| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 196 | ˅ | ZIUA 561 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
7 septembrie 70 | Armata romană, sub comanda generalului Titus, ocupă și jefuiește Ierusalimul.
7 septembrie 1191 | A treia cruciadă: Bătălia de la Arsuf – Richard I al Angliei îl învinge pe Saladin la Arsuf.
7 septembrie 1525 | Procesul împotriva „ereticului” John Pistorius se încheie, la Haga.
7 septembrie 1543 | Ducele Willem de Gulik se predă împăratului Carol al V-lea.
7 septembrie 1566 | Sultanul Selim al II-lea urcă pe tronul otoman
7 septembrie 1599 | Contele de Essex și rebelul irlandez Tyrone semnează un tratat
7 septembrie 1701 | Germania, Anglia și Țările de Jos semnează un pact anti-francez
7 septembrie 1714 | Sfântul Imperiu Roman și Franța semnează Tratatul de la Baden, punând capăt Războiului de Succesiune Spaniolă; francezii păstrează Alsacia și Landau, iar Austria obține malul estic al Rinului
7 septembrie 1812 | 
Bătălia de la Borodino: Napoleon Bonaparte obține o victorie decisivă împotriva generalului rus Mihail Kutuzov, în cea mai feroce bătălie din epoca napoleoniană, 70.000 de morți.
7 septembrie 1818 | Carl al III-lea al Suediei este încoronat rege al Norvegiei, la Trondheim
7 septembrie 1902 | S-a născut, la Focșani, poetul Camil Baltazar
7 septembrie 1631 | Războiul de Treizeci de Ani: bătălia de la Breitenfield – trupele suedeze sub comanda regelui Gustav Adolf obțin o victorie decisivă asupra forțelor catolice
7 septembrie 1739 | Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739).
Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești
7 septembrie 1812 | Bătălia de la Borodino: Napoleon obligă armata rusă să se retragă
Borodino a fost considerată bătălia cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene.
7 septembrie 1822 | Brazilia își declară independența față de Portugalia
7 septembrie 1910 | Marie Curie a izolat prima mostră pură de radiu
7 septembrie 1911 | Poetul francez, Guillaume Apollinaire, este arestat, suspectat de a fi furat tabloul Mona Lisa, de la muzeul Luvru
7 septembrie 1921 | Margaret Gorman (16 ani), este desemnata prima Miss America (Miss America Pageant)
Miss District of Columbia; a fost declarata „The Most Beautiful Bathing Girl in America„
7 septembrie 1931 | Nicolae Titulescu este reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor
A fost un caz unic în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii era reales pentru o nouă sesiune.
7 septembrie 1936 | „Benjamin”, ultimul lup marsupial, moare în noaptea de 6-7 septembrie la Grădina Zoologică Beaumaris din Hobart, Australia.
7 septembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: România se declara neutră în urma declanșării celui de-al Doilea Război Mondial (la 1 septembrie), însă își dă acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a efectivelor de război destinate sprijinirii Poloniei
7 septembrie 1940 | Al Doilea Război Mondial: se semnează Tratatul de la Craiova (Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria) – respectiv Comunicatul privind cedarea Cadrilaterului prin care partea de sud a Dobrogei (județele Durostor și Caliacra) intră în componența Bulgariei si acordul privitor la schimbul de populațiune Română și Bulgara.
Cedarea Cadrilaterului (”Dobrogea de Aur”), a fost făcută din ordinul lui Adolf Hitler, prin intermediul lui Ion Antonescu.
7 septembrie 1940 | Al Doilea Război Mondial: În Bătălia Angliei avioanele germane încep atacurile de noapte (The Blitz) asupra Londrei și a altor orașe britanice.
7 septembrie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia, în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0.
Cererea i-a fost respinsă, fiind obligat să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a participa la „ciuntirea și destrămarea oștirii„.
7 septembrie 1949 | Proclamarea Republicii Federale Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupație americană, franceză și engleză.
