| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 200 | ˅ | ZIUA 565 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- calendar ortodox: Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin.
11 septembrie 1649 | A luat sfârșit asediul Droghedei, armata lui Oliver Cromwell intra în oraș și executa garnizoana.
11 septembrie 1709 | Are loc bătălia de la Malplaquet, parte a Războiului Succesiunii Spaniole
11 septembrie 1792 | În timp ce regele Ludovic al XVI-lea al Franței și familia sa sunt închiși în Tour du Temple, în timpul Revoluției franceze, diamantul „Speranța” este furat împreună cu alte bijuterii ale coroanei franceze, de un grup de șase hoți, care au intrat în depozitul regal, Hôtel du Garde-Meuble de la Couronne
Ulterior, mai multe bijuterii au fost recuperate însă diamantul albastrul francez nu.[1] În 1839 a apărut în catalogul unei colecții de bijuterii deținute de o familie bancară londoneză.
11 septembrie 1851 | Emigrația română aderă la Comitetul Central Democratic European de la Londra
Dimitrie C. Brătianu, reprezentantul României, a fost cel care a semnat actul de adeziune.
11 septembrie 1853 | Pentru prima dată, se utilizează telegraful electric
11 septembrie 1873 | În Sankt Petersburg, pe strada Odesa, sunt aprinse primele lămpi electrice
11 septembrie 1877 | 
S-a născut Felix Dzerjinski (SV: 30 august 1877 – d. 20 iulie 1926), supranumit „Felix cel de fier” – revoluționar și politician bolșevic, unul dintre arhitecții Terorii Roșii, șeful CEKA şi OGPU.
Născut într-o familie poloneză de descendență nobilă, în guvernoratul Minsk (acum Belarus), Dzerjinski aderă, de la o vârstă fragedă, la politica revoluționară și este activ la Kaunas, ca organizator al Partidului Social Democrat Lituanian.
Din 1917 şi până la moartea sa, în 1926, a condus primele două organizații de poliție secretă sovietică, Ceka și OGPU (Administrația Politică de Stat Unificată), înființând organe de securitate ale statului pentru regimul sovietic post-revoluționar.
În decembrie 1917, Lenin l-a numit pe Dzerjinski șeful noii comisii extraordinare a Rusiei (Ceka), însărcinându-l cu suprimarea activităților contrarevoluționare din Rusia sovietică. Ceka a instituit un val de execuții sumare in timpul războiului civil, înainte de a fi reorganizata în aşa-numita Direcție Politică de Stat (GPU) devenită, ulterior, Direcția Politică Comună de Stat (OGPU – Administrația Politică de Stat Unificată).
Dzerjinski a murit în urma unui atac de cord, în 1926. A fost celebrat, în deceniile următoare, în Uniunea Sovietică, Polonia și în alte țări comuniste. Inclusiv orașul Dzerjinsk a fost numit în onoarea sa.
Devenit un simbol proeminent al represiunii și al brutalității, este printre puținele figuri sovietice îngropate într-un mormânt individual, din Necropola Zidului Kremlinului.
11 septembrie 1878 | Agenția diplomatică română de la Viena este ridicată la rangul de legație
Este prima legație a României în străinătate, iar Ion Bălăceanu devine primul ambasador român în străinătate.
11 septembrie 1940 | Se dizolvă Partidul Națiunii – partid „unic și totalitar” sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea.
11 septembrie 1941 | 
Al Doilea Război Mondial: Ca răspuns la numărul tot mai mare de atacuri asupra navelor americane, președintele F.D. Roosevelt ordonă avioanelor marinei americane să tragă, la vedere, in orice nava a Axei care operează în apele defensive americane
11 septembrie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Ofensiva trupelor germano-ungare bate în retragere, în zonele Crișana și Banat
11 septembrie 1945 | Între 11 septembrie – 2 octombrie 1945 au loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american.
În privința României se decide reorganizarea guvernului Groza, prin includerea a câte unui reprezentant din ‘Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, după care „noul” guvern urma să organizeze alegeri libere.
