| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 254 | ˅ | ZIUA 618 | | Războiul ISRAEL-GAZA – ZIUA 29 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
4 noiembrie 1520 | După victoria asupra regentului suedez, Sten Sture cel Tânăr, regele danez Christian al II-lea este încoronat rege al Suediei
Adepților lui Sten Sture li s-a promis o amnistie generală.
4 noiembrie 1576 | Războiul de optzeci de ani: soldații spanioli care, timp îndelungat, nu au fost plătiți de Regele Philipp al II-lea, încep prădarea orașului belgian Anvers
4 noiembrie 1677 | Viitoarea Maria a II-a a Angliei s-a căsătorit cu William de Orania. Mai târziu ei vor domni ca William și Mary.
4 noiembrie 1842 | Abraham Lincoln (33 ani) (n. 12 februarie 1809 – 15 aprilie 1865), viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii, se căsătorește cu Mary Todd (23 de ani) (n. 13 decembrie 1818, Lexington, Kentucky – d. 16 iulie 1882, Springfield, Illinois), fiica unui bogat proprietar de sclavi, devenită ulterior Primă doamnă a SUA.
Căsătoria a avut loc in Springfield, Illinois, in casa surorii lui Mary, Elizabeth.
4 noiembrie 1852 | Contele Camillo de Cavour devine prim-ministru al Regatului Sardinia-Piemont
4 noiembrie 1856 | Galați: are loc prima conferință a puterilor europene, care înființează Comisia Statelor alăturate Dunării
4 noiembrie 1862 | Inventatorul american, Richard Gatling, brevetează mitraliera
4 noiembrie 1869 | Apare primul număr al revistei științifice Nature
4 noiembrie 1873 | Americanul John B. Beers a patentat prima coroană dentară din aur
4 noiembrie 1873 | Americanul Anthony Iske a patentat mașina de tăiat carne în felii
4 noiembrie 1879 | SUA: patentarea primei case de marcat, de către James J. Ritty, Dayton, Ohio
4 noiembrie 1890 | Anglia: s-a dat în folosință City and South London Railway, prima linie de metrou din lume și prima linie a metroului londonez
4 noiembrie 1899 | Este publicată cartea lui Sigmund Freud, Interpretarea viselor
4 noiembrie 1921 | Primul ministru japonez, Hara Takashi, este asasinat la Tokyo
4 noiembrie 1922 | Egipt: exploratorul englez, Howard Carter, descoperă mormântul lui Tutankamon
4 noiembrie 1924 | 
Calvin Coolidge este ales, pentru un mandat complet, în funcția de președinte al Statelor Unite, învingându-l pe candidatul democrat John W. Davis
4 noiembrie 1928 | Se naște Mihai Chiţac (la Soharu, județul Botoșani); (d. 1 noiembrie 2010, București)
Fost general, unul dintre șefii armatei trimiși de Nicolae Ceaușescu sa reprime revoluția de la Timișoara, în 17/18 decembrie 1989, Chițac revine in capitala in după amiaza zilei de 22 decembrie, si apare la Televiziune unde cere, în calitate de comandant al garnizoanei București, să nu se tragă în manifestanți.
Numit ministru de Interne (la 28 decembrie 1990) in primul guvern post-revoluționar, Chițac s-a confruntat cu multiple convulsii social-politice. Din cauza violenței cu care forțele de ordine au intervenit, secondați de mineri, pe 13 iunie 1990, împotriva demonstranților din Piața Universității, Mihai Chiţac a fost înlocuit de la conducerea Internelor si trecut în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, unde și-a încheiat activitatea profesională.
Acțiunile sale din timpul Revoluției, precum şi cele in calitate de ministru de Interne, dar şi apropierea lui faţă de Iliescu şi Frontul Salvării Naționale – partidul trandafirilor, în fruntea căruia Iliescu a ieșit președinte al României la 20 mai 1990, zi cunoscută și drept „duminica orbului” – avea să fie ironizată de intelectualitatea românească nemulțumită de victoria în alegeri; manifestanții, aflați de mai multe săptămâni în Piața Universității, i-au cerut condamnarea şi au scandat lozinci precum: „Chiţac, Chiţac, Să fie ras în cap, Să poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!„.
