| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 251 | ˅ | ZIUA 616 | | Războiul ISRAEL-GAZA – ZIUA 26 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
Noiembrie este 11-a lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.
Noiembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Scorpionului și sfârșește în semnul Săgetătorului. Din punct de vedere astronomic, luna noiembrie începe cu soarele în constelația Balanței, trece prin Scorpion și se sfârșește cu soarele în constelația Ophiuchus.
Numele lunii noiembrie (latină: November) vine de la cuvântul latinesc novem, nouă, fiind a noua lună în calendarul roman.
- Ziua Radioului Național – La data de 1 noiembrie 1928, ora 17:00, era difuzată prima emisiune a Societății de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunțul: „Alo, alo, aici Radio București”, rostit de președintele Societății, Dragomir Hurmuzescu.
- Algeria: Ziua Națională. Aniversarea Revoluției (1954)
- Ziua morților
- Sărbătoarea Tuturor Sfinților (calendarul romano-catolic și anglican)
1 noiembrie 1179 | Filip al II-lea este încoronat rege al Franței.
1 noiembrie 1295 | Are loc căsătoria regelui Iacob al II-lea de Aragon, zis cel Drept, cu Blanche d’Anjou.
1 noiembrie 1337 | Începe Războiul de o sută de ani (1337-1453) dintre Franța și Anglia.
1 noiembrie 1428 | Raoul de Gaucourt devine noul guvernator pentru Dauphne.
1 noiembrie 1432 | Amaury de la Motte d’Acigné devine episcop de Saint-Malo
1 noiembrie 1503 | Cardinalul Julien della Rovere este ales papă, cu 37 de voturi din 38, luând numele de Papa Iuliu al II-lea.
1 noiembrie 1512 | Opera lui Michelangelo de pe plafonul Capelei Sixtine este înfățișata publicului.
1 noiembrie 1520 | Fernando Magellan descoperă Strâmtoarea Magellan, denumită „Estreito de Todos los Santos”.
1 noiembrie 1599 | Intrarea triumfală, în Alba Iulia, a lui Mihai Viteazul (1599-1600).
După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia, primind cheile orașului din partea episcopului Demetrius Napragy.
Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai Viteazul a fost conducătorul de facto al Transilvaniei, avand încuviințarea împăratului Rudolf II, care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic
1 noiembrie 1604 | Londra: La Whitehall Palace, are loc premiera tragediei Othello, de William Shakespeare.
1 noiembrie 1611 | Londra: La Whitehall Palace, are loc premiera comediei Furtuna, de William Shakespeare
1 noiembrie 1755 | Lisabona: cutremur soldat cu moartea a 30.000 de persoane și distrugerea unei mari părți a orașului.
1 noiembrie 1770 | S-a născut Constantin Diaconovici-Loga (d. 1850), cărturar de orientare latinistă
Luptător pentru răspândirea culturii naționale printre românii bănățeni; cunoscut îndeosebi datorita lucrării sale „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), o încercare de sistematizare a noțiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale românești
1 noiembrie 1784 | Răscoala condusă de Horia Closca si Crisan
”Ţăranii erau supuşi la arbitrul şi justiţia implacabilă a domnului pământean, prinşi în jug ca animalele, pedepsiţi cu câte 50 până la 100 bastoane, scoşi de pe moşii, aruncaţi în lanţuri, trimişi şi uitaţi în închisorile comitatelor, mutilaţi şi ucişi chiar de domnii lor, dintre cari unii aveau şi dreptul de viaţă şi moarte asupra ţăranilor(…) ţăranul nu era decât un sclav, fără drepturi politice şi civile, condamnat chiar prin lege ca el niciodată să nu mai poată scutura jugul, declarat incapabil de a putea câştiga avere, lipsit de libertate personală şi lipsit chiar de dreptul da a se putea apăra în contra domnului său, pe care nu putea să-l cheme în judecată” – Ion Rusu Abrudeanu în lucrarea „Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit”.
