| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 195 | ˅ | ZIUA 560 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
6 septembrie 1543 | Flota franceză și turcească ocupă Nisa
6 septembrie 1634 | Bătălia de la Nordlingen se încheie cu o înfrângere suedeză/germană protestantă
6 septembrie 1642 | Parlamentul Angliei emite o ordonanță prin care dispune închiderea teatrelor din Londra, inclusiv a teatrului Globe, deținut în parte de William Shakespeare.
6 septembrie 1651 | Regele Carol al II-lea al Angliei petrece o zi stând ascuns într-un stejar, în timpul evadării sale, după ce a pierdut bătălia de la Worcester
6 septembrie 1669 | Asediul orașului Candia se încheie cu capitularea fortăreței venețiene în fața otomanilor.
6 septembrie 1688 | Armatele austriece ocupă Belgradul
6 septembrie 1817 | Se naște Mihail KOGĂLNICEANU (6/18 septembrie 1817 – d. 20 iunie/2 iulie 1891, Paris, înmormântat cimitirul Eternitatea Iași) – unul dintre cei mai influenți intelectuali români din generația sa.
Om de stat liberal, avocat, istoric și publicist român; prim-ministru al României (11 octombrie 1863, după Unirea Principatelor Danubiene din 1859 sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza), ulterior ministru de externe, sub Carol I.
Studii la Iași, inițial în casa părintească, apoi la institutul „Lincourt”, ulterior(cu o bursă acordată de domnul Mihail Sturdza) la Lunéville, Nancy, Franţa, apoi la Berlin, având ca îndrumători reprezentative personalități ale științelor anilor 1834-1838.
A realizat, în acea epocă, un compendiu despre istoria şi cultura poporului român. A revenit în Moldova la 1838 participând în presa timpului cu o serie de articole definitorii. A colaborat la „Alăuta românească”, „Dacia literară”.
Ofițer în armata Moldovei, aghiotant domnesc, editor de documente; din 1845 începe editarea „Letopiseţelor” până la 1852.
Aflat de partea curentului liberal moderat (în cea mai mare parte a vieții sale), și-a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, in timp ce era director al Teatrului din Iaşi; profesor de istorie la Academia Mihăileană, la deschiderea cursului ţinând un fulminant discurs, care preventiv, a doua zi a dus la suprimarea respectivului curs. Publicist şi editor de periodice („Propăşirea”, „Albumul istorico-litrerar”).
Revoluționar activ, integrat în pregătirea şi desfăşurarea evenimentelor de la 1848, 1859, 1877-1878, om politic, deputat, ministru de externe (1876, 1877-1879), prim ministru al României (1863-1865), diplomat, reformator al statului, colecționar de carte și lucrări de artă plastică, membru al Academiei Române ales la 16/28 septembrie 1868, președinte al acesteia.
6 septembrie 1839 | Națiunea Cherokee se unește și ratifică constituția la Tahlequah, Oklahoma.
6 septembrie 1863 | La Londra intra în funcțiune primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu o lungime de 6,3 km; tracțiunea era realizată de o mașina cu aburi.
6 septembrie 1885 | Sub presiunea naționaliștilor bulgari, Rumelia Orientală și-a proclamat unirea cu Principatul Bulgariei
6 septembrie 1901 | 
Anarhistul Leon Czolgosz îl împușcă fatal pe cel de-al 25-lea președintele american, William McKinley (n. 29 ianuarie 1843 – d. 14 septembrie 1901), la Pan-American Exposition în Buffalo, New York.
După moartea lui McKinley, noul președinte Theodore Roosevelt a declarat: "În comparație cu suprimarea anarhiei, orice altă problemă devine nesemnificativă" ("When compared with the suppression of anarchy, every other question sinks into insignificance").
Înainte de a deveni cel de-al 25-lea președinte al Statelor Unite, McKinley a fost anterior guvernator al statului Ohio. A ocupat funcția de președinte din 4 martie 1897, până la asasinarea sa, în septembrie 1901, la doar șase luni de la începerea celui de-al doilea mandat.
McKinley a câștigat președinția într-o perioadă de profundă recesiune economică, iar redresarea rapidă a tarii a fost caracteristica mandatului său. A încurajat taxele, precum taxa Dingley din 1897, care a contribuit la protejarea producătorilor străini. De asemenea, a menținut standardul aurului, respingând propunerile inflaționiste.