Chiţac a fost tras la răspundere doar pentru implicarea sa în înăbușirea Revoluției de la Timișoara, soldată cu 72 de morți şi 253 de răniţi, dar nu și pentru rolul sau in mineriada din iunie 1990.
În 1997, la șapte ani de la revoluție, si imediat după ce Iliescu și FSN (devenit PDSR – Partidul Democrației Sociale din România), au pierdut puterea în favoarea Convenției Democratice, începe procesul Revoluției de la Timișoara. Chiţac a fost trimis în judecată pentru reprimarea violentă a revoluționarilor de la Timișoara, cercetat, judecat și condamnat de Curtea Supremă, în 15 iulie 1999, la degradare militară; 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav și opt ani de detenție pentru tentativă la omor deosebit de grav. Verdictul, confirmat ulterior și în faza de recurs de catre un complet format din nouă judecători, il trimite, în 2000, în închisoare, de unde, după câteva zile, Chițac va ieși pe motive medicale.
În 2001, la nici o lună de la numirea sa oficială în funcția de procuror general al României, Tănase Joiţa a suspendat decizia definitivă de condamnare a lui Chiţac, după ce a formulat un recurs în anulare. Instanţa supremă nu discutat recursul formulat de procurorul general decât în 22 martie 2004, amânând succesiv, timp de trei ani, dezbaterile în secţiile unite. În 2004, instanţa supremă a hotărât rejudecarea procesului lui Mihai Chiţac şi a colegului său, generalul Victor Athanasie Stănculescu.
Dupa inca trei ani şi multe amânări, la rejudecare, generalul Chiţac a fost din nou condamnat pe 3 aprilie 2007, dar sentința a fost atacată cu recurs. La 16 octombrie 2008, Înalta Curte de Casație şi Justiție a respins recursul, menținând sentința de 15 ani de închisoare și degradare militară. Mihai Chiţac nu a stat prea mult în închisoare, beneficiind de nu mai puțin de şase întreruperi ale executării pedepsei, toate obținute pe considerente medicale în urma unor procese cu zeci de înfățișări la instanțele militare bucureştene. Chițac a murit la 1 noiembrie 2010, ca simplu soldat, fiind degradat de instanţa. (conform mediafax)
Referitor la evenimentele din Piața Universității din 13-15 iunie 1990, Mihai Chițac a declarat sub jurământ:
“Luni, 11 iunie
La ora 16.00 am fost convocat împreună cu şeful IGP gral. Diamandescu la o ședință de lucru la Palatul Victoria. Şedinţa a fost condusă de Ion Iliescu, fiind prezenți: Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, N.S. Dumitru, Gheorghe Robu, Victor Stănculescu, Vasile Ionel, Virgil Măgureanu, Dan Predescu (primarul Capitalei), dr. Iacob (adjunct al ministrului Sănătății), Mugurl Florescu (procuror) şi alte câteva persoane. (… ) În şedinţa de la Guvern din 11 iunie, s-a prevăzut ca evacuarea Pieţei să aibă loc în ziua de 12 iunie, stabilindu-se şi principalele măsuri ce trebuie luate de către ministerele şi celelalte organe participante. Fată de măsurile stabilite în ședință, am avut două propuneri”, scrie Chiţac,„respectiv ca intervenția să aibă loc pe 13, pentru ca forțele MAI să aibă timp de pregătire şi ca Armata să vină în ajutor.„
Tot la şedinţa din 11 iunie, Ion Iliescu propune “soluția”: aducerea muncitorilor de pe marile platforme industriale. “4000-5000”, ar fi spus Iliescu. “Şi să fie pregătite încă unul sau două schimburi”. Sarcina îi revine lui N.S. Dumitru, prim-vicepreședinte al FSN “toţi fiind de acord cu această soluție”. Primul “contingent” a intervenit violent pe 13 iunie, când, sub sloganul “IMGB face ordine”, muncitorii au spart geamurile de la intrarea în Institutul de Arhitectură. Însă celelalte platforme așteptate, Pipera și 23 August, nu și-au mai trimis oamenii. Chiţac a afirmat, sub jurământ, în faţa procurorilor, ca FSN-ul a mai ținut apoi o ședință restrânsă, la Scroviștea, când Iliescu a revocat propunerea, fără a i se comunica si Ministerului de Interne.