Istoricul militar Mircea Dogaru considera că răscoala nu a izbucnit brusc, revolta fiind provocata de înmulțirea taxelor, impozitelor şi obligațiilor. Nu mai puțin de 232 de grofi (n.r. nobili mari) obijduiau țăranii de pe domenii cu diferite obligații, umilindu-i, fără drept de judecată şi fără drept de a se căsători fără aprobarea nobilului.
O lumea care trăia în mizerie, sărăcie şi obscurantism la voia nobilimii. Stăpânirea nobilimii maghiare cu obligațiile impuse țăranilor a fost dublată de cea austriacă.
Mai ales în condițiile în care Imperiul Habsburgic, cu o curte imperială flămândă de lux şi bunăstare, dar şi cu o armată uriașă mereu angrenată în conflicte, dorea mereu taxe pentru a umple vistieria mai mereu goală.
”Cei doi stăpâni, nobilimea şi statul austriac, îşi dau mâna în exploatarea ţărănimii. Fiscul imperial exploatează prin dările obişnuite, prin taxe militare şi prin contribuţiile extraordinare; feudalii locali prin cele trei forme de rentă: în muncă, în bani şi în produse agricole. Robota (munca obligatorie neplătită), pe moşia nobilului, începând cu anul 1514, a fost statornicită la o zi pe săptămână. În 1714 Dieta stabileşte robota la patru zile pe săptămână pentru iobagi (208 zile pe an) şi trei zile pe săptămână pentru jeleri (ţărani fără de pământ care se puteau muta de pe o moşie pe alta). Erau obligaţi la robotă toţi membrii familiei în stare să muncească, mai ales în timpul activităţilor agricole de primăvară si vară. Intensificarea mineritului în munţii Apuseni a dus la transformarea locuitorilor zonei în iobagi ai fiscului(statului). Aceştia munceau în mine, la topitorii, tăiatul şi transportul lemnelor şi minereului, executarea cărăuşitului, întreținerea drumurilor şi trebuiau sa plătească anual dările în bani, către comitat” -Mircea Dogaru în „Insurecția Românilor transilvăneni din 1784. Prolog al revoluţiilor europene”.
„Cu prilejul târgului ținut la Brad, la 28 octombrie 1784, Gheorghe Crișan, din porunca lui Horea, cheamă din fiecare sat 4-5 bărbați pentru ziua de 31 octombrie la Mesteacăn, la câțiva kilometri de Brad. Se adună vreo 500-600 de ţărani din Zarand, Hunedoara şi munţii Abrudului. Crişan le aduce la cunoștință că Horea s-a întors de la Viena cu un ordin din partea împăratului ca țăranii să primească arme şi să nu mai facă servicii nobilimii. În frunte cu Crişan, ţăranii adunați pornesc spre Alba Iulia pentru a se înscrie voluntari. Înnoptează în satul Curechiu. Aici autorităţile comitatului Zarand încearcă să-l prindă pe Crişan şi să împrăştie ţăranii. Doi subprefecţi şi garda militară au fost capturaţi şi dezarmaţi”, („Insurecţia Românilor transilvăneni din 1784. Prolog al revoluţiilor europene”). Din acel moment a izbucnit totul. Începută în comitatul Zarandului şi al Hunedoarei, răscoala s-a împrăştiat rapid.”
„Răscoala a fost în fondul ei socială, fundamentată pe o viziune simplă, radicală, fără echivoc, revoluționară. S-a dorit restructurarea din temelii a raporturilor feudale. Răscoala a ţintit la ridicarea întregii iobăgimi, dar a fost făcută mai ales de românii iobagi majoritari. De aici şi implicațiile ei adânci naționale, aspect exacerbat de nobilimea maghiară care i-a negat caracterul social proclamând răscoala ca fiind exclusiv națională, născută din “firea dușmănoasă a românilor, din ura lor înnăscută faţă de nobili şi unguri, faţă de religiile lor recepte”, noteaza Mircea Dogaru
„Pe Horea şi Cloşca i-au frânt cu roata de vii luni şi apoi i-au tăiat în patru şi i-au trimis în toate părţile. Capul lui Cloşca l-au adus aici în piaţă, tocmai când treceam, îl ţineau fipt într-o ţeapă aproape de carul meu. Şi eu m-am uitat bine la el, dar n-am văzut nicicând şi nici nu mi-am închipuit să pot vedea aşa ceva fără oroare. Dar mărturisesc, i-am privit tocmai cu sânge rece, ca când n-ar fi fost cap de om”, preciza contele Samuil Teleki. Sute de moţi au fost strămutaţi în Bucovina şi Banat iar alte sute de răsculaţi omorâţi. Deşi înfrântă, răscoala a adus schimbări în viaţa iobagilor transilvăneni, indiferent de etnie. Împăratul austriac a desfinţat legarea de glie şi servituţile personale, a dat drept ţăranilor la păşunat, dreptul de a se căsători fără acordul nobilului şi, cel mai important, dreptul la învăţătură.
