| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 194 | ˅ |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
5 septembrie 1198 | Philips de Zwabia, prinț de Hohenstaufen, este încoronat rege al Germaniei și al romanilor.
5 septembrie 1519 | A doua bătălie de la Tehuacingo, Mexic: Hernán Cortés vs. aztecii din Tlascala
5 septembrie 1550 | William Cecil se numește pe sine însuși ministru englez al afacerilor externe.
5 septembrie 1590 | Armata lui Alexandru Farnese îl obligă pe Henric al IV-lea al Franței să sisteze asediul Parisului
5 septembrie 1596 | Comandantul flotei olandeze, Cornelis de Houtman, este luat ostatic în Java
5 septembrie 1622 | Richelieu este numit cardinal de regele francez Ludovic al XIII-lea
5 septembrie 1644 | Prințul Frederick Henry cucerește Sas de Gent
5 septembrie 1661 | Nicolas Fouquet, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, este arestat la Nantes, de D’Artagnan, căpitan al muschetarilor, pentru administrarea defectuoasă a fondurilor de stat.
5 septembrie 1666 | Se termină Marele incendiu din Londra. 10.000 clădiri inclusiv Catedrala Saint Paul din Londra sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit.
5 septembrie 1698 | Țarul Petru cel Mare al Rusiei introduce „taxa pentru barbă”, cu excepția clerului și a țărănimii, pentru a determina populația să renunțe la obiceiurile orientale.
5 septembrie 1717 | Regele George I al Marii Britanii emite Proclamația „Pentru suprimarea piraților din Indiile de Vest”, prin care se acordă o grațiere piraților care se predau (reeditată în 1718).
5 septembrie 1725 | Nunta regelui Ludovic al XV-lea al Franței cu Maria Leszczyńska.
5 septembrie 1774 | Douăsprezece din cele treisprezece colonii americane adoptă un embargou comercial împotriva Marii Britanii în cadrul primului Congres Continental de la Carpenters’ Hall din Philadelphia, Pennsylvania.
5 septembrie 1774 | Odată cu întrunirea Congresului Continental, Philadelphia devine prima capitală a Statelor Unite.
5 septembrie 1781 | Războiul Revoluționar American: o flotă franceză de 24 de nave sub comanda lui Comte de Grasse înfrânge forțele britanice conduse de amiralul Graves în Bătălia de la Chesapeake [Bătălia de la Capurile Virginiei] și îl prinde pe Cornwallis.
5 septembrie 1793 | Revoluția franceză: începe „Domnia terorii”
5 septembrie 1795 | SUA și Alger semnează un tratat de pace
5 septembrie 1796 | Generalul Salicetti decretează drepturi egale pentru evreii din Bologna, Italia.
5 septembrie 1800 | Malta se predă britanicilor după ce aceștia au blocat trupele franceze.
5 septembrie 1814 | Bătălia de la Masurische Meren: Germanii îi alungă pe ruși din Prusia de Est.
5 septembrie 1816 | Ludovic al XVIII-lea trebuie să dizolve Chambre introuvable („Camera inaccesibilă”).
5 septembrie 1836 | Sam Houston este ales președinte al Republicii Texas
5 septembrie 1839 | Începe primul război al opiului în China
5 septembrie 1864 | Flotele britanică, franceză și olandeză au atacat Japonia în strâmtoarea Shimonoseki
5 septembrie 1864 | Achille François Bazaine devine mareșal al Franței.
5 septembrie 1882 | 10.000 de muncitori participă la prima paradă de Ziua Muncii în New York.
5 septembrie 1900 | Franța proclamă un protectorat asupra Ciadului
5 septembrie 1905 | 50 de personalități se întâlnesc la Hotelul Australia din Sydney pentru a fonda Liga Națională de Apărare, motivată de teama Japoniei, după victoria acesteia asupra Rusiei.
5 septembrie 1907 | Regele Edward al VII-lea al Marii Britanii se întâlnește cu ministrul de externe al Rusiei, Alexander Izvolski, în încercarea de a consolida relațiile dintre Rusia și Marea Britanie.
5 septembrie 1905 | Sub medierea președintelui SUA, Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârșit prin semnarea tratatului de la Portsmouth.
5 septembrie 1914 | Marea Britanie, Franța, Belgia și Rusia semnează Pactul de la Londra
5 septembrie 1914 | Primul Război Mondial: începe prima bătălie de pe Marna, în care au murit 550.000 de soldați, după ce armata franceză a atacat armata germană care avansa spre Paris.
5 septembrie 1914 | 
Președintele american, Woodrow Wilson, ordonă marinei americane să faciliteze accesul la stațiile radio pentru comunicațiile transatlantice, chiar și pentru diplomații germani care trimit mesaje codificate
Aceasta duce la interceptarea telegramei Zimmermann, contribuind la intrarea SUA în război.
5 septembrie 1915 | Conferința anti-război de la Zimmerwald, Elveția
5 septembrie 1915 | Țarul Nicolae al II-lea, afectat de pierderile din ce în ce mai mari ale Rusiei, preia personal comanda forțelor militare – un act devastator pentru conducerea sa.
5 septembrie 1916 | Primul Război Mondial: Bătălia de la Bazargic.
5 septembrie 1918 | Decretul „Despre teroarea roșie” este publicat în Rusia
Ca urmare a tentativelor de asasinare a lui Vladimir Lenin și Moisei Uritsky, organul suprem al puterii sovietice – Comitetul Executiv Central Pan-Rus, prezidat de Iakov Sverdlov, a anunțat începutul Terorii Roșii. La 5 septembrie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului – guvernul sovietic, a confirmat această decizie, printr-o rezoluție specială.
5 septembrie 1924 | 
Atentat eșuat asupra președintelui Poloniei, Stanisław Wojciechowski, în timpul vizitei sale în orașul polonez Lwów (în prezent Lviv, Ucraina) .
La capătul străzilor Kopernika și Legionów, o încărcătură explozivă a fost aruncată spre mașina în care se afla președintele. Totuși, bomba nu explodează, iar asasinul a fost arestat. Suspectul principal a fost Teofil Olszewski, din Organizația Militară Ucraineană, care încercase să treacă ilegal frontiera germană, în apropiere de Bytom, și a fost arestat de nemți, la 3 octombrie 1924.
Olszewski a fost condamnat pentru trecerea ilegală a frontierei la două săptămâni de închisoare, cu suspendare timp de un an, iar apoi i s-a acordat statutul de refugiat politic în Germania și permisiunea de a se stabili în Marienburg (Malbork), în apropiere de granița cu Polonia.