Pe plan extern, a implicat SUA în Războiul hispano-american, încheiat cu victoria decisivă a Statelor Unite, obținând astfel controlul coloniilor spaniole Puerto Rico, Guam și Filipine. În 1898, SUA a anexat si Regatul Hawaii, care a devenit teritoriu american.
În 1900, McKinley a câștigat din nou alegerile. După șase luni de mandat, la 6 septembrie 1901, a fost împușcat de Leon Czolgosz, un anarhist american de origine poloneză. A murit opt zile mai târziu și a fost succedat de Theodore Roosevelt.
Prins în flagrant delict, Leon Frank Czolgosz (n. 5 mai 1873 – 29 octombrie 1901) a fost judecat, condamnat și executat șapte săptămâni mai târziu, pe 29 octombrie.
În timp ce unii anarhiști americani au descris acțiunea sa ca „inevitabilă”, motivată de ceea ce ei considerau a fi condițiile sociale dure din țară, alții l-au blamat pentru că a împiedicat atingerea obiectivelor mișcării, prin afectarea percepției publice asupra imaginii acesteia.
Leon Czolgosz a fost atras de ideile de stânga, impresionat mai ales de un discurs al anarhistei Emma Goldman, pe care a întâlnit-o prima dată la una dintre prelegerile susținute în Cleveland, în mai 1901. În după-amiaza zilei de 12 iulie 1901, el a vizitat-o pe Goldman la casa lui Abraham Isaak, editorul ziarului Free Society din Chicago, prezentându-se drept Fred Nieman (nimeni). Apoi a însoțit-o la gară, mărturisindu-i că este dezamăgit de socialiștii din Cleveland, iar aceasta l-a prezentat prietenilor săi.
În săptămânile care au urmat, comportamentul lui Czolgosz, și eschivarea sa vizavi de întrebările directe despre societățile secrete din jurul lui Isaak și altui anarhist, Emil Schilling, au determinat publicarea unui avertisment in privinta sa, la 1 septembrie, in ziarul radical Societatea Liberă:
„ATENȚIE! Atenția tovarășilor este atrasă de un alt spion. Este bine îmbrăcat, de înălțime medie, cu umerii mai degrabă înguste, blond și are aproximativ 25 de ani. Până în prezent și-a făcut apariția în Chicago și Cleveland. În primul loc a stat puțin timp, în timp ce în Cleveland a dispărut când tovarășii își confirmaseră identitatea și erau pe punctul de a-l demasca. Comportamentul său este cel obișnuit, pretinzând că este foarte interesat de cauză, cerând nume sau solicitând ajutor pentru acte de violență preconizate. Dacă același individ își face apariția în altă parte, tovarășii sunt avertizați din timp și pot acționa în consecință.”
Czolgosz considera că în societatea americană există o profundă inechitate, o situație de inegalitate care le permitea celor bogați să se îmbogățească prin exploatarea celor săraci. El a ajuns la concluzia că acest fapt este rezultatul structurii guvernului. Cam în aceeași perioadă, Czolgosz a aflat despre asasinarea unui lider din Europa – regele Umberto I al Italiei, care fusese împușcat mortal de anarhistul Gaetano Bresci la 29 iulie 1900. Bresci a declarat presei că a decis să ia problema în propriile mâini, de dragul omului de rând.
Ulterior asasinării președintelui McKinley, Goldman a scris un articol în apărarea lui Czolgosz, prezentându-l într-o lumină care contrazice alte surse: „Cine poate spune de câte ori acest copil american s-a bucurat de sărbătorirea zilei de 4 iulie, sau de Ziua Decorațiilor, când a onorat cu credință morții națiunii? Cine știe însă că și el a fost dispus să lupte pentru țara sa și să moară pentru libertatea ei?”
Născută într-o familie de evrei, Goldman (n. 27 iunie [s.v. 15 iunie] 1869, Kaunas, Imperiul Rus (în prezent Lituania) – d. 14 mai 1940) a emigrat în Statele Unite în 1885. Atrasă de mișcarea anarhista, după afacerea Haymarket din Chicago, Goldman a devenit scriitoare și o renumită conferențiară, pledând pentru drepturile femeilor și atrăgând atenția asupra problemelor sociale, capacitând un auditoriu impresionant, de mii de oameni.