1 noiembrie 1823 | S-a născut Lascăr Catargiu (d. 30 martie 1899); descendent al unei familii de boieri munteni, exilată în Moldova în timpul lui Matei Basarab
Oom politic român, unul dintre adepții Unirii Moldovei cu Valahia; prim-ministru al Principatelor Unite și al Regatului României, cea mai importantă personalitate politică de orientare conservatoare. Urât de adversarii săi politici, liberalii, a fost, de asemenea, demonizat de istoriografia comunista, pentru participarea sa la înscăunarea regelui Carol I al României.
Lascăr Catargiu s-a afirmat ca unul dintre liderii Partidei Naționale în Adunarea Ad-hoc din 1857, care a votat în favoarea Unirii cu Valahia. În Adunarea Electivă a Moldovei, dominată de conservatori, Lascăr Catargiu era văzut drept principalul candidat la tron. A renunțat însă la șansa de a deveni domnitor, luând decizia de a-l susține pe Alexandru Ioan Cuza, ales mai întâi domn al Moldovei și apoi al Valahiei, în 1859.
Ulterior, Lascăr Catargiu va intra în conflict cu domnitorul Unirii, opunându-se reformei agrare în forma dorită de Alexandru Ioan Cuza. După detronarea lui Cuza vodă, Lascăr Catargiu va face parte din Locotenența Domneasca, care a condus statul român până la înscăunarea lui Carol I. Catargiu s-a remarcat, totodată, ca om de încredere al noului principe, ulterior primul Rege al României.
A condus primul Guvern al lui Carol I, în mandatul său fiind adoptată si prima Constituție românească, în iunie 1866. Guvernul Lascăr Catargiu a utilizat, pentru prima dată, denumirea oficială de România, si nu cea de Principatele Unite. Lascăr Catargiu a condus și primul Guvern al României care și-a dus la bun sfârșit mandatul, în 1876.
A fost prim-ministru de patru ori, de două ori președinte al Camerei Deputaților, de cinci ori ministru de Interne. A pregătit declararea independenței României, a organizat Jandarmeria și sistemul financiar-bancar. A murit în 1899, la câteva ore după ce acceptase sa redevină prim-ministru.
1 noiembrie 1864 | 
Internaționala aprobă „Discursul inaugural al Asociației Internaționale a Muncitorilor„, scris de Karl Marx.
Redactat între 21 și 27 octombrie 1864, textul a fost aprobat de Consiliul General al Internaționalei(CG IWA), în ședința din 1 noiembrie. A fost publicat 3 zile mai târziu în săptămânalul londonez The Bee-Hive, si reeditat în aceeași lună, împreună cu statutul organizației, într-o broșură intitulată „Address and Provisional Rules of the Working Men’s International Association”.
Desi nu a fondat-o si nici nu se numără printre fondatorii Internaționalei, Karl Marx [1818-83] a fost creierul IWMA. A scris toate rezoluțiile sale importante, a fost membru al CG de la înființare până în 1872 și a participat la cele două Conferințe de la Londra (1865 și 1871) și la Congresul de la Haga (1872). Textul complet apare în GC, I: 277-87.
1 noiembrie 1928 | La ora 17:00, este difuzată prima emisiune a Societății de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunțul: „Alo, alo, aici Radio București”, iar Radioul românesc era definit ca „Un suflet nou”.