Initial, s-a crezut că asasinul a fost Stanisław Steiger, angajat al unei societăți comerciale și student la drept evreiesc. Steiger a fost arestat și încarcerat, pe toată durata procesului. A fost amenințat cu pedeapsa cu moartea, dar apoi au ieșit la iveală noile circumstanțe ale asasinatului. Primul proces împotriva lui Steiger a avut loc la 15 și 16 septembrie 1924, la
Tribunalul Districtual din Lviv. Procurorul a fost Alfred Laniewski, iar apărătorul a fost avocatul Michał Grek.
Tribunalul regional a trimis cazul la o procedură ordinară cu participarea judecătorilor jurați. În cadrul procedurii, Steiger a fost apărat de avocatul Natan Loewenstein. Procesul, în timpul căruia Loewenstein a ținut discursul de apărare a avut loc un an mai târziu, la 16 decembrie 1925, iar Steiger a rămas în arest preventiv. Grație discursului lui Loewenstein, a fost exonerat de acuzații și achitat.
5 septembrie 1929 | Premierul francez Aristide Briand solicită înființarea Statelor Unite ale Europei.
5 septembrie 1937 | Războiul civil spaniol: cade Llanes
5 septembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: 
FDR declară neutralitatea SUA la începutul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa
5 septembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: Japonia își declară neutralitatea în „războiul european”.
5 septembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: Primul ministru al Noii Zeelande, Michael Joseph Savage, declară sprijinul Noii Zeelande pentru Marea Britanie în războiul cu Germania
Savage afirmă: „unde merge ea, mergem și noi. Unde rămâne ea, rămânem și noi”. (‘where she goes, we go. Where she stands, we stand’)
5 septembrie 1939 | J. B. M. Hertzog demisionează din funcția de prim-ministru al Africii de Sud, după ce a pierdut votul în parlament privind neutralitatea în cel de-al Doilea Război Mondial
5 septembrie 1940 | Al Doilea Război Mondial: F.D. Roosevelt câștigă un al treilea mandat de președinte al Statelor Unite – fapt fără precedent in istoria SUA
În timp ce îl învinge cu ușurință pe Willkie în colegiul electoral (449 – 82), Roosevelt câștigă doar o mică marjă la votul popular (27,2 milioane – 22,3 milioane). Chiar și așa, este o declarație puternică a sprijinului publicului pentru FDR, deoarece pare să treacă de regula nescrisă, stabilită de George Washington, de limitare a președinților la două mandate.
5 septembrie 1940 | Regele Carol al II-lea suspendă Constituția din februarie 1938 și cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale.
LEGE nr. 511 pentru investirea Președintelui de Consiliu cu depline puteri și prerogativele exercitate de M. S. Regele – actul prin care Carol al-II-lea transfera generalului Ion Antonescu puterea totala in stat -, si Decretul nr. 3053/1940 pentru investirea Președintelui de Consiliu cu depline puteri și prerogative exercitate de M.S. Regele, semnat de Carol al-II-lea.
5 septembrie 1941 | 
In ședința Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu înfățișează motivele pentru care a decis să continue lupta alături de Hitler.
„În circumstanțele internaționale de azi, pe cine ne putem sprijini în situația noastră? Pe germani. Nu ne sprijinim pe Germania, suntem sfârtecați. Şi în lupta pe care o purtăm, puteam eu, când se băteau germanii cu rușii, după ce am luat Basarabia, puteam să mă opresc? Sau să fi făcut cum spun unii: Să fi așteptat că ne-ar fi dat-o la pace englezii. Puteam să stau cu brațele încrucișate când germanii se băteau cu rușii şi să aștept să ni se dea Basarabia de către englezi? Şi dacă am pornit la luptă fără Germania nu am fi luat Basarabia. Bravura soldatului român? Priceperea generalului Antonescu? Sunt mofturi. Putea să fie generalul Antonescu de un miliard de ori mai priceput și soldatul român de un miliard de ori mai brav, Basarabia şi Bucovina nu le-am fi luat de la ruși. Şi după ce le-am luat cu ajutorul armatei germane puteam să mă opresc la Nistru? Puteam eu să spun: Eu mi-am luat partea mea, mă opresc aici. Ca doi țărani, care pun ce au împreună ca să-şi are locul şi după ce unul şi-a arat să-i spună celuilalt: Eu nu te mai ajut pentru că eu mi-am făcut treaba mea. Dar aceasta nu o fac nici doi țărani. Şi cum mi se poate pretinde să fac eu aceasta pe plan militar? Ar însemna să dezonorez şi armata şi poporul român pe veci. Ar fi fost o dezonoare pentru noi să mă fi dus până la Nistru şi să le fi spus nemților apoi: La revedere!”.
5 septembrie 1944 | Armata a IV-a română oprește ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei.
5 septembrie 1946 | Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini.
5 septembrie 1960 | Poetul Léopold Sédar Senghor este ales primul președinte al Senegal.
5 septembrie 1968 | KGB informează Politburo cu privire la manifestanții participanți la demonstrația pro-Cehoslovacia, din Piața Rosie, din 25 august 1968.
5 septembrie 1972 | JO de la München – Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant „Septembrie Negru”, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.
5 septembrie 1980 | Inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,22 km) și se întinde de la Goschenen la Airolo.
5 septembrie 2021 | Liderul opoziției afgane din valea Panjshir, Ahmad Massoud, şi-a exprimat duminică disponibilitatea de a negocia încetarea ostilităților cu talibanii, salutând propunerile venite, în acest sens, din partea unor erudiți religioși, transmite Reuters.
Massoud, șeful Frontului Național de Rezistenţă (FNR), a făcut anunţul pe pagina de Facebook a grupului, după ce forțele talibane au comunicat că au avansat în capitala Panjshir, si au cucerit districtele înconjurătoare.
Talibanii au preluat controlul în restul Afganistanului cu trei săptămâni înainte, cucerind puterea la Kabul pe 15 august, când guvernul susținut de Occident s-a prăbușit, iar președintele Ashraf Ghani a fugit din ţară.
„NRF este, de principiu, de acord să rezolve problemele actuale, să pună capăt imediat luptelor şi să continue negocierile. Pentru a ajunge la o pace durabilă, NRF este gata să înceteze lupta cu condiţia ca talibanii să oprească şi atacurile şi mișcările lor militare asupra Panjshir şi Andarab „, a spus Massoud, în postarea de pe Facebook, referindu-se la un district din provincia vecină Baghlan.