Împreuna cu scriitorul anarhist Alexander Berkman, iubitul și prietenul ei de-o viață, Emma Goldman a plănuit asasinarea industriașului și finanțistului Henry Clay Frick, ca un act de propagandă. Frick a supraviețuit atentatului din 1892, dar Berkman a fost condamnat la 22 de ani de închisoare. Goldman a fost închisa de mai multe ori în anii care au urmat, pentru „incitare la revoltă” și distribuirea ilegală de informații despre controlul nașterilor.
În 1917, Goldman și Berkman au fost condamnați la doi ani de închisoare pentru că au conspirat să „incite persoanele să nu se înregistreze” în noul sistem de recrutare. După ce au fost eliberați din închisoare, au fost arestați – împreună cu alte 248 de persoane – în cadrul așa-numitelor Raiduri Palmer din timpul Primei Sperieturi Roșii și au fost deportați în Rusia.
Inițial susținătoare a Revoluției din Octombrie, care i-a adus pe bolșevici la putere, Goldman și-a schimbat opinia în urma rebeliunii de la Kronstadt; ea a denunțat Uniunea Sovietică pentru reprimarea violentă a vocilor independente. A părăsit URSS și, în 1923, a publicat o carte despre experiențele sale, „Deziluzia mea în Rusia”. În timp ce a locuit în Anglia, Canada și Franța, a scris o autobiografie intitulată „Living My Life”. Aceasta a fost publicată în două volume, în 1931 și 1935. După izbucnirea Războiului Civil Spaniol, Goldman a călătorit în Spania, pentru a susține revoluția anarhistă de acolo. A murit la Toronto, Canada, la 14 mai 1940, la vârsta de 70 de ani.
Anarhismul este filozofia politică care consideră clasele conducătoare și statul ca fiind inutile, nedorite și dăunătoare sau, alternativ, ca opunându-se autorității și organizării ierarhice în desfășurarea relațiilor umane. Este o ideologie de extremă stângă, iar o mare parte din economia și filosofia legislativă anarhistă reflectă interpretări anti-autoritare, anti-statale și liberaliste ale politicilor socialiste și de stânga radicale, cum ar fi comunismul, colectivismul, piața liberă, individualismul, mutualismul, participaționismul și sindicalismul, si alte filosofii socialiste similare.
Adepții anarhismului, cunoscuți sub numele de anarhiști, pledează pentru societăți fără stat, bazate pe asociații voluntare non-ierarhice.
La un moment dat, „filierele de gândire colectiviste, comuniste, liberale și individualiste din care anarhiștii s-au inspirat au început să capete o calitate din ce în ce mai distinctivă, sprijinind apariția mai multor școli anarhiste” (Mark Bevir (ed). Encyclopedia of Political Theory. SAGE. Los Angeles. 2010. p. 34.)
Antropologul David Graeber a observat că, în timp ce marile școli de gândire marxistă au întotdeauna fondatori (de exemplu, leninismul, troțkismul și maoismul), școlile de anarhism „apar aproape invariabil dintr-un anumit tip de principiu organizațional sau formă de practică”, citând ca exemple anarho-sindicalismul, anarhismul individualist și platformismul. [înapoi]
6 septembrie 1914 | Primul Război Mondial: Începe prima bătălie de la Marna; forțele franceze și britanice împiedică înaintarea germană spre Paris (până pe 12 septembrie).
6 septembrie 1924 | 
Tentativa de asasinare a lui Benito Mussolini eșuează
6 septembrie 1928 | URSS semnează Pactul Briand-Kellogg
6 septembrie 1930 | Hipólito Yrigoyen, președintele Argentinei ales democratic, este îndepărtat de la putere printr-o lovitură militară de stat
6 septembrie 1937 | Războiul Civil Spaniol. Începutul bătăliei de la El Mazuco.
6 septembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: Africa de Sud declară război Germaniei.
6 septembrie 1939 | Primul atac aerian german asupra Marii Britanii în cel de-al Doilea Război Mondial
6 septembrie 1940 | 
Prințul moștenitor Mihai îi succede lui Carol al II-lea, ca rege al României
Sub presiunea lui Ion Antonescu, Regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai. Începe cea de-a doua domnie al lui Mihai I (1940-1947), sub dictatura lui Ion Antonescu.