Primele cuvinte au fost rostite de președintele Societății, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei românești, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună. La început, Radio București (cum era cunoscută Societatea) difuza doar câteva ore pe zi, în program figurând știri, muzică de dans şi clasică, buletine meteorologice. Treptat au apărut şi primele emisiuni complexe („Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, „Poșta amatorilor”)
1 noiembrie 1834 | Este înființată prima școală de fete din România, fondata de Gheorghe Asachi.
1 noiembrie 1835 | Apare, la București, prima revistă românească de teatru, Gazeta Teatrului Național (lunar, până în decembrie 1836)
Condusă de Ion Heliade Rădulescu, a fost prima publicație românească de specialitate, de informare şi critică dramatică. Inițiată de Societatea Filarmonică, revista îşi propunea sprijinirea activității teatrale şi literatura dramatică în limba română, cu precădere repertoriul clasic (drame, tragedii) (1/13)
1 noiembrie 1848 | SUA, Boston: inaugurarea primei școli medicale din lume pentru instruirea femeilor, fondată de medicii Samuel Gregory şi Israel T. Talbot. Prima promoţie a acestui colegiu medical număra 12 absolvente.
1 noiembrie 1850 | Paris: apare (număr unic), revista politică „România viitoare” (datată 20 septembrie 1850), sub redacția lui Nicolae Bălcescu şi a altor revoluționari români pașoptiști aflați în exil.
Revista publică manifestul „Poporului român”, care definea scopul şi programul de luptă al viitoarei revoluţii a românilor, sub deviza „Dreptate, Frăţie, Unitate”
1 noiembrie 1864 | Este reînființat Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher (1864-1869).
La 17 decembrie 1851 a luat fiinţă, temporar, Conservatorul de Muzică din București, din inițiativa profesorilor Ioan Andrei Wachmann şi Ludovic Wiest (1/13)
1 noiembrie 1884 | Intra în funcţiune, la Timişoara, prima centrală electrică de curent alternativ pentru iluminatul public electric, una dintre primele de acest fel din Europa (1/13)
1 noiembrie 1887 | Se înființează Agenţia Finlandeză de Presă „Oy Suomen Tietotoimisto” (STT) – cea mai veche agenție independentă de presă din Europa, furnizând ştiri 24 de ore din 24, în finlandeză, suedeză şi engleză
1 noiembrie 1894 | Moare Țarul Alexandru III al Rusiei (n. 1845) – împărat conservator, a cărui conducere s-a bazat pe principiul „Autocrație, ortodoxie și naționalism” al lui Nicolae I.
Slavofil convins, Alexandru al III-lea a considerat că Rusia poate fi salvată de la haos prin îndepărtarea rușilor (în frunte cu el însuși) de influența occidentală subversivă. Este succedat de fiul sau, Nicolae al II-lea, care devine noul țar al Rusiei.
1 noiembrie 1913 | Sunt inaugurate cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, prima instituție de învățământ economic superior din România (azi Academia de Studii Economice)
Înființată, la Bucureşti, prin Legea semnată la 6 aprilie 1913 de regele Carol I; Academia avea început trei secțiuni: comerț – bancă – asigurări, industrie și administrație economică-consulară, iar prim rector a fost matematicianul Anton Davidoglu
1 noiembrie 1922 | Inaugurarea oficială a Şcolii Române din Roma, cu două secții: de istorie (incluzând şi arheologia, filologia și istoria artelor) şi artistică (arte plastice şi arhitectură).
Şcoala asigura un stagiu de perfecționare de doi ani studenților merituoşi din România; primul director, Vasile Pârvan (până în 1927). astăzi funcționează ca Accademia di Romania
1 noiembrie 1922 | Abdică ultimul sultan al Imperiului Otoman, Mehmed al VI-lea
1 noiembrie 1925 | Are loc investitura şi înscăunarea primului patriarh, Miron Cristea (1925-1939)
1 noiembrie 1928 | Inaugurarea Radio România.
1 noiembrie 1928 | Reforma alfabetului turc, prin adoptarea caracterelor latine.
1 noiembrie 1937 | Staliniștii îl execută, prin împușcare, pe pastorul Paul Hamberg.