El a adăugat ca ar putea fi organizată o mare adunare cu participarea tuturor părţilor şi consiliului de erudiți religioşi din Ulema. Anterior, presa afgană a scris că erudiții religioşi au cerut talibanilor să accepte o soluționare negociată, pentru a pune capăt luptelor din Panjshir, dar talibanii nu au dat niciun răspuns.
Massoud, care conduce o forţă formată din rămăşiţe ale armatei afgane şi unități ale forțelor speciale, precum şi din luptători ai miliţiei locale, a cerut o soluționare negociată cu talibanii, înainte ca luptele să se declanșeze în urmă cu aproximativ o săptămână.
Toate încercările prealabile de dialog au eșuat, părţile acuzându-se reciproc pentru nefinalizarea acestor demersuri.
Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Bilal Karimi, a declarat duminică că talibanii s-au luptat în capitala provinciei Bazarak şi au capturat mari cantități de arme şi muniție.
Panjshir, situată la nord de Kabul, încă populată de resturile tancurilor sovietice distruse în timpul rrăzboilui din anii 1980 împotriva prezenţei sovietice, s-a dovedit a fi un teren dificil de depășit în trecut.
Sub regretatul tată al lui Massoud, Ahmad Shah Massoud, regiunea a rezistat îndelung atât armatei sovietice invadatoare, cât și guvernului taliban care a condus anterior ţara, în perioada 1996 – 2001. Acest efort a fost facilitat atunci de rutele de aprovizionare care duceau spre nord, până la graniță, închise însă de victoria talibanilor de luna trecută. Luptele din Panjshir au fost cel mai proeminent exemplu de rezistenţă în faţa talibanilor.
O serie de mici proteste individuale pentru drepturile femeilor sau pentru apărarea drapelului tricolor verde, roșu şi negru al Afganistanului au mai avut loc, de asemenea, în diferite orașe din Afganistan, potrivit News.
5 septembrie 2021 | 
A murit Ivan Patzaichin (71 de ani; n. 26 noiembrie 1949, Mila 23, Delta Dunării) – declarat Sportivul Secolului XX de Federația Internaţională de Caiac-Canoe.
A fost și singurul sportiv român căruia i s-a ridicat o statuie, când încă era în viață. In 2010, Regele Mihai I i-a conferit Decorația Regală Nihil Sine Deo.
Patzaichin a cucerit patru medalii de aur la Jocurile Olimpice – la Canoe-1, 1.000 m (1972, Munchen) și la Canoe-2, 1.000 m (1968, Ciudad de Mexico; 1980, Moscova; 1984, Los Angeles), precum și trei de argint, la Canoe-2, 500 m (1980, Moscova; 1984, Los Angeles) și la Canoe-2, 1.000 m (1972, Munchen).
De asemenea, are in palmaresul său 22 de medalii obținute la Campionatele Mondiale (9 de aur).
„Întruchiparea bunului simţ, a succesului pe toate planurile, fiu al Deltei pe care a iubit-o până în ultima clipă, Ivan Patzaichin ne-a părăsit! Cu o carieră sportivă excepțională, în care a adunat șapte medalii olimpice, dintre care patru de aur și 21 mondiale (opt de aur), Ivan va rămâne pentru noi toți un mare campion, un exemplu de modestie și generozitate.” – a declarat, intr-un comunicat, Federația Română de Atletism.
”Am aflat cu deosebită tristețe vestea încetării din viaţă a lui Ivan Patzaichin, reprezentant de frunte al sportului românesc, multiplu campion național, european, mondial și olimpic, un suflet generos, un luptător sub culorile tricolorului, pentru afirmarea valorilor olimpismului.[…] A inspirat tinerii, i-a mobilizat, i-a învățat să se implice, la rândul lor, în viaţa societății”, a scris si fostul președinte Ion Iliescu pe blogul său, intr-o postare intitulată ”Adio, Ivan!”.
Trupul neînsuflețit al lui Ivan Patzaichin a fost depus luni, 6 septembrie, la Muzeul Clubului Sportiv Dinamo, astfel încât toți cei care l-au admirat să îi poată aduce un ultim omagiu.
Ivan Patzaichin, nu doar un mare campion, ci și francmason de peste 20 ani, ca membru al Supremului Consiliu al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România, a fost omagiat, în mod excepțional, printr-un comunicat al organizației (care se auto-definește ca ”discretă”) semnat de Stelian Nistor – Suveranul Mare Comandor al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România.
5 septembrie 2021 | A 10-a ediție a Festivalului Rowmania, organizat de Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”, va fi întreruptă, a anunțat Teodor Frolu, vice-președintele asociației, după ce marele campion român a decedat duminică dimineața, la vârsta de 71 de ani.
Teodor Frolu, vice-președintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, a anunțat duminică, la postul public de televiziune, la scurt timp după anunțul decesului lui Ivan Patzaichin, că cea de a 10-a ediție a festivalului va fi întreruptă. „Suntem în timpul celei de a 10-a ediții a festivalului Rowmania, pe care îl vom întrerupe. Însă, vom încerca să păstrăm mai departe valorile care l-au făcut pe Ivan Patzaichin un om atât de special, unic în peisajul personalităților României.”, a spus Frolu, în intervenția sa.
„Ceea ce a făcut el în carieră, ca sportiv, și în ultimii 12 ani, ca mentor al multor organizații și inițiative, sunt fapte care vor rămâne și vor continua. România are nevoie de eroi și de exemple. Din păcate, începând de azi, vom rămâne doar cu memoria lui Ivan Patzaichin” a declarat Teodor Frolu, prieten și partener al legendarului sportiv român.
„Cel mai de preț lucru al lui Ivan era bunul simț […] Mesajul său cel mai important: Când ai un vis, du-l până la capăt.”
5 septembrie 2021 | Ministrul Tineretului și Sportului, Eduard Novak, a declarat, duminică, pe Aeroportul Henri Coandă, la întoarcerea din Japonia, că îi dedică medalia de argint câștigată la Jocurile Paralimpice de la Tokyo lui Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic la canoe, decedat la vârsta de 71 de ani.