11 septembrie 1971 | 
Nikita Hrușciov (n. 15 aprilie 1894) moare la Moscova, într-un spital pentru elita sovietică, ca urmare a unui atac de cord.
Presa sovietică obișnuia, in mod curent, să amâne știrile despre decesele liderilor si foștilor lideri, cu o zi sau două, iar Hrușciov a primit același tratament, moartea sa fiind anunțată cu o întârziere de cca 48 de ore.
Primul fost premier sovietic și șef al Partidului Comunist care a murit, de la decesul lui Iosif Stalin în 1953, a avut parte de funeralii extrem de modeste, luni, 13 septembrie 1971, la cimitirul mănăstirii Novodevichy din Moscova.
11 septembrie 1973 | 
O lovitură de stat din Chile, cu sprijinul CIA, condusă de generalul armatei chiliene, Augusto José Ramón Pinochet Ugarte (n. 25 noiembrie 1915 – d. 10 decembrie 2006), îl răstoarnă de la putere pe președintele ales democratic, Salvador Allende (n. 26 iunie 1908) împreună cu guvernul său, Unidad Popular, punând capăt regimului civil din Chile
Pinochet (numit comandant-șef al armatei la 23 august 1973 de către președintele Salvador Allende), politician și dictator militar, a condus Chile din 1973 până în 1990, ca lider al Juntei Militare chiliene (1973-1981). In decembrie 1974, a fost autoproclamat președinte al Republicii de către juntă – șef suprem al națiunii, prin decret comun -, devenind astfel dictatorul de facto al Chile.
Din 1981 până în 1990, a rămas la conducere ca președinte de jure, după ce o nouă Constituție, care l-a confirmat în funcție, a fost aprobată, prin referendum, în 1980.
După venirea sa la putere, Pinochet a persecutat adepții de stânga, socialiștii și criticii politicilor sale, ceea ce a dus la executarea a 1.200-3.200 de persoane, la detenția a 80.000 de oameni și la torturarea altor zeci de mii.
Potrivit guvernului chilian, numărul execuțiilor și al disparițiilor forțate s-a ridicat la 3.095 de persoane.
Operațiunea Condor a fost înființată la ordinul regimului Pinochet, la sfârșitul lunii noiembrie 1975, la împlinirea a 60 de ani de la nașterea sa.
Salvador Guillermo Allende Gossens a fost cel de-al 28-lea președinte al statului Chile, din 3 noiembrie 1970 până la moartea sa, 11 septembrie 1973, şi primul marxist ales președinte, într-o democrație liberală din America Latină.
Ca președinte, Allende a încercat să naționalizeze marile industrii, să extindă educația și să îmbunătățească nivelul de trai al clasei muncitoare. A intrat în conflict cu partidele de dreapta care controlau Congresul și cu sistemul judiciar.
La 11 septembrie 1973, armata a acționat pentru a-l înlătura pe Allende printr-o lovitură de stat, susținută de Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite (CIA). În timp ce trupele înconjurau Palatul La Moneda, Allende a ținut ultimul său discurs, în care a promis că nu va demisiona. Mai târziu, în aceeași zi, s-ar fi sinucis.
Un anunț oficial declara că arma pe care a folosit-o Allende a fost o pușcă automată. Înainte de a muri, a fost fotografiat de mai multe ori, ținând în mână un AK-47, un cadou de la Fidel Castro.
Cadavrul lui Allende a fost scos din Palatul La Moneda, înfășurat într-un poncho bolivian, de către soldați și pompieri.
„Muncitori ai țării mele, am încredere în Chile și în destinul său. Alți oameni vor depăși acest moment întunecat și amar în care trădarea încearcă să se impună. Țineți minte că, mult mai devreme decât mai târziu, se vor deschide din nou mărețele drumuri pe care le vor străbate oamenii liberi, pentru a construi o societate mai bună. Trăiască Chile! Trăiască poporul! Trăiască muncitorii!” – Discursul de adio al președintelui Salvador Allende, 11 septembrie 1973.
Îndoielile privind modul în care a murit Allende au persistat pe toată perioada regimului Pinochet.