6 septembrie 1940 | Decretul nr. 3072/1940 pentru investirea lui Ion Antonescu – Președintele Consiliului de Miniștri -, cu depline puteri și prerogative exercitate de M.S. Regele, semnat de regele Mihai, publicat in MO nr. 208, din 8 septembrie 1940.
6 septembrie 1940 | Generalissimo Gamelin este arestat în Franța
6 septembrie 1941 | Toți evreii din teritoriile germane sunt obligați, de naziști, să poarte o o insignă galbenă cu Steaua lui David
6 septembrie 1941 | Evreii din Vilna, Polonia, sunt închiși în ghetou
6 septembrie 1944 | Are loc constituirea Frontului Patriotic Antihitlerist (F.P.A.) prin coalizarea P.C.R., P.S.D. Uniunea Patrioților, Partidul Socialist-Țărănesc și Frontul
Plugarilor. Marchează începutul destrămării B.N.D.
6 septembrie 1946 | George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin
6 septembrie 1948 | Juliana este încoronată regină a Olandei.
6 septembrie 1951 | Scriitorul american, William S. Burroughs, își ucide soția accidental, atunci când, la o petrecere, vrea să adapteze scena din William Tell, fiind în stare de ebrietate
6 septembrie 1953 | 
CDU, condus de Konrad Adenauer, câștigă alegerile în Republica Federală Germană
Konrad Adenauer (n. 5 ianuarie 1876 – d. 19 aprilie 1967) a fost primul cancelar al Republicii Federale Germania (Germania de Vest – RFG) din 1949 până în 1963. Intre 1946 si 1966, a fost primul lider (si co-fondator) al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), un partid care, sub conducerea sa, a devenit forța dominantă a țării.
Romano-catolic devotat și membru al Partidului Catolic de Centru, Adenauer a fost un politician de frunte în Republica de la Weimar, ocupând funcția de primar al orașului Köln (1917-1933) și de președinte al Consiliului de Stat Prusac (1922-1933).
În primii ani ai Republicii Federale,
Adenauer a trecut de la denazificare la redresare și a transformat țara, ridicând-o de pe ruinele celui de-al Doilea Război Mondial, într-o națiune productivă și prosperă, care a stabilit relații strânse cu Franța, Marea Britanie și Statele Unite.
În perioada în care Adenauer s-a aflat la putere, Germania de Vest a obținut democrație, stabilitate, respect internațional și prosperitate economică (Wirtschaftswunder, în germană „miracol economic”).
6 septembrie 1954 | Un avion american este doborât deasupra Siberiei.
6 septembrie 1955 | Grupuri de turci din Istanbul i-au atacat pe grecii din oraș, ucigând 13 oameni, rănind peste 30 și distrugând peste 5.000 de case și prăvălii grecești.
6 septembrie 1956 | Se instituie Premiul internațional pentru pace Lenin (международная Ленинская премия мира)
Premiul a fost acordat, de Uniunea Sovietică, în onoarea lui Vladimir Lenin, de către un grup special numit de guvernul sovietic, unor persoane notabile pe care grupul le-a indicat că „au întărit pacea între tovarăși”.
Fondat initial (21 decembrie 1949) ca Premiul Internațional Stalin pentru întărirea păcii între popoare, a fost redenumit, pe 6 septembrie 1956, Premiul Internațional Lenin pentru întărirea păcii între Popoare, ca urmare a des-stalinizării, după denunțarea lui Stalin de către Nikita Hrușciov în 1956, în timpul Congresului al XX-lea al PCUS.
Toți beneficiarii anteriori au fost rugați să returneze premiile Stalin pentru a putea fi înlocuite cu premiul Lenin redenumit. Printr-o decizie a Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS, din 11 decembrie 1989, premiul a fost redenumit Premiul Internațional Lenin pentru Pace.
Doi ani mai târziu, după prăbușirea URSS, în 1991, guvernul rus, în calitate de stat succesor al defunctei Uniuni Sovietice, a pus capăt programului de atribuire. Premiul Lenin pentru Pace este considerat de sovietici un omolog al actualului Premiu Nobel pentru Pace.