La 12 septembrie Adunarea Federală alege si primul președinte federal – Theodor Heuss (1884 – 1963) -, liderul Partidului Liber Democrat, reales în 1954. La 15 septembrie este ales primul cancelar federal – Konrad Adenauer (1876 – 1976), reales în 1953, 1957 și 1961.
7 septembrie 1953 | România adoptă decretul nr.365, prin care s-a dispus contopirea Ministerului Securității Statului cu Ministerul Afacerilor Interne
Pe 11 iulie 1956, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.1361, se stabilește o nouă structură Ministerului Afacerilor Interne, organizat pe două departamente: Departamentul Securității și Departamentul Internelor.
7 septembrie 1953 | Nikita Hrușciov este ales Prim Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
7 septembrie 1976 | Ziarul New York Times anunță, pe prima pagină, dezertarea pilotului sovietic Viktor Belenko in Japonia, care a cerut azil politic în SUA – în articolul „Russian Lands New MIG‐25 In Japan, Seeking U.S. Refuge„
„TOKYO, 6 septembrie – Un locotenent al Forțelor Aeriene Sovietice a zburat astăzi cu unul dintre cele mai avansate avioane de luptă sovietice, MIG-25, în Japonia și a declarat că dorește să se refugieze în Statele Unite.
Avionul, un bimotor, a aterizat la Hakodate, pe insula nordică Hokkaido, la ora 13:57 (1:57 P.M.). Pilotul a tras două focuri de avertisment cu pistolul pentru a-i ține pe angajații aeroportului departe de avion și apoi a cerut poliției să acopere avionul cu o pânză, deoarece acesta conținea secrete militare.
Pilotul sovietic a fost identificat ca fiind Viktor I. Belenko, un locotenent al Forțelor Aeriene Sovietice. Pilotul și-a petrecut noaptea într-un loc secret de la periferia orașului Hakodate. MIG-25 a fost atent supravegheat pe tot parcursul nopții de către poliție.
Ministerul Afacerilor Externe a început consultările cu guvernul Statelor Unite cu privire la cererea de azil în Statele Unite a pilotului sovietic. Se așteaptă ca polițiștii japonezi să reia mâine interogatoriul pilotului.” – New York Times, 7 septembrie 1976 [mai mult]
7 septembrie 1977 | 
Washington, SUA: Semnarea tratatului privind neutralitatea permanentă și funcționarea Canalului Panama, de către președintele Statelor Unite, Jimmy Carter, și premierul panamez, Omar Torrijos.
Tratatul prevedea ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar în ceea ce privește controlul Canalului, acesta să revină autorităților panameze, cel mai târziu la 31 decembrie 1999).
7 septembrie 1978 | O grevă generală paralizează producția de petrol a Iranului. Guvernul iranian (premierul Jafar Sharif-Emami) declară legea marțială în toate orașele, pentru o perioadă extinsă de șase luni. A doua zi, în replică, izbucnesc proteste masive. (NYT 9/9/78, 9/1 0/78)
7 septembrie 1982 | Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena.
7 septembrie 1986 | Desmond Tutu a devenit primul predicator de culoare care a condus biserica anglicană din Africa de Sud.
7 septembrie 1987 | Președintele Consiliului de Stat al RDG, Erich Honecker, sosește la Bonn, într-o vizită oficială în Republica Federală Germania
7 septembrie 1998 | Este fondată Google Inc..
7 septembrie 2001 | La Festivalului de Film de la Veneția, rulează filmul lui Lucian Pintilie, După-amiaza unui torționar, realizat după romanul „Drumul Damascului”, de Doina Jelea.
7 septembrie 2001 | În Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), statele membre decid, în unanimitate, ca începând cu anul următor, ziua de 21 septembrie să fie Ziua Mondială a Păcii.
7 septembrie 2005 | Egipt: au loc primele alegeri prezidențiale.