“Dacă M.I. ar fi cunoscut acest lucru, politia nu ar fi intervenit şi ca urmare nu ar fi avut loc turbulențele din după amiaza zilei de 13 iunie”, a spus Chiţac.
El a mai susținut că șeful pompierilor, col. Vornicu, ar fi refuzat să deplaseze autospeciale de la alte secții din Capitală pentru a stinge incendiile. “Asta dovedește că el nu a vrut să intervină”., a spus el.
Ziua lui Chițac s-a încheiat apoteotic, când, la ora 23.45 este sunat de șeful UM 0215, colonelul Florin Calapod, pentru a i se comunica că a fost eliberat din funcție.
Fiica generalului Chițac, Georgiana Pogonaru (n. 21 octombrie 1954), în 1989, chimistă, din 2007 Consul Onorific al Republicii Islanda, soția lui Florin Pogonaru si președinta Asociației Culturale „Patrimoniu pentru Viitor”, multimilionara, situata pe locul 27 (28 in 2018) în „top 50 cele mai bogate femei din România”, conform FORBES, a fost desemnată de Ministerul Culturii să si strângă banii pentru „Cumințenia Pământului„, printr-o campanie de fundraising prin sms.
Numele Georgianei Pogonaru se leagă de Apariția firmei „Romcolor 2000” (prin asocierea cu Lebidakis Michael, industriaș din Grecia) dar și de „Veranda Mall” (din zona Obor), centrul comercial de 30.000 de mp, din aria semicentrală a Bucureștiului, în care s-au investit 60 de milioane EURO, acesta fiind unul dintre cele mai recente businessuri în care Georgiana Pogonaru s-a implicat alături de familie (soțul, Florin Pogonaru, și fiul, Andrei Pogonaru).
Cu dosar personal Secția Cadre, parte a aparatului C.C. al P.C.R (ARHIVELE NAŢIONALE, BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE, FOND COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, NR. INVENTAR: 3295).
Florin-Ion Pogonaru (n. 27 februarie1953, Slatina, județul Olt, România) este economist, om de afaceri, fost membru al consiliului de supraveghere al BCR, din 2000 Președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și coordonator al Coaliției pentru Dezvoltarea României (1 ianuarie 2015 – 1 iulie 2015). Cu dosar personal Secția Cadre, parte a aparatului C.C. al P.C.R (ARHIVELE NAŢIONALE, BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE, FOND COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, NR. INVENTAR: 3295).
Irina Pogonaru, fiica lor, absolventa a „Univeristy College London” din Marea Britanie, designer de interior, s-a căsătorit in 2015 cu alesul inimii ei, Tudor Georgescu, fiul lui Adrian Georgescu, ministru consilier in cadrul Consulatului General al României de la Milano. Evenimentul a avut loc in Italia, ceremonia desfășurându-se intr-unul dintre cele mai frumoase castele din „Cizma”, respectiv Villa Erba, o clădire impunătoare, construita in secolul al 19-lea.
Nepotul lui Mihai Chițac, fiul familiei Pogonaru, Andrei-Mihai Pogonaru, absolvent al Universității Cambridge din Marea Britanie, partener în Central European Financial Services, ocupându-se de „private equity management”, este si inițiatorul și promotorul proiectului Veranda Obor – un mall de proximitate. Până în 2015 a făcut parte din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica S.A. Pe lângă activitatea profesională, Andrei Pogonaru „este membru al unor distinse asociații și fundații precum: Societatea Tocqueville a United Way Romania, Hospice of Hope, Techsoup Romania.”, cat si membru al Aspen Romania Young Leaders, al Young Presidents Organization precum și Global Shaper al Davis World Economic Forum. În 2015 a fost inclus în topul Forbes Romania 30 under 30.