Spre deosebire de Premiul Nobel (oferit unui singur nominalizat), Premiul Lenin pentru Pace a fost acordat anual mai multor persoane. In principal, era conferit comuniștilor proeminenți și susținătorilor Uniunii Sovietice, care nu erau cetățeni sovietici. Printre destinatarii notabili se numără W. E. B. Du Bois, Fidel Castro, Lázaro Cárdenas, Salvador Allende, Mikis Theodorakis, Seán MacBride, Angela Davis, Pablo Picasso, Oscar Niemeyer, Faiz Ahmad Faiz, Abdul Sattar Edhi, Funmilayo Ransome-Kuti și Nelson Mandela.
Premiul internațional Lenin diferă de premiul internațional pentru pace, acordat de Consiliul mondial pentru pace. În 1941, Uniunea Sovietică a creat Premiul Stalin (denumit ulterior Premiul de Stat al URSS), acordat anual scriitorilor, compozitorilor, artiștilor și oamenilor de știință sovietici.
6 septembrie 1958 | SUA efectuează un test nuclear în sudul Oceanului Atlantic
6 septembrie 1961 | URSS efectuează un test nuclear la Kapustin Yar.
6 septembrie 1962 | SUA efectuează un test nuclear la Nevada Test Site.
6 septembrie 1965 | India invadează Pakistanul de Vest, declanșând războiul indo-pakistanez
6 septembrie 1968 | Swaziland obține independența față de Marea Britanie (Ziua Națională).
6 septembrie 1970 | URSS efectuează un test nuclear în Kazahstanul de Est.
6 septembrie 1971 | Prim-ministrul britanic, Edward Heath, se întâlnește cu prim-ministrul irlandez, Taoiseach Jack Lynch, la Chequers, în Anglia, pentru a discuta situația din Irlanda de Nord
6 septembrie 1971 | William Craig și Ian Paisley iau cuvântul la un miting în Belfast, în fața unei mulțimi de aproximativ 20.000 de persoane, și cer înființarea unei „a treia forțe” care să apere „Ulsterul”
6 septembrie 1975 | SUA efectuează un test nuclear la Nevada Test Site.
6 septembrie 1976 | 
Pilotul rus Viktor Belenko (n. 15 februarie 1947), din cadrul Forțelor de Apărare Aeriană Sovietice, dezertează în Japonia, cu un avion Mig 25 [mai mult]
Când locotenentul Viktor Belenko (29 de ani)a dezertat în Japonia cu avionul său Mikoyan-Gurevich (MiG-25)”Foxbat”, el a dezvăluit Occidentului secretele avionului, dar acest fapt a determinat și succesul aeronavei pe piețele internaționale.
Totodată, incidentul a provocat tensiuni între Japonia și URSS, mai ales după ce specialiști japonezi și americani au dezasamblat și examinat aeronava. Expertiza a dezvăluit Statelor Unite că, deși impresionant ca viteză, MiG-25 nu era acel super-combatant de care America se temea. Ulterior, aeronava a fost returnată Uniunii Sovietice dezasamblată, cu unele piese lipsă.
Belenko a primit azil politic în SUA (și, mai târziu, pe 14 octombrie 1980, cetățenia americană), unde a devenit consultant militar, conferențiar și om de afaceri. El a vizitat ulterior Moscova în 1995, după dizolvarea Uniunii Sovietice. [mai mult]
Într-un interviu din 2012/2013, Belenko rememora prima sa experiența in SUA: „In primul rând, primul supermarket american, prima mea vizită a fost sub supravegherea CIA, și am crezut că este o înscenare; nu credeam că supermarketul este unul real. M-am gândit că eram un oaspete neobișnuit; probabil că au dat afară pe toată lumea. Este un loc atât de frumos, mare, cu o cantitate incredibilă de produse, și fără cozi lungi! In Rusia, ești obișnuit cu cozi lungi. Dar mai târziu, când am descoperit că super-marketul era unul adevărat, m-am distrat cu adevărat explorând noile produse.”
6 septembrie 1983 | Uniunea Sovietică recunoaște că a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene, declarând că nu au știut că era un avion civil, atunci când aeronava a încălcat spațiul aerian sovietic.
6 septembrie 1991 | Militanții partidului Congresul Național al Poporului Cecen (NCChP), creat de fostul general al Forțelor Aeriene Sovietice Dzhokhar Dudayev, au luat cu asalt o sesiune a Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Autonome Ceceno-Inguș, cu scopul de a afirma independența.