Mulți chilieni și observatori independenți au refuzat să accepte cu seninătate versiunea guvernamentală a evenimentelor, pe fondul speculațiilor conform cărora Allende ar fi fost ucis de agenți guvernamentali. Când, în 2011, un tribunal chilian a deschis o anchetă penală privind circumstanțele morții lui Allende, Pinochet părăsise de mult timp puterea.
Ancheta penală în curs de desfășurare a condus la un ordin judecătoresc, în mai 2011, prin care rămășițele lui Allende au fost exhumate și autopsiate de o echipă internațională de experți. Rezultatele autopsiei au fost publicate oficial, la mijlocul lunii iulie 2011. Echipa de experți a concluzionat că fostul președinte s-a sinucis, cu o pușcă de asalt AK-47.
În decembrie 2011, judecătorul însărcinat cu ancheta a confirmat concluziile experților și a decis că moartea lui Allende a fost „o sinucidere”.
La 11 septembrie 2012, la 39 de ani de la moartea lui Allende, o curte de apel chiliană a confirmat, în unanimitate, hotărârea instanței de fond, închizând oficial cazul.
Potrivit lui Isabel Allende Bussi – fiica lui Salvador Allende, membră a Senatului chilian – familia Allende acceptase, cu mult timp înainte, faptul că fostul președinte s-a sinucis, declarând, pentru BBC: „Concluziile raportului sunt în concordanță cu ceea ce credeam deja. Când s-a confruntat cu circumstanțe extreme, a luat decizia de a-și lua viața, în loc să fie umilit.” [înapoi]
Operațiunea Condor (Operación Cóndor, cunoscută și sub numele de Plan Cóndor) a fost o campanie de represiune politică și teroare de stat susținută de SUA, care a implicat atât operațiuni de informații cât și asasinarea opozanților.
A fost pusă în aplicare, în mod oficial și concret, în noiembrie 1975, de către dictaturile de dreapta din Conul de Sud al Americii de Sud.
Din cauza naturii sale clandestine, numărul exact al deceselor care pot fi atribuite direct „Operațiunii Condor” este foarte controversat. Unele estimări arată că cel puțin 60.000 de morți pot fi atribuite „Operațiunii Condor”, din care aproximativ 30.000 în Argentina, iar Arhivele Terorii enumeră 50.000 de morți, 30.000 de dispăruți și 400.000 de deținuți.
Politologul american J. Patrice McSherry avansa(în 2002)o cifră de cel puțin 402 morți în „operațiunile Condor” care au depășit granițele naționale, și menționa (în 2009) că cifra celor care „au plecat în exil” și au fost „răpiți, torturați și uciși în țările aliate sau transferați ilegal în țările lor de origine pentru a fi executați… sute, sau mii de astfel de persoane – încă nu a fost stabilită definitiv – au fost răpite, torturate și ucise în „operațiunile Condor””.
Printre victime s-au numărat disidenți și oameni de stânga, lideri sindicali, țărăniști, preoți și călugărițe, studenți și profesori, intelectuali și presupuși membri ai gherilei.
Deși „Condor” a fost descrisă de către Agenția Centrală de Informații (CIA) ca fiind „un efort de cooperare între serviciile de informații/securitate din mai multe țări sud-americane pentru a combate terorismul și subversiunea”, gherilele au fost folosite ca scuză, deoarece acestea nu au fost niciodată suficient de puternice pentru a controla un teritoriu, pentru a obține sprijin material din partea vreunei puteri străine sau pentru a amenința în vreun fel securitatea națională.
Principalii membri Condor au fost guvernele din Argentina, Chile, Uruguay, Paraguay, Bolivia, în timp ce Brazilia a semnat acordul mai târziu. Ecuador și Peru s-au alăturat ulterior operațiunii în roluri mai periferice. (Bevins, Vincent (2020). The Jakarta Method: Washington’s Anticommunist Crusade and the Mass Murder Program that Shaped Our World. Public Affairs. pp. 266–267. ISBN 978-1541742406.) [înapoi]
11 septembrie 1989 | Ungaria deschide Cortina de Fier, pentru a permite germanilor din RDG aflați în concediu să se refugieze în RFG
11 septembrie 1991 | 
SUA: George W. Bush Senior anunță Noua Ordine Mondială (New World Order).
