului stat New York

12 septembrie 1659 | Oastea Țării Românești, condusă de Mihnea al III-lea, cucerește  Giurgiu și Brăila. Începe răscoala antiotomană.

12 septembrie 1683 | Sfârșitul asediului otoman asupra Vienei

Armata germano-polonă condusă de ducele Carol de Lorena și de regele Jan Sobieski înving în apropiere de Viena oastea marelui vizir Kara Mustafa.

12 septembrie 1789 | Jean-Paul Marat publică primul număr al ziarului L’Ami du peuple.

12 septembrie 1846 | Poeta engleză Elizabeth Barrett fuge cu poetul Robert Browning.

12 septembrie 1847 | Războiul Mexicano-American. Începe Bătălia de la Chapultepec, terminată în ziua următoare cu victoria Statelor Unite.

12 septembrie 1848 | Elveția adopta o nouă constituție, organizându-se ca stat federal

12 septembrie 1878 | La Londra, pe malul Tamisei, se ridică obeliscul egiptean numit „Acul Cleopatrei”

Obeliscul a fost făcut cadou Angliei în 1819 de Mohamed Ali, viceregele Egiptului, cu condiția ca englezii să se ocupe de transportul lui.

12 septembrie 1890 | Fondarea orașului Salisbury, numit ulterior Harare, din 1980 capitală a statului Zimbabwe

12 septembrie 1919 | Decret-lege privind înființarea Universității Regele Ferdinand din Cluj

Primul rector a fost Sextil Pușcariu. Universitatea maghiară din Cluj s-a refugiat la Szeged.

12 septembrie 1919 | Decret-lege dat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, pentru reforma agrară și introducerea votului universal

12 septembrie 1920 | La Anvers, la Jocurile Olimpice de vară, se folosește pentru prima dată steagul olimpic cu cinci inele

12 septembrie 1940 | Franța: in peștera de la Lascaux sunt descoperite picturi rupestre  preistorice

12 septembrie 1944 | La Moscova, are loc semnarea Convenției de armistițiu între guvernul român și guvernele Națiunilor Unite, respectiv Puterile Aliate U.R.S.S., S.U.A., Anglia, prin care se consfințea starea de fapt a ieșirii României din războiul împotriva Națiunilor Unite și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste

Reprezentanta coaliției, pentru România era Uniunea Sovie­tică, care va introduce, de facto, un regim de ocupație militară, subordonând efectiv România, declarata „țară înfrântă”, din toate punctele de vedere – politic, cultural si economic.

In preambulul actului, se preciza că „Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii României, în războiul împotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii și celorlalte Națiuni Unite, acceptă condițiunile armistițiului prezentate de către Guvernele susmenționatelor trei Puteri Aliate, lucrând în interesele tuturor Națiunilor Unite.”

Potrivit art.1, armata româna se subordona total deciziilor URSS: „Operațiunile militare din partea forțelor armate române, cuprinzând forțele navale și aeriene, împotriva Germaniei și Ungariei, vor fi purtate sub conducerea generală a Înaltului Comandament Aliat (Sovietic)”; si, conform art.3 „Guvernul și Înaltul Comandament al României vor asigura forțelor sovietice, și ale celorlalți Aliați, înlesniri pentru libera lor mișcare pe teritoriul României, în orice direcție, […] acordând orice concurs posibil pentru o astfel de mișcare, prin mijloacele lor proprii de comunicație şi pe cheltuiala lor, pe pămînt, pe apă și în aer”.

Totodată, România punea „la dispoziția Înaltului Comandament Aliat (sovietic), pentru a fi folosite la discreția acestuia pe durata armistițiului” toate construcțiile și instalațiile militare, aeriene și navale românești, porturile, cazărmile, depozitele, aerodromurile, mijloacele de comunicații etc, „în deplină ordine și cu personalul necesar pentru întreținerea lor.”

Mai mult, separat de cuantumul „datoriilor” stabilite României fața de URSS, guvernul român trebuia „să facă, în mod regulat, în moneda românească, părţile cerute de către Înaltul Comandament Aliat (Sovietic), pentru îndeplinirea funcțiilor sale.” (art. 10)

Armistițiul (art. 4) restabilea frontiera de stat dintre URSS și România, conform Acordului „sovieto-român din 28 iunie 1940”. In compensație, se considera că decizia Arbitrajului de la Viena privind Transilvania „este nulă și neavenită” și ca „Transilvania (în cea mai mare parte a ei)” va fi „restituită României sub condiția confirmării prin Tratatul de Pace” (art. 19)

In plus, prin art.11, se stabilea si datoria României, 300 milioane dolari americani: „Pierderile pricinuite Uniunii Sovietice prin operațiunile militare și prin ocuparea de către România a teritoriului sovietic vor fi despăgubite de către România faţă de Uniunea Sovietica, însă, luînd în considerare că România nu numai că s-a retras din război, dar a și declarat război și în fapt duce război contra Germaniei și Ungariei, Părţile sînt de acord ca compensațiile pentru pierderile menționate să nu fie plătite în întregime de România, ci numai în parte, și anume în suma de 300 milioane dolari ai Statelor Unite, plătibili în curs de 6 ani, în mărfuri (produse petrolifere, cereale, materiale lemnoase, vase maritime și fluviale, diverse mașini etc.)”