7 septembrie 2021 | Talibanii anunță (prin principalul lor purtător de cuvânt, Zabihullah Mujahid) formarea guvernului „Emiratului Islamic Afganistan”
Noul guvern (interimar) al Afganistanului va fi condus de Mohammad Hassan Akhund, care se află pe lista Națiunilor Unite pentru terorism din 2001, in timp ce Ministrul de interne este căutat de FBI, pentru un atac terorist din 2008. Un alt purtător de cuvânt al talibanilor, Ahmadullah Wasiq, a confirmat, pentru BBC, că țara va fi cunoscută drept „Emiratul Islamic Afganistan”, așa cum a fost denumită și în perioada 1996-2001.
Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a anunțat, marți, că numirile în noul guvern au caracter provizoriu.
Ministrul de Interne va fi Sarajuddin Haqqani, care se află pe lista persoanelor căutate de FBI pentru terorism; FBI-ul oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari, pentru informații care duc la arestarea sa. El este căutat în legătură cu un atac din 2008 din Kabul în care au murit șase persoane, inclusiv un cetățean american. E considerat „periculos și înarmat”.
Ministru al Apărării va fi mollahul Mohammad Yaqub, fiul mollahului Omar, fondator al mișcării talibane;
Mullah Abdul Ghani Baradar, una dintre cele mai cunoscute figuri ale grupării, va fi principalul adjunct al lui Mohammad Hassan Akhund. Baradar a fost eliberat din custodia Pakistanului în 2018 la solicitarea SUA, pe fondul negocierilor care au dus la retragerea SUA din Afganistan; Mawlawi Hannafi, participant la negocierile de la Doha va fi, de asemenea, adjunct al șefului guvernului;
Ministrul Justiției, Abdul Hakim Ishaqzai, a condus negocierile de la Doha și a condus Curtea Supremă „din umbră” a talibanilor din Pakistan;
Mawlawi Haibatullah Akhundzada, care a fost numit în fruntea talibanilor în 2016, cu rare aparitii în public, a fost numit lider suprem-fondator. El le-a cerut, marți, talibanilor să guverneze cu respectarea legii islamice Sharia, potrivit AFP. Totodata, el a făcut apel la populație să nu plece din țară și a dat asigurări că străinii „nu vor avea probleme”. Akhundzada a vorbit și despre importanța educației, a bunelor relații cu vecinii, a prosperității și păcii.
7 septembrie 2021 | SUA au anunțat că nu există un orizont de timp în care ar fi dispuse să recunoască guvernarea talibană. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, a spus marți că administrația Biden „nu se grăbește” în această privință.
Și ministrul de Externe al Marii Britanii, Dominic Raab, a declarat săptămâna trecută că, deși vor exista domenii de colaborare cu talibanii, Londra nu va recunoaște guvernul acestora.
Rusia nu a luat încă o decizie și va monitoriza „atent” situația din țară, iar China afirmă că este interesată de relații „prietenoase și de cooperare”, dar nu a formulat încă o declarație oficială de recunoaștere a noului guvern.
7 septembrie 2021 | Copreședintele USR PLUS, Dan Barna, a declarat, după întâlnirea de marți, cu președintele Klaus Iohannis, că a fost, „din păcate”, o întâlnire formală, în care nu au fost prezentate sau analizate soluții pentru actuala criză guvernamentală
Dan Barna a reluat criticile la adresa premierului Florin Cîțu și la blocarea, în Parlament, a stabilirii unui calendar pentru votarea moțiunii de cenzură depuse de USR PLUS și AUR. „Noua majoritate echipa Cîțu – Ciolacu blochează dreptul de depunere a unei moțiuni, ucide statul de drept din România prin fiecare neprezentare la ședința Birourilor Permanente Reunite”, a spus Dan Barna.
Liderul USR PLUS a infirmat si speculațiile că miniștrii partidului și-ar putea retrage demisiile. „Nu ne jucăm cu demisiile, nu facem bambilici. Sunt depuse olograf. Așteptăm să fie procesate. Există mult loc pentru negociere. Coaliția poate funcționa cu un nou premier. Dacă Florin Cîțu își dă demisia, ne putem întoarce în câteva zile”.
7 septembrie 2021 | România se pregătește pentru a treia doză de vaccin, deși, potrivit datelor oficiale, doar o treime din populație a fost vaccinată cu numai o doză. Vaccinarea cu a treia doză va începe, cel mai devreme, în luna octombrie.