11 septembrie 2001 | În SUA au loc atacurile teroriste organizate de al-Qaeda
Atentatele, în care 2.996 de oameni și-au pierdut viața, au avut un impact mediatic dramatic și o amploare fără precedent
Turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center (WTC) din New York au fost distruse, la fel și o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (zona alocată Departamentului Apărării și Statului Major General al Forțelor Armate ale SUA). Ziua de 11 septembrie a fost declarată, prin decret prezidențial, Ziua patrioților.
În dimineața zilei de 11 septembrie, președintele Bush vizita o clasă de copii din Sarasota, Florida, când a fost informat că un avion a intrat direct în World Trade Center. Mai târziu, Andrew Card, șeful său de cabinet, a șoptit la urechea dreaptă a președintelui: „Un al doilea avion a lovit al doilea turn. America este atacată”.
În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, nouăsprezece teroriști au deturnat patru avioane comerciale care se deplasau de la Boston, Newark și Washington D.C., către San Francisco și Los Angeles.
La ora 8:46 AM, zborul American Airlines cu numărul 11, care venea de la Boston, a penetrat Turnul de Nord al World Trade Center, urmat de zborul United Airlines numărul 175 (tot din direcția Boston), care a lovit Turnul de Sud, la 9:03 AM. Un alt grup de teroriști a preluat controlul zborului American Airlines numărul 77, care a lovit Pentagonul, la 9:37 AM.
Câteva minute mai târziu, Autoritatea Federală a Aviației a ordonat oprirea la sol a tuturor aeronavelor, la nivel național. In următoarea oră (la 10:03 AM) al patrulea avion, zborul 93 al United Airlines din Newark, New Jersey (care se presupune că ar fi avut drept țintă finală fie Capitoliul Statelor Unite, fie Casa Albă), s-a prăbușit lângă Shanksville, Pennsylvania, după ce pasagerii săi – informați de evenimente prin intermediul telefonului mobil – au încercat să-i învingă pe atacatori. Aproximativ 2.750 de persoane au fost ucise în New York, 184 la Pentagon și 40 în Pennsylvania. De asemenea, toți cei 19 teroriști au murit.
Operațiunile de salvare au demarat aproape imediat, in timp ce țara și lumea au încercat să facă față tragediei.
În zilele care au urmat după 11 septembrie, filmările atacurilor au fost redate de nenumărate ori în mass-media, la fel ca și scenele cu mulțimile de oameni îndurerați, sosiți la „Ground Zero” – locul pe care, înainte de atentat, se ridicau turnurile gemene.
O altă consecință directă a fost cea economică: piețele mondiale au fost puternic zguduite, suferind ulterior pierderi record. Turnurile se aflau în centrul districtului financiar din New York, iar pagubele aduse infrastructurii din Lower Manhattan, combinate cu temerile de panică de pe bursă, au ținut piețele din New York închise, patru zile consecutiv. Atacurile au blocat, de asemenea, zeci de mii de oameni în toată America, întrucât spațiul aerian american a rămas închis pentru aviația comercială până pe 13 septembrie, iar serviciul normal, cu noi măsuri de securitate, mult mai rigide, nu s-a reluat încă câteva zile.
După atacurile din 11 septembrie, țările aliate si-au manifestat sprijinul si, probabil, acest lucru l-a simbolizat cel mai bine titlul ziarului francez Le Monde: „Acum suntem cu toții americani”. Chiar și în Iran, mii de oameni s-au adunat în capitala, la Teheran, pentru un priveghi la lumina lumânărilor.
Dovezile adunate de Statele Unite au convins, în curând, majoritatea guvernelor, că grupul islamic al-Qaeda este responsabil pentru atacuri. Grupul fusese anterior implicat în acte teroriste împotriva SUA, iar bin Laden făcuse numeroase declarații anti-americane. Al-Qaeda avea sediul central în Afganistan și a stabilit o relație strânsă cu miliția talibană din acea țară, care ulterior a refuzat cererile SUA de a-l extrăda pe bin Laden și de a pune capăt activității al-Qaeda acolo.