De asemenea, sunt executați încă șapte membri ai comunității luterane din Azerbaidjan (inclusiv trei femei).
1 noiembrie 1945 | Este înființată Agenţia japoneză de presă „Kyodo”
1 noiembrie 1949 | Apare primul număr al publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, cu sediul în orașul Frankfurt (am Main) – ziar german cu cea mai largă circulație peste hotare, care, potrivit editorilor, ajunge zilnic în 148 de țări.
1 noiembrie 1950 | 
Tentativă de asasinat a președintelui american Harry Truman
1 noiembrie 1952 | Statele Unite anunță că au detonat cu succes o bombă cu hidrogen
SUA detonează, în Insulele Marshall, prima bombă cu hidrogen, „Ivy Mike”. Cu o explozie de 10.4 megatone, a fost de aproape 700 de ori mai puternică decât bombele folosite la Hiroshima, vaporizând Insula Elugelab, in locul căreia a rămas un crater.
1 noiembrie 1954 | 
Generalul Fulgencio Batista (n. 16 ianuarie 1901 – d. 6 august 1973 (72 de ani)) este ales președinte al Cubei
1 noiembrie 1962 | URSS lansează, pentru prima oară, o rachetă cosmică spre planeta Marte, la bordul căreia se afla stația automată interplanetară „Marte-1”
1 noiembrie 1963 | Apare, la București (săptămânal, până în septembrie 1993), revista de politică externă „Lumea” (care înlocuia traducerea revistei „Novoe Vremea”/„Timpuri Noi”, tipărită la Moscova), editată de Uniunea Ziariştilor din România; primul redactor-şef, George Ivaşcu
1 noiembrie 1968 | Misiunea militară a SUA în Vietnam a inițiat Proiectul Phoenix.
1 noiembrie 1969 | Suspicious Minds (interpretată de Elvis Presley) ajunge pe locul 1 în Billboard Music.
1 noiembrie 1972 | S-au înființat Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini Grele și Ministerul Construcțiilor de Mașini-Unelte și Electrotehnicii. (Guvernul Ion Gheorghe Maurer 5)
1 noiembrie 1972 | Ministerul Forțelor Armate și-a schimbat denumirea în Ministerul Apărării Naționale (Guvernul Ion Gheorghe Maurer 5)
1 noiembrie 1981 | Antigua și Barbuda își câștigă independența față de Marea Britanie
1 noiembrie 1993 | Intră în vigoare „Tratatul de la Maastricht” sau „Tratatul privind Uniunea Europeană” (in prealabil ratificat de Parlamentele ţărilor membre ale CEE) – considerat actul de naștere al Uniunii Europene (UE).
La 19 septembrie 1946, într-un discurs rostit la Zurich, Winston Churchill, adeptul formulei „Statele Unite ale Europei”, spunea: „Dacă popoarele Europei ar reuși să se unească, cei 300 până la 400 milioane de locuitori ar cunoaște, grație unei moșteniri comune, o prosperitate, o glorie, o fericire pe care nici o frontieră nu ar limita-o”
Semnat la 7 februarie 1992 în orașul olandez de la care i se trage şi numele, tratatul este rezultatul atât al unor elemente externe, cât şi interne. În prezent Uniunea Europeană funcţionează după Tratatul de la Lisabona (inițial cunoscut ca Tratatul de Reformă), document internațional care modifică Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Roma (Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene).
Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Principalele modificări au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri, o schimbare a calcului majorității, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală, alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară, o personalitate juridică consolidată pentru UE și crearea unui președinte permanent al Consiului European precum și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea, Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
1 noiembrie 1998 | Işi începe activitatea noua Curte Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Curtea, cu sediul la Strasbourg, îşi are originile în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului semnată la 4 noiembrie 1950, la Roma (şi intrată în vigoare în septembrie 1953)
1 noiembrie 2000 | În R.P. Chineză a început cel mai mare recensământ al populației din lume, în cadrul căruia au fost recenzate 350 de milioane de familii.
1 noiembrie 2005 | La Iași, are loc slujba solemnă de consacrare a altarului şi de sfinţire a Catedralei „Sfânta Fecioară Maria, Regină” de către PS Petru Gherghel.