Ritmul vaccinării din România a încetinit, în timp ce cazurile de infectare cresc zilnic. Marți, au fost peste 2.000 de infectări noi, iar spitalele Covid și secțiile ATI sunt pline. În prezent, cca 5,28 de milioane de persoane au fost vaccinate cu cel puțin o doză de vaccin, adică jumătate din estimarea data de autorități, până la 1 septembrie. Pentru o imunitate „de turmă”, ar trebui vaccinată 70% din populație, adică peste 11 milioane din cele 16.091.562 de persoane de peste 16 ani care sunt eligibile.
Ultimele date de la Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) arată că la grupa de vârstă 50-59 de ani acoperirea vaccinală este de 38% cu cel puțin o doză, la grupa de vârstă 60-69 de ani acoperirea vaccinală este de 40%, la grupa 70-79 de ani 36,3% şi peste 80 de ani aproape 20%.
Israelul e singura țară care a început administrarea unei a treia doze încă din iulie, iar după ce a imunizat aproape toată populația. SUA vor începe administrarea pe 20 septembrie.
În Uniunea Europeană, Ungaria este singura ţară care a început deja să administreze a treia doză de vaccin oricui dorește.
Germania şi Franța, au decis imunizarea cu a treia doză a bătrânilor şi persoanelor cu sistem imunitar vulnerabil.
În Marea Britanie, a treia doză de vaccin va fi administrată persoanelor fragile şi vârstnicilor din septembrie.
În Suedia, autoritățile au anunțat un program de rechemare pentru persoanele cu risc de boli grave și a persoanele în vârstă.
Grecia se pregătește și ea de administrarea unei a treia doze persoanelor vulnerabile.
Pentru cea de-a treia doză, țările europene vor folosi vaccinurile produse de Moderna și Pfizer, bazate pe tehnologia ARN mesager.
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Șeful executivului UE propune plafonarea prețului gazului rusesc pentru a limita veniturile Kremlinului folosite pentru a finanța războiul „atroce” din Ucraina
7 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Vladimir Putin amenință că va întrerupe aprovizionarea cu energie, dacă se vor impune plafoane de preț pentru exporturile de petrol și gaze ale Rusiei.
7 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Cancelarul german, Olaf Scholz, spune că Germania are resurse pentru a „supraviețui” iernii →
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul polonez de Externe afirmă că nimeni nu ar trebui să subestimeze Rusia →
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Vladimir Putin acuză că exporturile de cereale ucrainene se duc, majoritar, spre ţări europene, şi nu spre cele sărace →
7 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dezminte că cerealele ucrainene pe care le exportă țara sa ar ajunge cu precădere în Europa, aşa cum a acuzat Vladimir Putin →
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Amenințarea reprezentată de utilizarea, de către Rusia, a unor arme nucleare tactice, ”nu poate fi ignorată”, spune comandantul șef al armatei ucrainene →
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Vladimir Putin acuză Occidentul că a subminat economia mondială şi susţine că puterile în ascensiune din Asia reprezintă viitorul →
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia discută un nou proiect de infrastructură major de a livra gaze Chinei, prin Mongolia, a declarat miercuri președintele rus Vladimir Putin →
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Vladimir Putin se va întâlni săptămâna viitoare cu Xi Jinping în Uzbekistan →
7 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia cere „explicații suplimentare” Agenției Internaţionale pentru Energie Atomică asupra unor părți din raportul său cu privire la situația de la centrala nucleară Zaporojie →
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a reluat bombardamentele în apropierea celei mai mari centrale nucleare din Europa, în Ucraina, la o zi după ce ONU a cerut crearea unei zone demilitarizate în jurul centralei
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina ia în considerare închiderea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de ruși, din motive de siguranță
7 septembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Cancelarul german Olaf Scholz i-a promis lui Zelenski sprijinul continuu al țării sale →
7 septembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia a strămutat cu forța sute de mii de ucraineni de la declanșarea invaziei sale asupra Ucrainei, a declarat miercuri ambasadoarea SUA la ONU →
7 septembrie 2022 | Grecia a trimis scrisori la NATO şi Națiunile Unite pentru a reclama ceea ce a calificat drept declarații ”inflamatoare” ale președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, cerând condamnarea comportamentului Ankarei, au indicat, miercuri, surse diplomatice, citate de Reuters
Cele două ţări, aliate în cadrul NATO, dar inamici istorici, sunt în dispută de mai multe decenii în legătură cu mai multe probleme, între care delimitarea platoului continental, survolarea Mării Egee şi insula divizată Cipru, aminteşte Reuters.