Mișcarea a provocat moartea șefului filialei din Groznîi a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Vitaliy Kutsenko, care a căzut în timp ce încerca să evadeze. Acest lucru a dizolvat efectiv guvernul Republicii Autonome Ceceno-Inguș a Uniunii Sovietice
6 septembrie 1991 | Leningrad revine la numele său istoric de Sankt Petersburg
6 septembrie 1997 | Este pusă piatra de temelie a noului palat prezidențial din Groznîi; fostul edificiu fiind distrus de armata rusă, în februarie 1996, in Primul Război Ruso-Cecen.
6 septembrie 1997 | La Londra au loc funeraliile Prințesei Diana
Peste un milion de oameni pe străzi și peste 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume au urmărit transmisia televizată.
6 septembrie 2021 | Reprezentanții opoziției din Belarus, Maria Kaleșnikava și Maxim Znak, au primit, luni, condamnări de 11, respectiv 10 ani de închisoare pentru infracțiuni de conspirație descrise,de către reprezentanții SUA, drept „acuzații fabricate”.
Uniunea Europeană „deplânge lipsă continuă și flagrantă de respect față de drepturile omului și libertățile fundamentale arătată de regimul de la Minsk”, arată o declarație a reprezentanților Uniunii Europene. Marea Britanie a descris sentința drept un „atac la adresa celor care apără democrația și libertățile”. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Germaniei a declarat că sentințele sunt un exemplu al „opresiunii și intimidării continue pe care regimul din Belarus o aplică opoziției și societății civile”.
Cei doi sunt acuzați pentru „acțiuni menite să ducă la preluarea puterii de opoziția din Belarus, pentru apeluri la acte care ar fi pus în pericol siguranța națională și pentru intenția de formare a unui grup extremist”. Kaleșnikava și Znak, care fac parte din Consiliul de coordonare a opoziției din Belarus, au negat acuzațiile și le-au descris drept motivate politic.
„Cerem eliberarea imediată a Mariei și lui Maxim, care nu se fac vinovați de nimic. Este vorba despre terorizarea celor care îndrăznesc să se opună regimului”, a transmis, din exil, lidera opoziției Svetlana Țihanovskaia, potrivit RFI.
Maria Kaleșnikava, reținută pe 7 septembrie 2020, a fost dusă de forțe de ordine mascate la granița cu Ucraina, dar a refuzat să părăsească țara și și-a rupt pașaportul. A fost transportată înapoi la Minsk și arestată. Avocatul Maxim Znak a fost arestat în 9 septembrie 2020, fiind ridicat de forțe de ordine mascate din unul dintre sediile opoziției din Belarus.
6 septembrie 2021 | Vladimir Putin le-a transmis salutări evreilor din Rusia, cu ocazia Rosh Hashanah (Anul Nou), una dintre cele mai venerate sărbători din calendarul evreiesc
„Pentru adepții iudaismului, această sărbătoare simbolizează purificarea spirituală, îmbunătățirea morală și religioasă. În aceste zile, oamenii se gândesc la evenimentele din anul trecut, își analizează faptele și acțiunile și contemplă planurile de viitor.” – a declarat Putin, potrivit comunicatului de la Kremlin.
„Astăzi, organizațiile religioase evreiești fac multe pentru a facilita dezvoltarea cu succes a Rusiei, acordă o atenție neobosită muncii sociale fructuoase și sunt implicate activ în implementarea unor proiecte educaționale, de iluminare, patriotice și caritabile foarte populare. Și, bineînțeles, sunt încântat să remarc eforturile lor menite să mențină pacea și acordul interetnic și interreligios în această țară, precum și angajamentul lor invariabil față de valori umane universale și intransigente, cum ar fi vecinătatea, încrederea și înțelegerea reciprocă.”
6 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele rus, Vladimir Putin, s-a deplasat, marţi, la manevrele militare de mare anvergură la care participă mai multe ţări aliate, printre care şi China
6 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, pune criza energetică a Europei pe seama sancțiunilor impuse Rusiei din cauza invaziei din Ucraina
6 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că SUA sunt responsabile pentru criza de aprovizionare cu gaze naturale din Europa
6 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut Moscovei şi Kievului să cadă de acord asupra stabilirii unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare Zaporojie
6 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Guvernul Statelor Unite afirmă că nu intenționează să desemneze Rusia ca stat sponsor al terorismului
6 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia cumpără milioane de rachete și obuze de artilerie din Coreea de Nord, a declarat un oficial american
6 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: România dorește să fie parte a dialogului şi soluțiilor legate de reconstrucția Ucrainei, a declarat, marţi, premierul Nicolae Ciucă, în intervenția sa din deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR).