Mass-media națională, radioul, poșta, filmele, spectacolele etc, erau, de asemenea, sub controlul complet si discreționar al URSS (art. 16): „Tipărirea, importul și răspândirea în România a publicațiilor periodice și neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru și a filmelor, funcționarea stațiunilor de T.F.F., poștă, telegraf și telefonie vor fi efectuate în acord cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic).”

Documentul a fost semnat de „reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (sovietic), Mareșalul Uniunii Sovietice, R. I. Malinovski, deplin împuternicit pentru aceasta de către Guvernele Uniunii Sovietice, Regatul Unit și Statelor Unite ale Americii”, pe de o parte, și „reprezentanții guvernului și Înaltului Comandament al României, Ministru de Stat și Ministru de Justiție, L. Pătrășcanu, Ministru Subsecretar de Stat al Afacerilor Interne, Adjutant al Majestății Sale, Regelui României, General D. Dămăceanu, Principele Știrbey și d-l G. Popp”, pe de alta parte.

12 septembrie 1949 | Theodor Heuss este ales primul președinte al Republicii Federale Germania

12 septembrie 1953 | John Fitzgerald Kennedy se căsătorește cu Jacqueline Lee Bouvier, la biserica St. Mary din Newport, Rhode Island

12 septembrie 1958 | Americanul Jack Kilby prezintă primul circuit integrat din lume

12 septembrie 1959 | Lansarea misiunii sovietice Luna 2, prima navă care a atins suprafața lunară

12 septembrie 1966 | Lansarea misiunii Gemini 11.

12 septembrie 1974 | Haile Selassie, ultimul împărat al Etiopiei, este răsturnat printr-o lovitură de stat militară.

12 septembrie 1981 | Prima vizită la nivel înalt a șeicului Jaber Al-Ahmad Al-Jaber al –Sabah al Kuweitului la București (12 -14 septembrie 1981)

Emirul kuweitian a venit însoțit de o numeroasă delegație compusă din Ministrul Comerțului și Industriei, Ministrul Finanțelor, adjuncți de miniștri, suita personală, dar și Abdel N. Al-Jarrah, ambasador acreditat și la București, rezident la Moscova.
Discuțiile purtate între Nicolae Ceaușescu și Jaber Al-Ahmad Al-Jaber al Sabah în zile de 12 și 13 septembrie 1981 s-au axat pe două teme: relațiile internaționale și economice.

Vizita liderului kuweitian la București, așteptată timp de un deceniu, nu a produs efectele scontate nici în plan diplomatic, nici în cel economic. O ambasadă la București nu a fost deschisă, iar investițiile majore propuse și dorite de Ceaușescu nu au fost atractive pentru investitorii kuweitieni.

Marți 15 septembrie 1981, Scânteia anunța pe prima pagina: „S-a încheiat vizita oficială de prietenie a Alteței Sale șeicul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul statului Kuweit – cu rezultate rodnice, care deschid noi perspective conlucrării româno-kuweitiene, in interesul ambelor țări, al păcii și înțelegerii în lume”.

Ambasada Statului Kuweit la București a fost deschisă abia la 16 mai 2006, iar primul ambasador extraordinar și plenipotențiar – Fahd Hajar Shaouf Al-Mutairi și-a prezentat scrisorile de acreditare la 30 septembrie 2009.

12 septembrie 1990 | La Moscova se încheie discuțiile în format 2+4, în cadrul cărora „puterile aliate” în cel de-al Doilea Război Mondial au renunțat la drepturile speciale instituite după capitularea necondiționată a Germaniei

12 septembrie 2013 | NASA anunță că Voyager 1 a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar


► Deputați municipali din 18 districte din Moscova și Sankt Petersburg au semnat o declarație publică prin care îi cer lui Vladimir Putin să demisioneze →

Zelenski spune că Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a „acordurilor de la Minsk” →

Dmitri Medvedev afirmă că, dacă Kievul nu acceptă condițiile actuale pentru începerea negocierilor, Rusia va accepta doar predarea necondiționată a regimului de la Kiev →

► Ambasadorul Federației Ruse la Berlin, Serghei Neceaev, critică Germania pentru că a livrat arme grele Ucrainei →

Armele germane fac diferența în estul Ucrainei, afirmă cancelarul german →

► Primarul din Harkov acuză forțele rusești că au bombardat o „zonă rezidențială dens populată”

► În teritoriile recent recucerite din Harkov, forțele ucrainene găsesc cadavre de civili care prezintă semne de tortură →