„Am vrut foarte mult să ajung acasă și să sărbătoresc, dar sunt foarte trist pentru că astăzi unul dintre idolii mei, care în copilărie m-a motivat şi mi-a arătat că și în România se poate, Ivan Patzaichin, nu mai este alături de noi. Repet, pentru mine a fost un idol… nu eram prieteni să vorbim zilnic, dar de fiecare dată când ne vedeam îmi spunea: ‘Te apreciez foarte mult’. Şi de fiecare dată eram foarte mândru de acest lucru. Pentru că acel campion din copilăria mea îmi spunea că mă apreciază. Era un lucru extraordinar. […] De aceea vreau să îi dedic această medalie lui Ivan Patzaichin. Nu este aur, dar ştiu că aurul alb nu iese niciodată din modă”, a spus Novak, la Salonul Oficial de la Aeroportul Henri Coandă. „Mulțumesc, Ivan, mulțumesc pentru că mi-ai arătat calea şi că mi-ai arătat că se poate. […] pentru mine era un zeu. […] L-am sunat înainte să plec la Jocuri şi era în spital. Îmi aduc aminte că era foarte fericit că îmi aude vocea… Iar eu am simțit atunci că este un telefon de rămas bun”, a adăugat ministrul. Eduard Novak a ținut un moment de reculegere, amintind totodată şi de decesul pilotului Adrian Răspopa în timpul Raliului Iașiului. „Totodată, ca să fie acest moment şi mai greu, pilotul Adrian Răspopa a plecat şi el dintre noi. A fost un sportiv şi un prieten… Acestei tragedii au venit una după cealaltă, dar asta este viaţa”, a menționat Novak.
5 septembrie 2021 | 
A murit actorul Ion Caramitru (79 de ani, n. 9 martie 1942, București); director al Teatrului Național și președinte al Uniunii Teatrale din România (de la înființare, 15 februarie 1990)
În lunga sa carieră teatrală și cinematografică, a interpretat peste 60 de roluri (în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Suto Andras, Rolf Hochhuth ş.a) cât si roluri principale în 40 de filme, si a fost recompensat cu numeroase premii și distincții. In 1975, 1979, 1981 și 1985 desemnat ca „Cel mai bun actor al anului”. Premiul revistei „Cinema” pentru interpretare (1976); Premiul Asociației Cineaștilor (1980); Premiul special al juriului pentru rolul principal din filmul „Luchian” la Festivalul Național al Filmului de la Costinești (1984).
Decorat, în 1995, de regina Elisabeta a Marii Britanii, cu titlul de „Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic”; „Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor” (Franța 1997; Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce (2000);
Doctor Honoris Causa al Universității de Arte „George Enescu” din Iași(2008); Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2017); Ordinul Soarelui Răsare, înmânat de ambasadorul Japoniei la București (2017);
Cetățean de onoare al Bucureștiului (2017).
În zilele de 21 și 22 decembrie 1989, Caramitru s-a numărat printre personajele implicate in cadrul demonstrațiilor anti-ceaușiste din București. La 22 decembrie 1989, a pătruns în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunțat in direct, pe postul național, înlăturarea dictaturii.
La 11 decembrie 1996 a fost desemnat ministru al Culturii, odată cu învestirea Guvernului Victor Ciorbea. Ulterior, s-a înscris în PNŢCD. A deținut același portofoliu in Cabinetele Radu Vasile şi Mugur Isărescu, până la sfârșitul anului 2000.
În 2019, intr-o scrisoare deschisă postată pe Facebook, actorul Mihai Călin l-a criticat aspru pe Ion Caramitru, directorul Teatrului Național din București, pentru practicile sale de înavuțire. Din poziția de director TNB, potrivit lui Mihai Călin, Caramitru se îmbogățea masiv pe seama muncii actorilor. Aparent, din 120 de reprezentații, directorul teatrului „ocupă poziția de regizor sau joacă în cazul a 65 dintre ele. Mai mult decât atât, bagă în buzunar 10% din valoarea totală a încasărilor.”
„Am trăit astăzi la Adunarea salariaților din TNB, convocată de dvs., 3 ore de tristețe amară. Ați adunat sute de oameni cu scopul principal de a „înfiera” 2 actori, Marius Manole și cu mine, care în calitate de lideri (împreună cu Medeea Marinescu și Diana Dumbravă) ai Sindicatului actorilor din TNB și-au „permis” să trimită, în primăvară, un memoriu Ministerului Culturii, în care menționau o serie de probleme, și mai ales lipsa totală de deschidere spre dialog a dvs., domnule Caramitru. Memoriul a fost sprijinit de colegii noștri.”
„De aprox 3 ani, încercăm să dialogăm cu dvs. Azi am înțeles, mai mult ca oricând, valabilitatea motto-ului dvs.: „Eu n-am nevoie să mă iubească nimeni, eu vreau profesionalism”.”
„Și uite așa, după 14 ani de directorat, o bună parte din activitatea TNB a luat forma acestui motto. Numai că dvs nu vreți, de fapt, profesionalism, ci supușenie. Ați confiscat în mare parte TNB. Noi nu am sesizat ministerului ilegalități ci faptul că legea managementului, pe care dvs ați reușit s-o modificați de ani buni, este sursa permanentizării în funcție a unor oameni care se transformă din directori în patroni.”
„Nu aveți vârstă de pensionare, nu există concurs deschis (nimeni nu are dreptul să concureze la final de mandat cu dvs.) și băgați în buzunar 10% din încasările nete pe fiecare reprezentație a unui spectacol regizat de dvs. Dacă nu la toate, măcar la cele mai profitabile. Numiți șefii de departamente (fără concurs).”
„Suntem, probabil, singurul teatru din țară care, de 14 ani, nu are un actor în Consiliul Artistic. Avem colegi actori angajați pe contract determinat (un an) de 12-14 ani! Pentru că puteți!”
„Vă felicit pt frumoasa carieră de regizor de teatru care a „explodat” de la vârsta de 63 de ani, când ați devenit director.”
„Încerc să fac teatru (cu mai mult și mai puțin succes) în TNB din 1990 (Trilogia antică a lui Andrei Șerban) dar nu am întâlnit un director care să profite atât de mult de funcția sa, în propriul interes, mediatic și mai ales financiar. Știu, o tot spuneți, legea va permite. În 2018, doar la Sala Mare, din 120 de reprezentații, 65 sunt regizate și/sau jucate de dvs. (10% din încasări).”
„Asta în timp ce spectacole precum „Vizită”, „Regele Lear”, ‘Livada de vișini”, „No man’s land”, „Romeo și Julieta” sunt programate extrem de rar sau chiar distruse, după ce ați cheltuit pe producție 800-900 de mii de RON la fiecare.
Nu vă mai rețin dar să știți că teatrul (chiar și managementul lui) se face cu iubire sau măcar cu respect, considerație și chiar grijă pentru colegi și public. Sunteți egoist și disprețuitor dar, bineînțeles, asta nu e ILEGAL. Atmosfera e dominată de nemulțumiri, bârfe și frică de a vorbi liber. Cam atât, deocamdată.