6 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Guvernul elvețian acceptă să ofere ajutor financiar grupului public de electricitate Axpo.
Este cea mai recentă companie energetică europeană care are nevoie de ajutor de stat după ce războiul Rusiei din Ucraina a dus la creșterea prețurilor la gaze naturale
6 septembrie 2022 | 
Regina Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu noul prim-ministru Liz Truss, cerându-i să formeze un guvern, în timpul unei audiențe private la Balmoral
A fost pentru prima dată când monarhul, în vârstă de 96 de ani, a îndeplinit această îndatorire cheie la reședința sa din Aberdeenshire, și nu la Palatul Buckingham, din cauza problemelor sale de mobilitate.
6 septembrie 2022 | 
Informații despre armele nucleare ale unei ţări străine au fost descoperite printre documentele confiscate de FBI din reședința lui Donald Trump la începutul lunii august, a relatat, marți, cotidianul Washington Post, citând surse apropiate dosarului
„Un document descriind forţele militare ale unei ţări străine, inclusiv capacităţile sale nucleare”, a fost găsit printre numeroasele documente clasificate recuperate de poliţia federală în timpul percheziţiei efectuate la domiciliul fostului preşedinte american, scrie jurnalul.
Washington Post nu a dat detalii suplimentare, indicând că sursele sale nu au dezvăluit despre ce ţară este vorba.
La 8 august 2022, FBI-ul a făcut o percheziție la Mar-a-Lago, reședința lui Donald Trump din Florida, şi a confiscat cutii cu documente confidențiale pe care fostul președinte nu le-a returnat după ce a părăsit Casa Albă, în ciuda multiplelor solicitări.
La câteva zile după percheziție, Washington Post a anunțat că FBI-ul caută documente legate de arme nucleare.
După această operațiune fără precedent pentru un fost şef de stat american, Donald Trump, care intenționează deschis să candideze la președinție în 2024, a denunțat actul ca fiind „ilegal şi neconstituțional” şi a spus că a fost vizat din motive politice.
Luni, o judecătoare a tranşat în favoarea lui şi a ordonat desemnarea unui expert independent care să examineze documentele confiscate la 8 august. Această decizie interzice temporar anchetatorilor federali să le folosească în ancheta lor penală.
Printre textele confiscate în cursul operaţiunii poliţieneşti se numără 18 documente clasificate „top secret”, peste 50 „secrete” şi 31 „confidențiale”, notează AFP.
6 septembrie 2023 | Războiul din Ucraina: România confirmă că părți dintr-o dronă lansată de Rusia au căzut pe pământ românesc
6 septembrie 2023 | Războiul din Ucraina: Rustem Umerov devine noul ministru ucrainean al apărării
6 septembrie 2023 | Războiul din Ucraina: Secretarul de Stat al SUA face o nouă vizită la Kiev și laudă „progresul” contraofensivei Ucrainei
6 septembrie 2023 | Papua Noua Guinee îşi deschide ambasada la Ierusalim
Papua Noua Guinee a devenit astfel una dintre putinele ţări cu o reprezentare diplomatică în Orașul Sfânt, problemă cheie în conflictul israeliano-palestinian.
Aproape toate ţările care întrețin o prezență diplomatică oficială pe lângă autoritățile israeliene au ambasada la Tel Aviv. Înafară de (acum) Papua Noua Guinee, doar Guatemala, Honduras, Kosovo (din 19 martie, 2021) şi Statele Unite (din 2018, sub președinția lui Donald Trump) au ambasade la Ierusalim.
Deschiderea oficială a cancelariei a avut loc în prezența premierului israelian, Benjamin Netanyahu, şi a omologul său din Papua Noua Guinee, James Marape.
„Multe națiuni aleg să nu-şi deschidă ambasada (în Israel) la Ierusalim, dar am luat această decizie în mod deliberat”, a spus Marape. „Pentru noi, care ne numim creștini, respectul pe care îl datorăm Domnului nu ar fi complet dacă nu am recunoaşte Ierusalimul drept capitala universală a poporului şi a națiunii lui Israel”, a adăugat Marape, invitându-l Netanyahu să vină să deschidă o ambasadă în țara lui.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.