4 noiembrie 1938 | George Enescu a terminat „Suita a III-a”, „Săteasca”
4 noiembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: Preşedintele SUA, Roosevelt, semnează Legea privind neutralitatea, abrogând embargoul general asupra armelor și permițând vânzarea de echipament militar către beligeranți, pe principiul „cash and carry”
Aparent un plan neutru, este clar conceput pentru a permite Statelor Unite să ajute Marea Britanie și Franța, păstrându-și în același timp poziția oficială de neutralitate.
4 noiembrie 1944 | Al doilea guvern Sănătescu (remaniere), în care pozițiile F.N.D. se întăresc sensibil – Petru Groza (vicepreședinte); Lucrețiu Pătrășcanu (justiție), Gheorghe Gheorghiu-Dej (transporturi), începe înlocuirea primarilor și prefecților cu reprezentanți locali ai F.N.D.
4 noiembrie 1946 | Se înființează UNESCO, ca agenție specializată a OINU, odată cu intrarea în vigoare a constituției sale.
4 noiembrie 1948 | T.S. Eliot primește Premiul Nobel pentru Literatură
4 noiembrie 1956 | Tancurile sovietice invadează Ungaria
Instalarea guvernului contrarevoluționar, condus de János Kádár. Revoluția maghiară a fost declanșată la 23 octombrie iar luptele au durat până la 14 noiembrie.
4 noiembrie 1966 | Inundații în Veneția și Florența. Aproape un milion de volume din colecția de la Biblioteca Națională, documente de la Arhiva de Stat, tablouri au fost acoperite de apă.
4 noiembrie 1979 | Iran. Criza ostaticilor: Ambasada americană din Teheran este ocupată de militanți iranieni
La 4 noiembrie 1979, 52 de diplomați și cetățeni ai Statelor Unite au fost luați ostatici, după ce un grup de studenți iranieni militarizați, aparținând grupului Studenților musulmani adepți ai liniei Imamului, care susțineau Revoluția iraniană, au preluat Ambasada SUA din Teheran și i-au capturat. A urmat un blocaj diplomatic. Ostaticii au fost reținuți timp de 444 de zile, fiind eliberați la 20 ianuarie 1981.
Presa occidentală a descris criza ca pe o „încrengătură” de „răzbunări și neînțelegeri reciproce.”
Președintele american, Jimmy Carter, a calificat luarea de ostatici drept un act de „șantaj”, iar ostaticii „victime ale terorismului și anarhiei”. În Iran, a fost considerată, în general, ca un act împotriva Americii și influenței politicilor sale în Iran, inclusiv datorită încercărilor de a submina „Revoluția iraniană” și sprijinului, de lungă durată, acordat șahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, care a fost răsturnat în 1979.
NOTA:
După invazia sovietică din Afganistan, la 27 decembrie 1979, opoziția Secretarului de stat al SUA [*], Cyrus Roberts Vance Sr., față de ceea ce el numise „anti-sovietism visceral”, a dus la o reducere rapidă a statutului său. Acest lucru s-a grefat peste încercarea sa de a negocia, pe ascuns, o soluție la criza ostaticilor din Iran (4 noiembrie 1979) cu ayatollahul Ruhollah Khomeini, prin intermediul Organizației pentru Eliberarea Palestinei, care a eșuat lamentabil.
În aprilie 1980, a demisionat în semn de protest față de „Operațiunea Eagle Claw”, misiunea secretă de salvare a ostaticilor americani din Iran. A fost înlocuit de Edmund Muskie.
[*] Înainte de a ocupa această funcție, Vance a fost secretar adjunct al apărării în administrația Johnson. În timpul administrației Kennedy, a fost Secretar al Armatei și Consilier General al Departamentului Apărării.
4 noiembrie 1980 | 
Republicanul conservator, Ronald Reagan, este ales cel de-al 40-lea președinte al Statelor Unite
4 noiembrie 1986 | Democrații câștigă controlul Senatului, este pentru prima dată în timpul mandatului lui Reagan când ambele camere ale Congresului sunt în mâinile democraților.
4 noiembrie 1991 | URSS: Ședința Consiliului de Stat, la care Boris Elțin sosește cu întârziere
Expertul lui Gorbaciov, Grigori Yavlinsky, cere încă o lună de pregătire și dezbatere a documentelor privind acordurile economice, iar ministrul Apărării, Evgheni Shaposhnikov, descrie refuzul diferitelor republici de a participa la proiectul anual și pledează pentru menținerea unei instituții militare centrale.