Luni, UE şi-a exprimat preocuparea faţă de afirmaţiile preşedintelui turc, care a acuzat Grecia – stat membru al Uniunii – că a ocupat insule demilitarizate din Marea Egee, adăugând că Turcia este gata să „facă tot ce este necesar”, la momentul potrivit.
Potrivit agenţiei turce de presă Anadolu, Ankara a trimis săptămâna aceasta scrisori la UE, NATO şi ONU pentru a-şi explica poziţia şi opinia în probleme cum sunt delimitarea spaţiului aerian, a apelor teritoriale şi statutul insulelor demilitarizate din Marea Egee.
Miercuri, surse diplomatice greceşti au afirmat că scrisorile trimise de Turcia şi argumentele sale sunt nefondate şi încalcă legislaţia internaţională. Sursele au precizat că Atena a trimis la rândul ei scrisori la ONU şi NATO.
„Atitudinea turcă este un factor de destabilizare pentru unitatea şi coeziunea Alianţei nord-atlantice, slăbind flancul sudic al NATO într-un moment de criză”, a denunțat ministrul de externe turc Nikos Dendias într-o scrisoare remisă secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
7 septembrie 2022 | Prim-ministrul român, Nicolae Ciucă, are convorbiri oficiale, la Palatul Victoria, cu preşedintele Ungariei, Katalin Novák, cu prilejul vizitei sale la București
Discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe cooperarea sectorială, în particular pe domeniul energiei.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, au fost evaluate răspunsurile statelor membre UE la criza energetică determinată de războiul Rusiei în Ucraina, dar şi eforturile de diversificare a surselor de energie.
„Premierul Nicolae Ciucă a arătat deschiderea României de a continua dialogul cu partea ungară pe marginea eforturilor acesteia de diversificare. Schimbul de opinii a vizat şi modalităţile de dinamizare a dialogului în beneficiul proiectelor de interes comun”, se arată în comunicat. AGERPRES/ (AS – autor: Daniel Florea, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)
Preşedinta Ungariei, Katalin Novak, a declarat că e necesar ca relația dintre Ungaria şi România să funcţioneze, iar obiectivul comun este diminuarea tensiunilor existente, nu amplificarea lor.
„Suntem ţări vecine, de aceea avem nevoie ca relaţia dintre Ungaria şi România să funcţioneze. Vom lucra în acest sens şi în anii care urmează. Am convenit de asemenea că noi dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm. Nu o să fim de acord în toate cele – nici până acum nu am fost de acord în toate – dar cel mai important lucru este să putem discuta şi să ne ascultăm reciproc şi poate atunci putem înţelege punctul de vedere al celuilalt, chiar dacă interesele nu sunt identice şi acordul nu este identic în absolut toate domeniile”, a spus Katalin Novak, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Klaus Iohannis.
Katalin Novak a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru invitaţie, remarcând că ultima oară s-a aflat la Bucureşti cu ocazia summit-ului B9. La momentul respectiv preşedintele român a formulat verbal invitaţia privind vizita la Bucureşti.
7 septembrie 2022 | Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, după întâlnirea cu omologul ungar, Katalin Novak, că este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al ţării noastre, să nu fie discriminatorii pe baza etniei şi să fie conform dreptului român, european şi internațional.
