MINERIADA 13-15 IUNIE 1990

MINERIADA A UCIS GOLANIADA – CONCLUZIILE PROCURORILOR

Procurorii militari au refăcut șirul evenimentelor din aprilie-iunie 1990 și susțin că, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universității din București. Aceștia militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod pașnic, opiniile politice, în contradicție cu cei care acaparaseră puterea politica la acel moment.

FORȚELE IMPLICATE IN ANIHILAREA GOLANIADEI

În acest atac, declanșat fără legitimitate, au fost implicate forțe ale Ministerului de Interne, ale Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum și peste 10.000 de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale ţării.

Grupuri de mineri patrunzand in incinta Facultatii de Drept din Bucuresti.-13-iunie-1990

ATACUL ÎNCEPE ÎN 13 IUNIE 1990

Potrivit procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universității din București, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informații, precum şi peste zece mii de mineri şi alți muncitori din mai multe zone ale ţării.

„Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având drept consecințe: moartea prin împușcare a 4 persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.” – susțin procurorii.

Pe 13 iunie, la patru dimineața protestatarii sunt scoși cu forţa din corturi, bătuţi și arestaţi.

Informațiile despre evacuarea brutală încep să circule şi oamenii se aduna furioși in Piata Universității. Forţele de ordine sunt mobilizate pentru a preveni reocuparea Pieţei. Provocaţi de câţiva tineri, scutierii reacţionează. Încep violenţe de-o parte şi de alta.

La ora nouă dimineața în Piaţa Universităţii ajung muncitorii de la IMGB, simpatizanți ai FSN, scandând „IMGB face ordine”, „Noi muncim, nu gândim”, „Moarte intelectualilor”.

Aceştia forţează intrarea în facultatea de Arhitectură. În câteva ore violenţele escaladează în Bucureşti. Demonstranţii devastează şi incendiază sediile Ministerului de Interne, Poliţiei Capitalei, SRI şi TVR. Televiziunea îşi întrerupe emisia.

Seara, Ion Iliescu apare la televizor şi cheamă “toate forţele conştiente si responsabile […] pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste” și „a apăra democrația.” Spre miezul nopții, forțele de ordine opresc violențele din București cu focuri de armă. Patru oameni mor împușcați şi alte câteva sute de persoane sunt arestate.

La chemarea „președintelui ales”, Ion Iliescu, minerii, sosiți în București in dimineața zilei de 14 iunie 1990, au devastat, la rândul lor, sediile partidelor politice de opoziție, reînființate după „Revoluția din decembrie 1989” și au agresat fizic persoanele care protestau pașnic in Piaţa Universității din București.

“LA CHEMAREA NOASTRĂ”

„Mă adresez dumneavoastră, mulțumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și de astă dată l-ați dat, la chemarea noastră. Delegația de mineri, în frunte cu domnul (Miron) Cosma, se va deplasa în Piaţa Universităţii, pe care vrem să o reocupați dumneavoastră.” – Ion Iliescu, discurs public din balconul Guvernului, 14 Iunie 1990.

„Înarmați cu răngi, topoare și securi, minerii au spart ușile Universității şi au pătruns în clădire, unde nu li s-a opus rezistenţă. Au devastat laboratoarele şi sălile de curs şi au lovit fără discernământ persoanele întâlnite, în special studenți” – evz.

evz (14 iunie 2020): Minerii au pătruns în incinta Facultății de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertății de opinie și au distrus o colecție unică în Europa de flori de mină și zăcăminte geologice, ca și sediul Ligii Studenților. O soartă asemănătoare au avut și Facultatea de Litere și cea de Matematică, dar și Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroși profesori au fost bătuți, printre care și profesorii de lingvistică Grigore Brâncuș și Petru Creția.

Minerii au mai devastat sediile PNȚCD și ale PNL, pretinzând că au descoperit valută falsă și arme, de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o stație radio și aparate de birotică.Timp de câteva ore, manifestanții au fost bătuți, fiind vandalizate si sediile unor ziare şi reviste independente (ex: „România Liberă”, „Dreptatea”, „Baricada”).

Toți intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcați cu haine fistichii au fost bătuti, arestați, urcați în dubele Poliției și interogați la o unitate militară din Măgurele. Liderul studenților Marian Munteanu a fost bătut și aruncat apoi în fântâna de la Universitate. Alți lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. (evz)

În câteva ore haosul s-a instalat pe străzile unde puterea era deținută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliția și SRI, în timp ce opinia publică internaţională cerea conducerii de la București să pună capăt represiunii din Piaţă.