4 noiembrie 1995 | Premierul israelian, Yitzhak Rabin, co-recipient, alături de Shimon Peres și Yasser Arafat, al Premiului Nobel pentru Pace în 1994, este asasinat de un extremist evreu, în timp ce participa la un miting pentru pace
4 noiembrie 2008 | 
Democratul Barack Obama devine cel de-al 44-lea președinte al Statelor Unite
4 noiembrie 2015 | Premierul Victor Ponta demisionează, la presiunea protestelor din București; în aceeași zi și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, își depune demisia.
4 noiembrie 2019 | NASA anunță că a primit primul mesaj din spațiul interstelar de la nava sa spațială Voyager 2.
4 noiembrie 2019 | Guvernul Ludovic Orban primește votul de învestitură al Parlamentului, (cu 240 de voturi pentru), în condițiile în care numărul minim de voturi necesare era 233
PSD și PRO România au boicotat ședința, în timp ce câțiva parlamentari de la cele două partide au votat guvernul liberal.
4 noiembrie 2019 | Reînviind strigăte vechi de zeci de ani precum „Moarte Americii”, Iranul a marcat, luni, cea de-a 40-a aniversare a preluării de către studenți a ambasadei SUA din Teheran în 1979 și a crizei ostaticilor care a urmat timp de 444 de zile, în timp ce tensiunile rămân ridicate din cauza prăbușirii acordului nuclear al țării cu puterile mondiale.
► Președintele Chinei, Xi Jinping, s-a întâlnit vineri cu cancelarul german Olaf Scholz →
► Consilierul SUA pentru securitate națională a făcut vineri o vizită neanunțată la Kiev →
► SUA anunță o nouă asistență suplimentară de securitate de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina →
► Medvedev spune că războiul Rusiei în Ucraina este un conflict sacru cu Satana →
► Rusia amenință probabil că va împușca dezertorii, spune Ministerul britanic al Apărării →
► 
Putin semnează o lege pentru mobilizarea cetățenilor ruși condamnați pentru infracțiuni grave →
► Putin spune că 318.000 de ruși au fost mobilizați pentru efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei →
► Putin a declarat vineri că civilii din regiunea Herson trebuie să fie evacuați din zona de conflict →
► Ministrul ucrainean al apărării sugerează că rușii se pot retrage „din bunăvoință” din Herson →
► De Ziua Unității Rusiei, serviciul poștal din Ucraina a emis un timbru comemorativ dedicat atacului de luna trecută de pe podul Kerci →
► Secretarul de stat american spune că orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia ar fi catastrofală pentru Putin →
► Liderii Marii Britanii și Poloniei discută despre consolidarea flancului estic al NATO →
► Stoltenberg spune că Finlanda și Suedia trebuie să intre „cât mai curând” în NATO →
► Întreruperea serviciului Starlink al lui Musk ridică îngrijorări cu privire la accesul trupelor ucrainene în apropierea frontului →
► 
Lukașenko spune că Rusia și Belarus vor crea o constelație comună de sateliți →
► Lukaşenko repetă că nu va trimite militari în Ucraina, așa cum a spus-o de „o mie de ori” →
► Ucraina spune că a doborât 2 rachete de croazieră rusești trase din Marea Neagră →
► Ucraina vrea să introducă amenzi pentru încălcările spațiului aerian de către proprietarii de drone →
► Publicația Times i-a numit pe presupușii inițiatori ai războiului Rusiei împotriva Ucrainei →
► Grupul militar Wagner și-a deschis vineri primul sediu oficial în Rusia →
/cloudfront-us-east-2.images.arcpublishing.com/reuters/BH2ZEJE7BRKCZKFZIEHSBAASMY.jpg)
► Apărarea ucraineană a doborât încă 8 drone de fabricație iraniană, spune Zelenski →
4 noiembrie 2022 | 
Președintele american Joe Biden a declarat vineri că Elon Musk a cumpărat platforma de socializare Twitter, care răspândește minciuni în întreaga lume.