► Ucraina a înregistrat mari progrese în acest weekend →

Unul dintre principalii lideri ai separatiștilor proruşi din estul Ucrainei, Denis Puşilin, a recunoscut luni o situație „dificilă” pe front în faţa contra-ofensivei ucrainene

► Comandamentul militar al federației ruse a încetat să mai trimită noi unități în Ucraina →

► Casa Albă spune că rapoartele armatei din Ucraina sunt „impresionante” →

► Ucraina nu va putea niciodată să destabilizeze situația din Crimeea, a declarat luni premierul Crimeei, Iuri Gotsaniuk →

„Președintele rus Vladimir Putin primește rapoarte despre tot ceea ce se întâmplă în timpul operațiunii militare speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov

► Ministerul moldovean al Apărării dă explicații referitor la imaginile apărute pe rețele de social cu camioane tractând tunuri, precum şi alte echipamente militare →


12 septembrie 2022 | Presa anunță că sicriul reginei Elisabeta a II-a era pregătit de 30 de ani

Sicriul reginei Elisabeta a II-a, în faţa căruia sute de mii de persoane vor veni să se reculeagă până la funeraliile sale, este fabricat din stejar englezesc, dublat de plumb şi era deja pregătit de acum 30 de ani, relatează luni publicația The Times, citată de AFP.

Publicul nu va putea să vadă chipul reginei, al cărei sicriu este închis şi acoperit de drapel şi însemnele regale.

Potrivit The Times, sicriul reginei este făcut din acelaşi material ca şi cel al soţului ei, prinţul Philip, decedat în aprilie 2021.

Societatea de pompe funebere din Londra, Leverton and Sons, responsabilă de funeralii, declarase în urmă cu patru ani cotidianului britanic că nu ştie când şi de cine au fost fabricate sicriile, pe care ea le-a moştenit în 1991 când a început să lucreze cu Palatul.

„Este făcut din stejar englezesc, ceea ce este foarte dificil de găsit şi foarte costisitor”, explicat atunci patronul societăţii, Andrew Leverton.

Dublura de plumb permite ermetizarea sicriului pentru că el va fi depus într-o criptă şi nu îngropat. Dar aceasta îl face extrem de greu pentru cei opt bărbaţi care îl vor purta.

Mânerele din alamă sunt concepute special pentru sicriele regale, la fel şi capacul, care trebuie să poată suporta însemnele monarhiei.

„Nu este ceva care să poată fi fabricat într-o singură zi”, rezumase Leverton pentru Times.

12 septembrie 2022 | Grecia spune că este „pregătită să înfrunte” orice amenințare împotriva suveranității sale

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat – luni, la Paris – că ţara sa este „pregătită să înfrunte” orice ameninţare împotriva suveranităţii sale, referindu-se la Turcia, care acuză Grecia că „i-ar ocupa” insulele din Marea Egee, relatează France Presse.

„Suntem pregătiţi să-i înfruntăm pe toţi cei care ne ameninţă să debarce în insulele noastre, pe teritoriul nostru”, a declarat Mitsotakis, primit de preşedintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee.

El a citat cele şase avioane de luptă Rafale şi cele trei fregate de apărare şi intervenţie (DFI), cumpărate în martie de Atena şi a mulţumit Franţei pentru sprijinul său în faţa „provocărilor” Turciei.

„Suntem întotdeauna deschişi discuţiei şi dialogului”, a adăugat premierul grec.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat recent Grecia că „ocupă” insulele sale din Marea Egee, care sunt greceşti, dar în care soldaţi greci nu pot staţiona şi a avertizat că forţele armate turce ar putea „sosi peste noapte” şi „să facă ceea ce este necesar”.

Emmanuel Macron a denunţat la rândul său „provocări şi afirmaţii inacceptabile, care pun sub semnul întrebării suveranitatea Greciei” şi a reiterat cu „claritate şi fermitate” sprijinul Franţei pentru Atena.

„Nu vom lăsa să se instaleze nicio dezordine, în special în Mediterana orientală”, a spus el.

12 septembrie 2023 | Republicanii vor să declanșeze o anchetă pentru destituirea președintelui SUA, Joe Biden

McCarthy va susține o anchetă de punere sub acuzare a lui Joe Biden.

Demersul său împotriva președintelui Joe Biden, pe care președintele Camerei Deputaților, Kevin McCarthy, îl semnalează de săptămâni întregi, vine în contextul în care unii republicani de extremă dreapta amenință cu destituirea sa.

În timp ce a declarat că va orienta republicanii spre o anchetă vizând destituirea președintelui SUA, McCarthy a sugerat și că va ocoli cel mai mare obstacol în calea acestui plan, și anume obținerea unei majorități a voturilor republicane.

12 septembrie 2023 | Kim Jong Un, liderul din Coreea de Nord, a sosit în Rusia

ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 

Lasă un comentariu