7 septembrie 2022 | (AFP) Turcia şi Regatul Unit „ar urma să fie invitate” pe 6 octombrie, la Praga, la prima reuniune a „Comunităţii politice europene”, alături de liderii Celor 27 şi de cei ai ţărilor candidate sau vecine blocului comunitar
Pe lângă statele membre UE, liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), ai Norvegiei, Elveţiei, Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei, Turciei, Armeniei şi Azerbaidjanului ar urma să primească ” în curând” o invitaţie, potrivit uneia dintre aceste surse.
„Această listă este definitivă”, a precizat un diplomat european. O altă sursă diplomatică a afirmat, mai prudent, că „vor continua consultările”.
7 septembrie 2022 | Avioane de luptă Gripen ale Forţelor aeriene ungare au fost mobilizate pentru a intercepta o aeronavă C-130 a SUA care a intrat în spațiul aerian ungar venind dinspre România miercuri, în jurul prânzului, a declarat pentru MTI Ministerul ungar al Apărării.
Avioanele Gripen au fost mobilizate de Centrul de operaţiuni aeriene comune al NATO deoarece aeronava, aflată în drum spre baza Ramstein din Germania, nu a stabilit contactul radio cu controlorii de trafic aerian din Ungaria, a precizat ministerul.
Aparatele Gripen au stabilit contactul radio cu aeronava SUA şi, după identificarea acesteia, deasupra Lacului Balaton, au escortat-o în afara spaţiului aerian al Ungariei, a menţionat ministerul într-un comunicat.
7 septembrie 2022 | TANGRA TTX, un exerciţiu comun bulgaro-american de comandă şi personal axat pe verificarea şi testarea practică a procedurilor naţionale de depistare a materialelor nucleare şi radioactive la punctele de trecere a frontierei, a început miercuri.
Exerciţiul va dura până pe 9 septembrie şi este organizat de Ministerul Afacerilor Externe bulgar şi Departamentul de Stat american, în cooperare cu Institutul pentru cercetare nucleară şi energie nucleară (INNRE) şi Academia bulgară de ştiinţe.
La lansarea exerciţiului au participat adjunctul interimar al ministrului de externe şi purtătorul de cuvânt al instituţiei Kostadin Kodzhabashev, ambasadorul SUA în Bulgaria, Herro Mustafa, şi directorul INNRE, profesorul asociat Lachezar Georgiev.
7 septembrie 2022 | Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că Guvernul va aproba miercuri Planul de iarnă pentru asigurarea continuităţii furnizării energiei electrice, şeful Executivului dând asigurări că, pentru cetăţenii vulnerabili, va fi menținut același cost la plata facturilor de energie.
7 septembrie 2022 | Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a prezentat miercuri primul satelit dintr-o familie de sateliţi destinaţi să ofere avertismente rapide cu privire la fenomenele meteorologice extreme, proiect cu un buget de 4 miliarde de euro, transmite Reuters.
Rezultatul unei munci de 12 ani, satelitul MTG-I1 a fost construit de Agenţia Spaţială Europeană şi EUMETSAT, o organizaţie interguvernamentală din care fac parte 30 de state europene printre care şi România.
Satelitul MTG-I1, cu o greutate de 3,8 tone, va fi lansat până la sfârşitul acestui an cu o rachetă Ariane 5 şi va aduna informaţii meteorologice valabile pentru Europa şi Africa.
Alţi cinci sateliţi din această familie i se vor alătura pe o orbită geostaţionară până în anul 2030. Este vorba despre trei sateliţi MTG-I (care transmit imagini) şi doi sateliţi MTG-S (care analizează sunete din atmosferă).
7 septembrie 2022 | (AFP) Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat miercuri că ”nu este în poziţia de a garanta că programul nuclear iranian este exclusiv paşnic”, din cauza absenţei răspunsurilor Teheranului la problema siturilor nedeclarate
Într-un raport publicat înainte de Consiliul guvernatorilor de săptămâna viitoare, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, se declară „din ce în ce mai îngrijorat”, în contextul în care „niciun progres nu s-a realizat pentru rezolvarea” dosarului urmelor de uraniu îmbogăţit descoperite în trecut în diverse locuri.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.