1 noiembrie 2005 | NASA anunță descoperirea a încă doi sateliți ai planetei Pluto.
1 noiembrie 2007 | Este inaugurat oficial Teatrul Metropolis, înfiinţat la 1 ianuarie 2007, la iniţiativa actorilor George Ivaşcu şi Romeo Pop; director: George Ivaşcu
1 noiembrie 2010 | Compania multinațională americană Google a deschis un birou la Bucureşti, echipa din România fiind coordonată, la acea dată, de Dan Bulucea, fostul directorul de marketing şi business al „Microsoft” România.
Scopul „Google” este de a oferi utilizatorilor români, care sunt foarte activi online, şi mai multe instrumente utile şi inovatoare în limba locală, precum şi de a ajuta companiile româneşti să aibă o prezenţă online şi să îşi dezvolte afacerile prin intermediul internetului.
Biroul din Bucureşti este responsabil pentru dezvoltarea afacerilor şi implementarea strategiei „Google” în România, stabilirea unor relaţii de afaceri cu partenerii români, comunicarea către companiile locale a beneficiilor prezenţei online şi vânzările directe de publicitate.
Până la deschiderea biroului local, „Google” a fost prezent în România cu produse localizate pentru utilizatorii autohtoni.
1 noiembrie 2018 | Miguel Diaz-Canel Bermudez a sosit în Rusia într-o vizită, la invitația liderului rus, Vladimir Putin
La rândul său, președintele Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri al Cubei, Miguel Diaz-Canel Bermudez, l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să efectueze o vizită în Cuba, în 2019.
„Având în vedere importanța vizitei dumneavoastră, am dori să vă invităm să faceți o vizită în Cuba încă o dată în 2019, care va marca cinci ani de la acel moment (ultima vizită a lui Putin în Cuba)”, a spus el în timpul discuțiilor de la Kremlin, potrivit TASS.
Liderul cubanez a subliniat nivelul înalt al relațiilor dintre Rusia și Cuba, descriindu-le drept fraterne.
Delegația rusă la discuții include ministrul de externe Serghei Lavrov, viceprim-ministrul Iuri Borisov, asistentul Kremlinului Yuri Ushakov, ministrul industriei și comerțului Denis Manturov și ministrul adjunct al finanțelor Serghei Storchak.
Putin și Diaz-Canel vor semna o declarație comună după negocieri și vor face o declarație pentru mass-media.
Serviciul de presă de la Kremlin a raportat anterior că liderii celor două țări intenționează să discute despre starea actuală și perspectivele de aprofundare a cooperării strategice bilaterale în diverse domenii și să facă schimb de opinii asupra problemelor globale și regionale presante.
Potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, Putin și Diaz-Canel vor ridica și ei problema cooperării militaro-tehnice. El a refuzat să comenteze dacă acordarea de împrumuturi Cubei pentru achiziționarea de echipamente militare va fi discutată în timpul discuțiilor.
1 noiembrie 2018 | România a exercitat, timp de un an de zile, președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD).
De la 1 ianuarie 2018, România a făcut parte din Trio-ul de Președinții ale SUERD, alături de Bulgaria și Ungaria.
SUERD, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată de România și Austria și reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene.
La SUERD participă 14 state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina)
1 noiembrie 2018 | Proiectul de modificare a articolului 13 din Constituția Republicii Moldova privind schimbarea limbii de stat din „moldovenească” în română a fost respins joi de către parlamentul de la Chişinău, potrivit mass-media de peste Prut
Propunerea de a introduce acest proiect pe ordinea de zi a şedinţei de joi a legislativului a fost făcută de liderul grupului parlamentar al liberal-democraţilor, Tudor Deliu, care a subliniat că 2 noiembrie este ultima zi în care proiectul menţionat mai poate fi discutat şi aprobat de actualul legislativ.
Subliniind necesitatea votării acestei modificări, el a făcut referire la decizia Curţii Constituţionale din decembrie 2013, care a stabilit că textul Declaraţiei de Independenţă (a republicii), unde se menţionează că limba de stat este limba română, prevalează în raport cu textului Constituţiei, care stipulează că limba vorbită în Republica Moldova este ‘limba moldovenească’.