Aștept cu nerăbdare procesul cu care ne-ați amenințat azi, pe mine și pe Marius.”
În vara lui 2019, Ion Caramitru a participat la protestele din Piața Victoriei, ca urmare a tăierilor bugetului pentru actori, în condițiile în care deținea o avere fabuloasă.
Potrivit declarației de avere, Ion Caramitru deținea împreună cu soția lui, Micaela Caraș:
– Un teren de 1074 mp la Moieciu de Sus, județul Brașov.
– Un apartament de vacanță 48,16 mp).
– O casă de vacanță (328 mp).
– Trei apartamente și un garaj.
– Două mașini: un VW Tiguan (2012), un Peuget 307 (2007).
– Mobilă brâncovenească: 8.000 – 10.000 de euro.
– Tablouri: 6.000 – 8.000 de euro.
– Colecție de icoane: 8.000 – 10.000 de euro.
– Statuete și obiecte mici: 3.000 – 4.000 de euro.
– 23 de conturi bancare: 3.213.700 de lei (circa 679.429 de euro) și 121.000 de euro.
– Salariu: 101.007 lei (8.417 lei/lună).
– Pensie 72.822 lei (6.068 de lei/lună).
– Drepturi de autor, activități artistice: 568.601.lei
5 septembrie 2021 | Președintele Klaus Iohannis a transmis, duminică seară, un mesaj de condoleanțe, după decesul lui Ivan Patzaichin și al lui Ion Caramitru.
„Ne despărțim de doi dintre cei mai iubiți români. Ivan Patzaichin și Ion Caramitru au luminat arenele sportive și scenele pe care au urcat”, a scris președintele, pe Facebook.
5 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele american Joe Biden a declarat luni că Rusia nu ar trebui să fie desemnată drept stat sponsor al terorismului
5 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: UE semnează un acord cu Ucraina pentru un ajutor suplimentar de 500 de milioane de euro.
Ucraina și UE au semnat un acord privind acordarea unui ajutor suplimentar de 500 de milioane de euro (431 de milioane de lire sterline), destinat sprijinirii locuințelor, educației și agriculturii.
Comisia Europeană a anunțat pachetul de măsuri în timp ce oficiali de rang înalt au găzduit o întâlnire la Bruxelles cu prim-ministrul Ucrainei, Denis Shmihal.
Pe lângă ultimul pachet de ajutoare, Ucraina va putea, de asemenea, să solicite fonduri UE pentru economia digitală pentru a dezvolta formarea și industria de înaltă tehnologie.
Întâlnirea de astăzi de la Bruxelles va fi prima de când Ucraina a fost acceptată drept candidat oficial la aderarea la UE. Aceasta a fost prezidată de Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, și de Oliver Varhelyi, comisarul european pentru extindere.
5 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Stocurile de arme ale UE sunt pe sfârșite, deoarece țările membre continuă să trimită arme și muniții în Ucraina, a avertizat cel mai înalt diplomat al blocului.
5 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Vedetele de la Hollywood Ben Stiller și Sean Penn se numără printre cei 25 de americani care au fost sancționați recent de Rusia pentru că au criticat public războiul Moscovei împotriva Ucrainei.
Secretarul american pentru comerț, Gina Raimondo, se află și ea pe lista de sancțiuni, la fel ca și senatorii americani Mark Kelly și Kyrsten Sinema din Arizona, Kevin Cramer din Dakota de Nord, Mike Rounds din Dakota de Sud, Rick Scott din Florida și Pat Toomey din Pennsylvania.
Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că grupului, care includea și lideri de afaceri, academicieni și oficiali guvernamentali, i se va interzice permanent intrarea în Rusia.
Penn și Stiller au criticat deschis invazia Rusiei în Ucraina și s-au întâlnit amândoi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în cadrul unor manifestări de susținere la nivel înalt.
5 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Prețurile europene la gaze au urcat luni cu până la 30% mai mult după ce Rusia a anunțat că una dintre principalele sale conducte de aprovizionare cu gaze către Europa va rămâne închisă pe termen nedefinit, ceea ce a reaprins temerile legate de penuria și raționalizarea gazelor în Uniunea Europeană în această iarnă. [mai mult]
5 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Franţa şi Germania vor ca Uniunea Europeană să stabilească „o contribuție” pe care ar trebui să o plătească operatorii din sectorul energiei care obţin profituri mult superioare costurilor de producţie şi care ulterior se va repartiza între ţările membre, relatează agenţia EFE.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a apărat luni, la o conferință de presă, „solidaritatea europeană” în domeniul energiei, la finalul unei convorbiri telefonice cu cancelarul german, Olaf Scholz, în cadrul căreia cei doi lideri au convenit asupra poziției lor, în așteptarea negocierilor în cadrul UE, în următoarele săptămâni.
Macron a afirmat că este în favoarea reformării pieţei europene de electricitate pentru ca preţurile să fie fixate „într-o manieră coerentă” şi în concordanţă cu preţurile de producţie şi să nu fie stabilite doar în funcţie de cotaţia gazelor naturale, care s-a înmulţit cu cinci sau şase pe parcursul actualei crize.
De asemenea, a spus că Franţa este de acord cu achiziţiile comune de gaze la nivel european pentru a obţine tarife „mai interesante” şi cu fixarea unor plafoane pentru gazele ruseşti exportate în Europa prin gazoducte.
El a spus că Parisul şi Berlinul vor susţine în faţa celorlalţi parteneri comunitari un nou impozit pentru companiile energetice care au costuri de producţie mult sub preţurile pe care le obţin acum de pe piaţă.
În opinia sa, ar fi bun un consens european, pentru „a evita distorsionările” în cadrul pieţei unice, dar, dacă asta nu se va putea, dezbaterea pe această taxare a profiturilor excepţionale va reveni pe plan naţional.
Macron şi Scholz au stabilit, de asemenea, un mecanism de coordonare bilateral pentru a face faţă crizei energetic din iarna ce vine, pornind de la constatarea că „Germania are nevoie de gazele noastre şi noi avem nevoie de electricitatea produsă în toată Europa şi, în particular, în Germania”, deoarece mai mult de jumătate din centralele nucleare franceze sunt în prezent oprite.
Concret, Franţa va majora în următoarele săptămâni capacităţile de export al gazelor prin gazoduct în Germania prin o serie de lucrări care „vor fi gata pentru la iarnă”.