(Reuters) Twitter a concediat vineri jumătate din forța sa de muncă, dar a precizat că reducerile au fost mai mici în echipa responsabilă cu prevenirea răspândirii dezinformărilor, în condițiile în care agenții de publicitate și-au retras participarea, pe fondul îngrijorărilor legate de moderarea conținutului.
Biden a precizat, la o strângere de fonduri: „Acum avem motive de îngrijorare cu toții: Elon Musk se duce și cumpără un echipament care trimite – care aruncă minciuni peste tot în lume… Nu mai există editori în America. Nu mai există editori. Cum să ne așteptăm ca tinerii să fie capabili să înțeleagă ceea ce este în joc?”.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat anterior reporterilor că Biden a fost clar în legătură cu necesitatea de a reduce discursul instigator la ură și dezinformarea.
„Această convingere se extinde asupra Twitter, se extinde asupra Facebook și asupra oricărei alte platforme de socializare unde utilizatorii pot răspândi dezinformări”, a spus ea.
4 noiembrie 2022 | Joe Biden a anunțat „eliberarea” rapidă a Iranului
Președintele american Joe Biden a spus că Iranul va fi în curând „liber”. Vorbind la un miting de campanie din California, Biden, al cărui discurs s-a concentrat în principal pe probleme de sănătate pentru veterani, a spus: „Nu vă faceți griji, vom elibera Iranul”. El a adăugat imediat: „Foarte curând se vor elibera”.
După aceea, Biden nu a mai revenit la subiectul Iranului în discursul său. Casa Albă nu a explicat ce a vrut să spună președintele.
În Iran au loc de mai bine de o lună proteste în masă împotriva regimului de guvernământ. Motivul pentru acestea a fost moartea activistei de 22 de ani Mahsa Amini – participanții la proteste susțin că a fost ucisă de poliția morală. Zeci de manifestanți au fost uciși în timpul dispersării protestelor.
Statele Unite au condamnat acțiunile autorităților iraniene.
SUA au oprit, de asemenea, negocierile cu Teheranul pentru a restabili așa-numitul acord nuclear și au impus sancțiuni pentru presupusa furnizare către Rusia de drone de atac iraniene folosite de forțele ruse în războiul din Ucraina.
4 noiembrie 2022 | Iranul marchează preluarea ambasadei SUA din 1979, pe fondul unor proteste la nivel național
(AP) Iranul a marcat vineri preluarea în 1979 a ambasadei SUA la Teheran, în timp ce teocrația sa se confruntă cu proteste la nivel național după moartea tinerei Mahsa Amini (22 de ani), arestată la începutul lunii septembrie de poliția „moralității”.
Televiziunea de stat iraniană a transmis în direct diverse comemorări din întreaga țară, iar unii dintre cei prezenți la Teheran au fluturat pancarte cu dronele iraniene în formă de triunghi pe care Rusia le folosește acum pentru a lovi ținte în războiul său împotriva Ucrainei.
Demonstranții au fluturat, de asemenea, efigiile președintelui francez Emmanuel Macron și ale prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman. Semnele și scandările mulțimii au strigat: „Moarte Americii! Moarte Israelului!”
4 noiembrie 2022 | Preşedintele Germaniei a condamnat testele recente cu rachete ale Coreei de Nord
(DPA) Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a condamnat vineri testele recente cu rachete ale Coreei de Nord şi a cerut Phenianului să înceteze imediat lansările.
Aflat într-o vizită oficială în Coreea de Sud, Steinmeier a apreciat că numărul mare de lansări de rachete nord-coreene din ultimele zile a agravat situația. El a declarat că „escaladarea este inacceptabilă”, singurul răspunzător fiind „regimul de la Phenian”.
Potrivit Seulului, Coreea de Nord a lansat miercuri peste 20 de rachete către apele internaţionale. Una dintre acestea ar putea fi o rachetă cu capacitate nucleară şi rază de acțiune de câteva mii de kilometri.
Preşedintele Germaniei a subliniat că testele „încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU şi periclitează securitatea internaţională”. Phenian, a spus Steinmeier, trebuie „să implementeze în întregime deciziile Consiliului” şi să înceapă „negocieri serioase” privind renunțarea la programul nord-coreean de înarmare cu rachete nucleare.