Iniţiativa a fost votată doar de 21 de deputaţi liberal-democraţi, liberali şi popular-europeni prezenţi la şedinţă, în condiţiile în care acest proiect de modificare a Constituţiei fusese semnat de 34 de deputaţi atunci când a fost înregistrat în parlament, notează Ziarul Naţional din Chişinău.
Deputatul Ştefan Creangă, din partea Partidului Popular European din Moldova (PPEM), a declarat că introducerea ‘limbii române în Constituţie ne va face mai uniţi’, întrucât limba română ‘ne defineşte’, iar România este ‘statul-prieten care oferă ajutor necondiţionat cetăţenilor Republicii Moldova’.
Împotrivă s-au pronunţat deputaţii socialişti şi comunişti, primii propunând ca modificarea denumirii limbii oficiale să fie votată în cadrul unui referendum.
Democraţii Marian Lupu şi Dumitru Diacov au solicitat ca această chestiune să nu fie supusă votului parlamentului, întrucât nu are avizul Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi.
Vicepreşedintele parlamentului Valeriu Ghileţchi le-a reproşat democraţilor că au mai existat proiecte de legi votate în lipsa unor avize.
În semn de protest faţă de respingerea acestui proiect de modificare a Constituţiei, liberal-democraţii au părăsit şedinţa parlamentului. ‘Lăsăm în sală promoldoveniştii, promoscoviţii’, a afirmat Tudor Deliu, care menţionase anterior că se putea obţine chiar în cursul zilei de joi avizul comisiei respective, aşa cum s-a procedat şi în alte cazuri.
Deputata Maria Ciobanu, din partea Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), a ţinut să amintească faptul că în actualul parlament sunt 64 de deputaţi care deţin şi cetăţenia română. ‘Îi voi scrie domnului preşedinte Klaus Iohannis să vă retragă cetăţenia română. Să vă fie ruşine!’, s-a adresat ea parlamentarilor moldoveni, înainte de a părăsi sala de şedinţe.
► Forțele ruse continuă tirurile de artilerie și rachete pe întreaga linie a frontului →
► Rusia anunță încheierea „mobilizării parțiale” pentru lupta în războiul împotriva Ucrainei →
► 
Putin spune că „mobilizarea parțială” a rușilor pentru războiul din Ucraina este completă →
► UE susține că Rusia țintește „deliberat” tătarii pentru recrutare în Crimeea anexată →
► Rusia nu are nevoie de un decret prezidenţial pentru a încheia oficial mobilizarea parţială, spune Kremlinul →
► Iranul va trimite mai multe drone de luptă în Rusia luna aceasta, anunță Ministerul Apărării al Ucrainei →
► Ucraina spune că nu are o apărare eficientă împotriva rachetelor balistice pe care Iranul intenționează să le livreze Rusiei →
► SUA: Iranul se pregătește să trimită aproximativ 1.000 de arme suplimentare Rusiei →
► SUA vor folosi instrumente „pentru a expune, înfrunta şi contracara” furnizarea de arme Rusiei, de către Iran, spune un oficial →
► Zelenski: Rusia a deteriorat grav 40% din infrastructura energetică a Ucrainei →
► Finlanda și Suedia speră ca aderarea lor la NATO să fie ratificată de Turcia și Ungaria în curând →
► Premierul Islandei reafirmă sprijinul „solid și neclintit” pentru Ucraina →
► India nu are niciun conflict moral să cumpere petrol rusesc→
► 
Franța va ajuta Ucraina să treacă peste iarnă, spune Macron →
► Marea Britanie refuză să fie „atrasă” în acuzațiile Moscovei privind conducta Nord Stream →
► 
Cheia păcii este să ajutăm Ucraina să „scoată Rusia afară” din țară, spune premierul eston →
► 
Boris Johnson nu crede că Vladimir Putin va folosi o armă nucleară în Ucraina →
► SUA previn „pro-activ deturnarea ilegală” a asistenței de securitate către Ucraina →
► Germania si Japonia își vor coordona pozițiile privind invazia Rusiei în Ucraina →
► Regatul Unit alocă 7 milioane de euro pentru apărarea cibernetică a Ucrainei →
► Forţele ruse au instalat sisteme de război electronic la centrala nucleară din Zaporojie →
► 
Zelenski: „Rusia va face totul pentru a distruge viața normală” →
1 noiembrie 2022 | Coreea de Sud va revizui legea securității, după tragedia de la Seul
(EFE) – Partidul puterii populare, aflat la guvernare, a anunțat marți că va solicita o revizuire a legii privind securitatea și gestionarea dezastrelor din Coreea de Sud, ca urmare a tragediei de la Seul, în timpul sărbătorii de Halloween, în care și-au pierdut viața peste 150 de persoane.