În paralel, Germania s-a angajat să producă mai multă electricitate şi să aprovizioneze Franţa în cazul vârfurilor de consum, care ar putea fi problematice în contextul opririi actuale a centralelor nucleare (31 din cele 56 din parcul nuclear francez), care în mod normal generează 70% din energia Franţei, oprire care o obligă acum să importe din ţările vecine.
Pe plan intern, Macron a reiterat mesajul ca toţi francezii să facă eforturi pentru a economisi 10% din energie, astfel încât să fie evitat riscul unor întreruperi sau raţionalizarea furnizării în timpul iernii şi a cerut, în primul rând, cât mai este cald temperatura la aparatele de climatizare să fie crescută şi când va veni iarna temperatura pentru încălzire să nu treacă de 19 grade.
Preşedintele francez a subliniat că în următoarele săptămâni se va evalua dacă populaţia aplică voluntar aceste măsuri de economisire, deoarece, în caz contrar, există posibilitatea de a se impune obligaţii.
5 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele rus, Vladimir Putin, a aprobat luni o nouă doctrină de politică externă edificată în jurul conceptului „Lumea rusă”, noțiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenția în afara ţării în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă, notează Reuters. [mai mult]
Cele 31 de pagini de „politică umanitară”, publicate la peste şase luni de la declanşarea războiului în Ucraina, afirmă că Rusia ar trebui „să protejeze, să salveze şi să promoveze tradiţiile şi idealurile Lumii ruse”.
„Federaţia Rusă oferă sprijin compatrioţilor săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protejarea intereselor lor şi păstrarea identităţii lor culturale ruse”, susţine noua doctrină de politică externă.
În document se subliniază că legăturile Rusiei cu compatrioţii săi din străinătate i-au permis „să-şi întărească pe scena internaţională imaginea de ţară democratică care luptă pentru crearea unei lumi multipolare”.
De asemenea, se menționează că Putin insistă de mulţi ani asupra a ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruşi care s-au trezit trăind în afara Rusiei în noi state independente după ce Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o „catastrofă geopolitică”.
5 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Guvernul rus a ordonat deschiderea în Federația Rusă a două noi uzine pentru repararea de vehicule blindate
5 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Un atentator sinucigaș cu bombă a detonat explozibili în apropierea intrării Ambasadei Rusiei din Kabul, a anunțat luni poliția, adăugând că atacatorul a fost împușcat mortal de gărzile înarmate în timp ce se apropia de poartă.
Rusia a cerut autorităţilor afgane conduse de talibani să ia măsuri pentru a-i identifica şi judeca pe cei care se află în spatele atentatului comis luni dimineaţă în apropierea unei clădiri a ambasadei sale la Kabul, în urma căruia au fost ucise şase persoane, printre care şi doi angajaţi ai ambasadei ruse, transmite agenţia EFE.
Secretarul doi al ambasadei ruse şi paznicul acesteia, angajat ce are atât atribuţii de pază cât şi de securitate, au murit după atacul executat aproape de clădirea secţiei consulare a ambasadei, a precizat Alexandr Bastrikin, preşedintele Comitetului de Instrucţie rus, instituţie subordonată Kremlinului.
Talibanii care guvernează Afganistanul au asigurat că este în desfăşurare o investigaţie exhaustivă a atacului şi ”vor fi luate măsuri mai serioase pentru securitatea ambasadei”.
”Avem relaţii strânse cu Federaţia Rusă şi nu vom permite ca astfel de acţiuni ale inamicilor să afecteze negativ aceste relaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al MAE de la Kabul.
Teroristul autor al atacului a fost iniţial reperat de forţele de securitate aflate la faţa locului şi care au intervenit pentru a-l imobiliza, dar acesta a reuşit totuşi să-şi detoneze dispozitivul exploziv.
Deocamdată nicio grupare armată nu a revendicat atentatul, deşi de obicei în spatele unor astfel de acţiuni se află gruparea jihadistă Statul Islamic, devenită principala ameninţare după ce talibanii au preluat din nou puterea în Afganistan cu un an în urmă.
5 septembrie 2022 | 
Liz Truss a câştigat în faţa lui Rishi Sunak competiţia internă din cadrul Partidului Conservator britanic după demisia premierului Boris Johnson, a anunțat luni această formaţiune, relatează Reuters.
Aşa cum era de așteptat, Liz Truss, ministru de externe în guvernul lui Johnson, a câștigat detașat, cu 57% din voturile membrilor partidului, în timp ce colegul ei de la Finanţe a obținut 43%.
În vârstă de 47 de ani, Liz Truss va fi învestită premier marți, după ce va fi primită de regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral în Scoția, unde va veni şi premierul în exercițiu pentru a-i prezenta suveranei demisia.
Criza energetică, inflaţia, tensiunile cu UE legate de aplicarea protocolului nord-irlandez din acordul de Brexit şi războiul din Ucraina se anunţă a fi principalele provocări ale noii titulare de la Downing Street.
„Voi veni cu un plan clar de reducere a taxelor şi pentru creșterea economică. Voi găsi soluţii pentru criza energetică, mă voi ocupa de problema facturilor energetice, dar şi de problemele pe termen lung pe care le avem în aprovizionarea cu energie”, a declarat Truss după anunţul rezultatului votului intern.
„Vreau de asemenea să-i mulţumesc liderului nostru de până acum, Boris Johnson. Boris, tu ai reuşit să închei Brexitul. Tu l-ai zdrobit pe (fostul lider al opoziţiei laburiste n.red) Jeremy Corbyn. Ai desfăşurat vaccinul (anti-COVID-19) şi l-ai oprit pe Vladimir Putin” în Ucraina, a mai spus ea.
Ca ministru de externe, Liz Truss a promovat o legislație ce suspendă unilateral o parte a acordului privind Brexitul convenit cu UE şi a promis adoptarea acestei legislaţii (referitoare la protocolul nord-irlandez) dacă devine premier, o mișcare ce ar aduce Londra pe un curs de coliziune cu Bruxellesul.
Johnson şi-a anunțat demisia în iulie, după ce rezistase mult timp în faţa contestatarilor din propriul partid şi scandalurilor eclipsate o perioadă de războiul început de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie, remarcându-se de atunci prin susținerea fermă faţă de Kiev, mai ales prin ajutorul militar oferit.