Consiliul de Securitate al ONU urmează să dezbată vineri problema testelor cu rachete efectuate de nord-coreeni de la sfârşitul lui septembrie, în ciuda criticilor internaţionale.
Tot vineri, Coreea de Sud a ridicat în aer peste 80 de avioane de luptă, ca măsură de precauţie, după ce a detectat exerciţii aeriene cu peste 180 de aeronave în Coreea de Nord.
4 noiembrie 2022 | 
Donald Trump are termen până săptămâna viitoare să prezinte documente, anunță Comisia Camerei Reprezentanților din SUA care anchetează atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului american
Comisia din Camera Reprezentanților care anchetează atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului american de către susținători ai lui Donald Trump a anunțat vineri că i-a dat fostului președinte termen până săptămâna viitoare pentru a începe să prezinte documentele solicitate în baza unei citații.
Comisia pentru atacul din 6 ianuarie a anunțat pe 21 octombrie că i-a trimis o citație lui Trump prin care i se cere ca documentele să fie prezentate până la 4 noiembrie și ca acesta să se prezinte pentru a depune mărturie începând cu data de 14 noiembrie sau în jurul acestei date.
4 noiembrie 2022 | Scandalul Predator: Comisia de anchetă a Parlamentului European privind programele malware (PEGA) cere Greciei „o anchetă urgentă şi aprofundată” cu privire la scandalul interceptărilor ilegale
Comisia de anchetă a Parlamentului European privind programele malware (PEGA) a cerut vineri guvernului grec „o anchetă urgentă şi aprofundată” cu privire la scandalul interceptărilor ilegale, o afacere care în ultimele luni a marcat climatul politic din Grecia, relatează AFP.
„Această afacere trebuie să facă obiectul unei anchete de o manieră urgentă şi aprofundată înainte de alegerile naţionale de anul viitor”, a spus presei eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld, raportor pe acest dosar.
Guvernul conservator condus de Kyriakos Mitsotakis se află sub o presiune enormă după dezvăluirile privitoare la supravegherea de către serviciile naţionale de securitate (EYP) a lui Nikos Androulakis, un eurodeputat devenit lider al opoziţiei socialiste KINAL-PASOK, al treilea partid parlamentar ca mărime.
Scandalul a provocat, printre altele, două demisii in rândul colaboratorilor premierului Kyriakos Mitsotakis – cea a şefului EYP Panagiotis Kontoleon şi cea a secretarului general al cabinetului prim-ministrului, Grigoris Dimitriadis.
Nikos Androulakis, liderul ales al KINAL-PASOK în decembrie 2021, a declarat că a aflat că EYP i-a ascultat convorbirile la sfârșitul anului 2021.
O delegaţie formată din zece eurodeputaţi (olandezi, belgieni, spanioli, francezi, greci şi italieni), a avut în ultimele două zile, la Atena, întrevederi cu oficialități guvernamentale, jurnaliști şi ONG-uri, în cadrul unei investigații a PEGA pe acest dosar.
„Multe dintre întrebările noastre au rămas fără răspuns”, a spus preşedintele PEGA, eurodeputatul Jeroen Leanaers.
Eurodeputaţii au criticat ancheta desfăşurată până acum de majoritatea guvernamentală de la Atena care, în timpul activităţii unei recente comisii parlamentare constituite special pentru acest caz, „a blocat mărturiile unor personalităţi-cheie”, printre care reprezentanţi ai companiei Intellexa care, potrivit presei, a comercializat software-ul Predator în Grecia.
Ancheta realizată de jurnalişti de investigaţie greci a arătat că firma avea „legături” cu guvernul, în special cu Grigoris Dimitriadis.
Guvernul de la Atena a negat până acum „utilizarea de sofware-uri ilegale”, subliniind că „statul grec nu a folosit niciodată acest gen de programe”.
Opoziţia de stânga a acuzat constant guvernul că doreşte „să vadă muşamalizat acest scandal”, mai ales după „eşecul” din septembrie al comisiei parlamentare de a convoca „responsabilii aflaţi la originea acestei afaceri”.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.