Decesul de marți al unei femei de 24 de ani a ridicat bilanțul la 155 de morți, în timp ce viața altor 30 de persoane este încă de temut, iar alte 122 sunt rănite ușor, a anunțat Comandamentul de combatere a dezastrelor și măsurilor de urgență.
100 de victime sunt femei, majoritatea în vârstă de 20-30 de ani.
Parlamentarul Sung Il-jong, membru al partidului de guvernământ, a declarat marți, în comentarii preluate de agenția Yonhap, că partidul său va revizui legea pentru a „întări managementul securității în cadrul evenimentelor fără organizatori”, scrie EFE.
1 noiembrie 2022 | 
Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, cere schimbări în politica Berlinului faţă de China
Annalena Baerbock a cerut marţi schimbări în politica Berlinului faţă de China.
Declarația are loc chiar înaintea vizitei pe care cancelarul german Olaf Scholz o va începe vineri în China, într-un moment în care Occidentul îşi înăsprește poziţia faţă de Beijing, pentru apropierea acestuia de Moscova şi presupusele încălcări ale drepturilor omului, relatează Politico.eu şi agenţia DPA.
Avem nevoie de o „nouă strategie faţă de China”, a declarat marţi, în Uzbekistan, șefa diplomației germane, punând astfel presiune pe Scholz înaintea vizitei.
„Cancelarul federal (Scholz) a decis momentul călătoriei sale” în China, a mai spus ea, potrivit Politico.eu, care observă fricțiuni între reprezentanta partidului Verzilor şi cancelarul social-democrat.
„Acum este crucial să transmitem clar Chinei mesajele pe care le-am înscris împreună în acordul de coaliție” în Germania, a afirmat Baerbock.
„Am menționat clar în acordul de coaliție: China este partenerul nostru în chestiuni globale, pe care nu-l putem decupla într-o lume globalizată, dar China este, de asemenea, un competitor şi tot mai mult un rival sistemic”.
Trebuie să transmitem clar Beijingului „că problema competiției corecte, cea a drepturilor omului şi a recunoașterii dreptului internaţional reprezintă fundamentul cooperării noastre internaţionale”, a subliniat Baerbock.
Poziţia sa reflecta o diferență fata de cea a guvernului german de coaliție, după decizia de a permite companiei chineze Cosco să cumpere un pachet de acțiuni al portului Hamburg.
Conform mass-media, Verzii şi liberalii formaţiunii FDP s-au opus acestei tranzacţii susţinute de cancelarul social-democrat. În final, compania chineză a primit acceptul să cumpere un pachet de acţiuni mai mic decât cel prevăzut iniţial.
În vizita pe care o începe vineri Olaf Scholz se va întâlni cu preşedintele chinez Xi Jinping şi cu premierul acestuia, Li Keqiang. China se aşteaptă de la aceste consultări la „un nou elan” în „relaţiile strânse” cu Germania, a declarat marţi un purtător de cuvânt al MAE chinez, potrivit AFP.
Cancelarul german va fi însoţit de membri ai mediului de afaceri, inclusiv de directorii companiilor Volkswagen şi BASF, China fiind primul partener economic al Germaniei şi o piața vitală pentru puternicul sector auto german.
Scholz este primul lider european care vizitează China după 2019.
De asemenea, este primul care se va întâlni cu preşedintele Jinping, după realegerea acestuia la Congresul partidului comunist chinez desfăşurat luna trecută.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.