Kremlinul a transmis luni mai devreme că se aşteaptă inclusiv la o înrăutăţire şi mai mult a relaţiilor cu Londra după ce Liz Truss va deveni premier. ”N-aş vrea să spun că lucrurile s-ar putea schimba şi mai în rău, pentru că este greu de imaginat ceva mai rău”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin. ”Din nefericire însă, aceasta nu poate fi exclus, dat fiind că cei care au concurat pentru postul de premier britanic s-au întrecut în retorica anti-rusească, în ameninţări că vor lua noi măsuri împotriva ţării noastre, şi aşa mai departe”, a adăugat Peskov.
Liz Truss a rămas celebră în Rusia după vizita efectuată acolo în februarie, când a avut cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov o întrevedere descrisă de acesta drept un dialog al surzilor. MAE rus a ironizat atunci şi gafele geografice făcute de ea, printre altele Liz Truss încurcând Marea Baltică cu Marea Neagră.
5 septembrie 2022 | Priti Patel a anunţat luni că va demisiona din funcția de ministru de interne, după ce Liz Truss va prelua oficial funcția de premier al Regatului Unit, informează Reuters.
Anunțul ei privind demisia survine la numai câteva ore după ce Liz Truss a câştigat competiţia internă din cadrul Partidului Conservator.
Truss va prelua funcţia de premier al Regatului Unit marţi, după ce va fi primită de regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral în Scoţia, unde va veni şi premierul în exerciţiu pentru a-i prezenta suveranei demisia.
„O felicit pe Liz Truss pentru că a fost aleasă noul nostru lider şi îi vor oferi sprijinul meu noului nostru premier”, a scris Patel în scrisoarea sa de demisie adresată premierului în exerciţiu Boris Johnson şi pe care a postat-o pe Twitter.
„Este decizia mea de a continua serviciul meu public pentru ţară şi pentru circumscripţia Withman în calitate de ‘backbencher’ (membru al Parlamentului britanic ce nu ocupă nicio funcţie guvernamentală), după ce Liz va prelua oficial funcţia de premier şi un nou ministru de interne va fi numit”, a precizat Priti Patel.
5 septembrie 2022 | 
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că speră ”respectarea integrală a acordurilor” convenite între UE şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, după ce Partidul Conservator britanic a ales-o pe Liz Truss pentru postul de premier, relatează AFP.
„UE şi Regatul Unit sunt parteneri. Împreună facem faţă la numeroase provocări, de la schimbările climatice până la războiul din Ucraina. Sper intr-o relație constructivă cu respectarea integrală a acordurilor noastre”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter, în contextul în care Liz Truss a declarat că nu va aplica dispozițiile privind Irlanda de Nord cuprinse în acordul de Brexit încheiat cu UE.
Conform protocolului nord-irlandez inclus în acordul privind ieșirea Regatului Unit din UE, provincia Irlanda de Nord rămâne în uniunea vamală şi în piaţa comună a UE, menţinându-şi astfel deschisă frontiera cu Irlanda, ţară membră a UE. Dar Londra consideră că acest protocol, care practic creează o frontieră în interiorul Regatului Unit, este imposibil de aplicat.
După ce înaintea referendumului privind Brexitul din 2016 Liz Truss a făcut campanie împotriva ieşirii din UE, ca ministru de externe în guvernul demisionarului Boris Johnson ea a adoptat un ton adesea foarte virulent contra UE.
Ea este de altfel iniţiatoarea unui proiect de lege ce prevede suspendarea aplicării clauzelor din protocolul nord-irlandez, ceea ce ar putea antrena noi represalii din partea Bruxellesului – pe lângă procedurile legale deja iniţiate – şi un război comercial cu impunerea reciprocă de taxe vamale.
5 septembrie 2022 | Uniunea Europeană şi-a exprimat luni „îngrijorarea” cu privire la „declaraţiile ostile” ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan la adresa Atenei în legătură cu insulele greceşti din apropierea Turciei, relatează AFP.
Şeful statului turc a amenințat sâmbătă Grecia că va plăti un „preţ ridicat”, susținând că Atena încalcă spaţiul aerian turc şi „hărțuiește” avioanele turcești deasupra Mării Egee.
„Ocupaţia voastră a insulelor (în Marea Egee, în apropiere de Turcia) nu ne leagă în niciun fel. Când va veni momentul, vom face ceea ce este necesar. Putem ajunge brusc noaptea”, a declarat Erdogan, folosind o formulă des utilizată atunci când se referea la lansarea unei operaţiuni în Siria.
„Aceste remarci ostile ale conducerii politice turce împotriva Greciei şi poporului grec (…) ridică îngrijorări serioase”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, răspunzând la întrebarea unui reporter în timpul unei conferinţe de presă.
„Ne aşteptăm ca Turcia să se abţină de la orice escaladare verbală şi să se angajeze să promoveze relaţii de bună vecinătate”, a adăugat oficialul european.
„În relaţiile cu Grecia, orice chestiune nesoluționată ar trebui abordată în mod paşnic, prin dialog de bună-credinţă, în conformitate cu dreptul internaţional şi în conformitate cu principiul relaţiilor de bună vecinătate”, a mai spus el.
„Grecia este un stat membru al Uniunii Europene, iar suveranitatea şi integritatea statelor membre ale Uniunii Europene trebuie respectate”, a adăugat Peter Stano.
Atena acuză avioanele turceşti că survolează insulele greceşti în apropierea graniţei cu Turcia, iar disputa dintre cele două state vecine are ca rezultat numeroase acţiuni de patrulare. Turcia, la rândul ei, denunţă prezenţa trupelor pe aceste insule contrar, în opinia sa, tratatelor de pace semnate după Primul şi al Doilea Război Mondial
5 septembrie 2022 | Gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) a revendicat luni atentatul cu bombă care a avut loc cu câteva ore înainte şi care a curmat vieţile a doi angajaţi ai ambasadei ruse de la Kabul, precum şi a patru afgani.
Un combatant al grupării Stat Islamic „a acţionat centura sa cu explozivi în timpul unei adunări la care participau angajaţi ruşi”, lângă ambasadă, a anunţat, într-un comunicat postat pe Telegram, gruparea SI.
Secretarul doi al ambasadei ruse şi paznicul acesteia, angajat cu atribuții de pază cât şi de securitate, au murit după atacul executat aproape de clădirea secţiei consulare a ambasadei, a precizat Alexandr Bastrikin, preşedintele Comitetului de Instrucție rus, instituție subordonată Kremlinului.
Teroristul autor al atacului a fost iniţial reperat de forțele de securitate aflate la faţa locului, care au intervenit pentru a-l imobiliza, insa acesta a reuşit să detoneze dispozitivul exploziv.