NICIUN ATACATOR NU A FOST IDENTIFICAT

„Din acea zi, minerii din Valea Jiului rămân în paginile istoriei recente ca una dintre marile forțe neoficiale de represiune” – evz.

Niciuna dintre persoanele implicate în aceste acțiuni (mineri, muncitori, șamd) nu au fost identificate pâna acum (n.r. iunie, 2020) de către organele Procuraturii şi Poliției.

DOSARUL MINERIADEI

Dosarul MINERIADEI, în care sunt anchetate faptele din acea perioadă, a fost trimis în judecată abia in 2017.

În 13 iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.

Astfel, au fost trimişi în judecată:

– pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a din Codul Penal (uciderea unor persoane) – 4 acte materiale, art. 439 alin. 1 lit. g (vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoane) – 1.388 de acte materiale şi art. 439 alin. 1 lit. j (vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoane) – 1250 de acte materiale.

Ion Iliescu, la acea dată preşedinte al României şi preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României
Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar
Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru
Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informaţii şi general în rezervă
Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare

– pentru infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit. g (1388 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 439 alin. 1 art. 5 alin. 1 din Codul penal

amiralul în rezervă Emil Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne

– pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, art. 439 alin. 1 lit. g (856 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (748 de acte materiale) din Codul penal.

Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională
Adrian Sârbu, la acea dată şef de cabinet şi consilier al primului ministru
Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”
Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni
Cornel Plăieş Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor,

– pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit. g (431 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (431 de acte materiale) din Codul penal

generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne
colonel în rezervă Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.

– pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit g (5 acte materiale)

Alexandru Ghinescu, director al I.M.G.B.

Universitatea din Bucureşti s-a constituit parte civilă în dosarul ”Mineriadei

„La începutul lunii aprilie (2017), Universitatea din Bucureşti a trimis o adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv domnului procuror general al României, Augustin Lazăr, prin care s-a constituit parte civilă în dosarul ‘Mineriadei’ din 1990”, a declarat purtătorul de cuvânt al UB, Mirabela Amarandei

Conform acesteia, este vorba despre un prejudiciu material, dar şi unul moral, în urma evenimentelor din iunie 1990.

„Pe de o parte, vorbim de prejudiciul material adus Universităţii din Bucureşti ca urmare a distrugerii spaţiilor universităţii – şi mă refer aici la Facultatea de Biologie, Facultatea de Litere, Facultatea de Geografie, Facultatea de Matematică, Facultatea de Istorie şi Facultatea de Drept. Nu în ultimul rând, distrugerile unor colecţii rare ale Facultăţii de Geologie. Mai mult decât atât, este vorba despre prejudiciul moral şi datoria morală pe care Universitatea din Bucureşti o are faţă de profesori, studenţi, cercetători, personalul administrativ, care, la acea vreme, au fost agresaţi, umiliţi de minerii care au pătruns în spaţiile universităţii ilegal în iunie 1990”, a precizat purtătorul de cuvânt al UB.

ÎNSCENAREA

„52 către 53” (13 iunie 1990): „Vă rog să-l informați pe domnul Președinte (n.r. ion Iliescu), ne dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înțelegerea. Ne motivăm aparatul”” – Gen. Diamandescu către Mihai Chitac, anunț prin stație..
Autoritățile înscenează „golanilor” două atacuri „subversive” – aruncă cu pietre in forțele de ordine și își incendiază autobuzele, conform „înțelegerii cu Președintele”.

„Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor. Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii”, notează procurorii.

Anchetatorii mai spun că s-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal patru persoane, iar alte trei au fost rănite, de asemenea, prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.

„Aceste evenimente au fost urmarea actelor de diversiune şi manipulare a opiniei publice de către autorităţile statului reprezentate de către inculpaţi, care au prezentat manifestaţiile din Piaţa Universităţii într-un mod distorsionat şi au acreditat ideea că ele sunt determinate de o aşa-zisă ”rebeliune de tip legionar”. Manifestanţii care îşi exprimau opiniile politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, „elemente extremiste, reacţionare”, fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind ”golani”. Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în cazărmi aparţinând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990. (…) obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populaţiei civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal”, mai arată anchetatorii.

În acest dosar au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai victimelor şi 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citaţii.

Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în acest caz are 2.000 de file.

Citește și