Planificatorul operațional-cheie al atacurilor din 11 septembrie a fost Khalid Sheikh Mohammed (denumit „KSM” în Raportul Comisiei din 11 septembrie și în mass-media), care și-a petrecut tinerețea în Kuweit. Khalid Sheikh Mohammed a devenit activ în Frăția Musulmană, la care s-a alăturat când avea 16 ani, apoi a plecat în Statele Unite pentru a urma facultatea, obținând o diplomă de la Universitatea de Stat Agricolă și Tehnică din Carolina de Nord, în 1986. Ulterior, a călătorit în Pakistan și Afganistan, unde va purta jihad împotriva Uniunii Sovietice, care invadase Afganistanului în 1979.
Atacurile din 11 septembrie au fost un succes tactic enorm pentru Al-Qaeda, iar complotul atentatelor a demonstrat că Al-Qaeda era o organizație de acoperire globală. Planul s-a desfășurat pe tot mapamondul, coordonat de „celula” mișcării cu sediul în Hamburg, Germania, cu întâlniri în Malaezia, transferuri de bani din Dubai, recrutare de agenți sinucigași din țările Orientului Mijlociu și agenți care luau lecții de zbor în SUA – toate aceste activități fiind supravegheate de liderii al-Qaeda din Afganistan.
11 septembrie 2011 | 
La 8:30 PM, președintele SUA, George W. Bush, s-a adresat națiunii din Biroul Oval de la Casa Albă, într-un discurs care a prezentat o doctrină cheie a viitoarei politici externe a administrației sale.
„Nu vom face nicio distincție între teroriștii care au comis aceste acte și cei care le adăpostesc”. (“We will make no distinction between the terrorists who committed these acts and those who harbor them.”)
11 septembrie 2007 | Rusia testează „Tatăl tuturor bombelor”.- cea mai mare armă convențională existentă vreodată
11 septembrie 2009 | Mihai Ghimpu, numit în funcția de președinte al Parlamentului pe 28 august, devine președinte interimar al Republicii Moldova
11 septembrie 2012 | La 39 de ani de la moartea lui Salvador Allende, o curte de apel chiliană a confirmat, în unanimitate, hotărârea instanței de fond, și anume că fostul președinte al Chile s-a sinucis, închizând astfel oficial cazul
11 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina a marcat o victorie surpriză asupra Rusiei, în contraofensiva sa din acest weekend →
11 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Contraofensiva ucraineană a eliberat aproximativ 2.000 de kmp de teritoriu, a spus Zelenski →
11 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării confirmă retragerea trupelor sale din Izium →
11 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene continuă să obțină „câștiguri semnificative” în regiunea Harkov, spune Ministerul britanic al Apărării →
11 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rușii fug din orașul Lugansk →
11 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Emmanuel Macron a discutat cu Vladimir Putin, cerând încetarea focului în Ucraina și demilitarizarea centralei nucleare Zaporojie, a anunțat duminică Palatul Elysee →
11 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Marea Britanie a respins ca neadevărată afirmația președintelui rus Vladimir Putin, potrivit căreia doar o mică parte din grânele exportate din Ucraina în cadrul unui acord internațional ajunge în țările sărace →
11 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Compania rusă Gazprom a declarat că va livra 42,4 milioane de metri cubi de gaze naturale către Europa, prin Ucraina
11 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina va analiza dacă poate furniza urgent Poloniei 100.000 de tone de cărbune termic, necesar pentru iarnă, a declarat Zelenski
11 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lansat duminică un avertisment dur la adresa Moscovei, declarând că „istoria va pune totul la locul său” →
11 septembrie 2023 | O statuie de bronz a lui „Felix de Fier” Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice și arhitectul Terorii Roșii care a urmat revoluției bolșevice din 1917, este dezvelită la sediul serviciului de spionaj extern al Rusiei.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.