5 septembrie 2022 | Pentru prima dată, armata israeliană a recunoscut luni „o posibilitate puternică” de a fi ucis-o, dar nu în mod deliberat, pe jurnalista canalului panarab Al-Jazeera Shireen Abu Akleh, o recunoaștere incompletă denunțată de familia şi susținătorii acesteia, comentează AFP.
Vedetă a canalului Al-Jazeera, jurnalista americano-palestiniană a fost împuşcat mortal la 11 mai în timp ce acoperea o operaţiune militară israeliană în tabăra palestiniană Jenin, un bastion al facţiunilor armate palestiniene din nordul Cisiordaniei ocupate, unde o unitate specială încerca să aresteze „suspecţii”, ceea ce a dus la ciocniri armate.
După moartea lui Shireen Abu Akleh, echipată cu o vestă antiglonţ pe care era scris „presă” şi cu o cască de protecţie, Autoritatea Palestiniană şi angajatorul ei Al-Jazeera au acuzat imediat armata israeliană că a ucis-o.
Israelul a respins în mod constant această acuzaţie, în pofida unor anchete jurnalistice şi a unui raport al ONU care a concluzionat că a fost un tir israelian, excluzând, totuşi, că a fost deliberat.
Luni, armata israeliană a publicat „concluziile finale” ale anchetei sale şi a recunoscut că unul dintre soldaţii săi a tras într-adevăr în direcţia jurnalistei, înşelându-se asupra identităţii ei: „Există o mare posibilitate ca doamna Abu Akleh să fi fost lovită accidental de un tir al armatei israeliene care viza suspecţi identificaţi ca fiind indivizi palestinieni înarmaţi”.
Armata a spus că a studiat succesiunea evenimentelor „cronologic”, a analizat locurile, înregistrările video şi audio de la faţa locului, a efectuat o „simulare a scenei” şi că „experţi israelieni” au efectuat o analiză balistică a glonţului, la 2 iulie, în prezenţa unor reprezentanţi ai „Comitetului SUA de coordonare a securităţii pentru Israel şi Autorităţii Palestiniene”.
Din cauza „stării proaste a glonţului”, identificarea originii acestuia a fost „dificilă”, a subliniat armata în raportul său, spunând că nu are certitudinea „neechivocă” a originii tirului fatal jurnalistei.
La fel ca armata israeliană, Statele Unite au ajuns la concluzia că Shireen Abu Akleh fost „cel mai probabil” victima unui tir de pe o poziţie israeliană, fără a avea motive să creadă că moartea ei a fost intenţionată.
„Soldatul nu căuta să ţintească un jurnalist Al-Jazeera sau un jurnalist în general. (…) Soldatul şi-a identificat greşit ţinta şi îi pare rău pentru asta”, a declarat luni un înalt responsabil militar israelian în timpul unei briefing cu presa. „Nu ar fi trebuit să se întâmple, nu a făcut-o în mod deliberat”, a adăugat el.
Acest responsabil a indicat că soldatul, postat la aproximativ 200 de metri în spatele jurnalistei, nu-i văzuse inscripţia „presă” pe partea din faţă a vestei sale antiglonţ. El a spus că jurnalista a fost împuşcată în ceafă.
La rândul său, biroul procurorului militar israelian a anunţat luni că „nu există nicio suspiciune de act criminal care să justifice deschiderea unei anchete penale de către poliţia militară”, deşi există o „probabilitate mare” ca Shireen Abu Akleh să fi fost ucisă de soldaţi israelieni.
„Faptele şi anchetele dovedesc că Israelul este vinovat, că Israelul a ucis-o pe Shireen şi că Israelul este cel care trebuie să poarte responsabilitatea crimei sale”, a reacţionat Nabil Abu Rudeineh, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas care a avut a organizat funeralii naţionale la Ramallah în onoarea jurnalistei.
Canalul Al-Jazeera a denunţat concluziile anchetei, spunând că „această mărturisire din vârful buzelor nu este altceva decât o încercare a forţelor de ocupaţie israeliene de a scăpa de responsabilitatea lor penală”.
„Al-Jazeera condamnă reticenţa forţelor de ocupaţie israeliene de a-şi recunoaşte în mod explicit crimele şi încercările lor de a eluda urmărirea penală a autorilor”, a adăugat canalul într-un comunicat.
Familia Abu Akleh, care s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, la Washington în iulie, a acuzat luni într-un comunicat autorităţile israeliene că „evită să îşi asume responsabilitatea pentru uciderea” jurnalistei. „Rămânem profund răniţi, frustraţi şi dezamăgiţi”, a subliniat familia, cerând Statelor Unite să efectueze o anchetă „credibilă”.
„Recunoaşterea vinovăţiei de către forţele armate israeliene vine prea târziu şi este incompletă”, a acuzat Sherif Mansour, responsabil pentru Orientul Mijlociu al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor, la New York.
„Salutăm ancheta Israelului asupra acestui incident tragic şi subliniem din nou importanţa determinării responsabilităţilor în acest caz”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un comunicat.
ONG-ul israelian anti-colonizare B’Tselem a calificat concluziile armatei israeliene o „mărturisire falsă”. „Nu este o investigaţie, este o muşamalizare. Nu este o greşeală, este o politică”, a deplâns ONG-ul, citat de AFP.
5 septembrie 2022 | Guvernul portughez a dezvăluit luni un pachet de măsuri pentru a ajuta familiile să facă faţă inflaţiei, în valoare de 2,4 miliarde de euro, care va include în special o reducere a taxelor pe energie, notează AFP.
Executivul socialist dorește un ajutor direct pentru familii şi o creştere extraordinară a pensiilor, a declarat premierul portughez, Antonio Costa, într-o conferință de presă.
Acest program de opt măsuri numit „familiile mai întâi” a fost estimat la 2,4 miliarde de euro (aproximativ 1% din PIB-ul ţării) şi se adaugă sumei de 1,6 miliarde de euro in ajutoare deja plătite până în septembrie.
Guvernul mai vrea să plătească un cec de 125 de euro de persoană, majorat cu 50 de euro pentru fiecare copil, portughezilor care câștigă până la 2.700 de euro brut lunar. Pensionarii vor primi un supliment echivalent cu jumătate din pensia lor lunară.
„Au trecut treizeci de ani de când nu am mai văzut o creştere atât de netă şi bruscă a costului vieţii”, a precizat Antonio Costa, preconizând în acelaşi timp „multă prudenţă pentru a nu alimenta o spirală inflaţionistă”.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.