VIDEO – in care se arata ca MINERII AU VENIT IN BUCUREȘTI „SĂ ASIGURE PACEA ȘI ORDINEA DE CARE AVEM ATÂTA NEVOIE”
00:00 crainic TVR: „Minerii au sosit din toate colțurile tarii, pentru a se alătura forțelor de ordine din capitala”
00:40 TVR difuzează înregistrarea mesajului liderului sindical al minerilor, 14 iunie 1990: „Am venit aici (n.r. in București) să facem liniște Si o să facem pentru noi, familiile și copiii noștri”.
01:48 Reportaj TVR: minerii, erijați in poliție, controlează mașinile din București.
02:40 Adevarul despre operațiunea „restabilirea ordinii”, executata de mineri și alți muncitorii convocați de guvern: bătăi, agresiuni, distrugeri.
05:33 Minerii in Piata Universității,, debarasata de „elementele care subminau viata democratica”. „Victorie”
„Mă adresez dv. de astă dată mulțumindu- vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și de astă dată l-ați dat la chemarea noastră!
Mulțumesc de asemenea tuturor celorlalte delegații din județe care au venit, s-au adăugat acestor forțe solidare ale muncitorimii române.
Îi rugăm pe ceilalți să rămână aci în piață. Delegația de mineri, în frunte cu dl. Cozma, se va deplasa spre Piața Universității, pe care vrem să o reocupați dumneavoastră.
(urale, ovații prelungite, entuziasm, aclamații)
Așa cum ați văzut, de astă dată, avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste (urale, aclamații), care ieri s-au dedat la acte de vandalism. După ce, în cursul dimineții de ieri, 13 iunie, forțe organizate de ordine publică au curățit Piața Universității, la propriu, adică, după ce au evacuat o serie de elemente care zăceau pe spațiul verde, au eliberat tot spațiul, s-au apucat de curățirea zonei, pentru că a rămas mizerie în urma acestora, s-au apucat să curețe carosabilul, să spele, să pregătească pentru circulație, în după amiaza zilei de ieri, grupuri organizate de elemente incitate, multe din ele drogate, înarmate cu diverse elemente contondente, cu bare, cu lanțuri, cu pietre, cu cărămizi, cu țigle, au atacat cordoanele de polițiști, înarmați cu sticle incendiare, au dat foc la autobuze, la mașini și, apoi, grupuri, s-au îndreptat spre clădirea poliției pe care auincendiat- o, spre clădirea Ministerului de interne, spre seară, precum știți, au invadat și clădirea televiziunii care a trebuit să-și întrerupă emisiunea.
În cursul serii, grupuri de muncitori, de polițiști și ostași, au reușit să re-elibereze clădirea televiziunii și, apoi și spațiul din jurul acesteia. Peste noapte au fost eliberate clădirile poliției și ale ministerului de interne.
Unii dintre ei s-au reîntors în Piața Universității. Acum, spre dimineață, se pare, se pare că din nou au evacuat-o, au părăsit-o. Sînt acolo cîteva formațiuni de parașutiști și polițiști.
V-am ruga pe dv., minerii, care sînteți grupați, organizați, să vă îndreptați în coloană pe bulevard, pînă la Piața Universității, s-o ocupați definitiv dumneavoastră
(urale, ovații, aclamații).
După care, în conlucrare cu forțele de ordine, vă rugăm să asigurați paza pieții Universității, pentru ca să efectueze, să se efectueze lucrări de curățire și de redare a circulației acestui nod.
Dumneavoastră să fiți …
(urale întrerupte)
… dumneavoastră să fiți paznicii, în conlucrare cu forțele de ordine, a acestui punct central din Capitală.
(urale)
Vă mulțumim foarte mult, vă rugăm să faceți totul pentru a elimina excesele, pentru a elimina actele sângeroase, și dumneavoastră să asigurați paza necesară împotriva tuturor elementelor extremiste care și-ar mai face apariția în această zonă”.
(urale prelungite)
VEZI SI VIDEO al doilea discurs: ION ILIESCU, către mulțimea de manifestanți pro-FSN: „Să instaurăm o democrație veritabilă in fața poporului”
VIDEO – Discurs Ion Iliescu, 14 iunie, 1990 – „Să instaurăm o democrație veritabilă in fața poporului”
MINERIADA 13-15 iunie 1990 IN VERSIUNEA TELEVIZIUNII ROMANE LIBERE (PARTEA I)
Crainicul Televiziunii Române „libere”, George Marinescu, comentează, alături de colegii săi, pentru „stimații telespectatori”, imaginile filmate in 13 iunie 1990, in Piața Universității.
Din care aflăm că protestatarii (care acuzau televiziunea de manipulare), având asupra lor „arme și droguri” (!), „au incendiat” autobuzele forțelor de ordine și au aruncat cu „pietre de caldarâm”, agresând totodată și echipele TRL. In materialul prezentat nu apar nici arme, nici droguri, iar mai târziu se va dovedi, din verificarea mesajelor trimise prin stație („52 către 53” Diamandescu către Chitac) că forțele de ordine și-au incendiat cu bună știința propriile mașini, pentru a-și motiva „aparatul”.
„Veniseră la mine o hoardă de vreo 30 (n.r. protestatari din Piata Universității), care mă amenințau că dacă nu merg cu ei să se adreseze ţării, în studioul 4, mă aruncă de la etajul 11.” – RĂZVAN THEODORESCU, preşedinte TVR în 1990:
„Erau persoane care pana in 22 decembrie cântaseră ode partidului, și acum erau puternici anti-comuniști”.
„SPERIAȚI, IN JURUL UNOR CAFELE”
Gelu Voican Voiculescu
„L-am găsit pe ministrul Chiţac şi alţi factori din interne la IGP, stăteau și erau consternați, speriați, în jurul unor cafele, şi constatau că toate forțele de ordine nu răspund efectiv la comenzi.” – GELU VOICAN VOICULESCU (acuzat in Dosarul Mineriada in 2017), viceprim-ministru în 1990
„Dupa 24 mai 1990, (n.r. in urma alegerilor libere) Corneliu Coposu, dar si liderii câtorva organizații studențești, au anunțat ca de acuma lupta se muta in parlament”.
Virgil Magureanu
„SRI-ul, în loc să îşi facă datoria, a scâncit. Acolo trebuia să intervină, deoarece erau lovituri de natură teroristă şi violentă, în scopuri criminale. În loc să facă asta, ne-am evacuat prin acoperiș.” – VIRGIL MĂGUREANU, (acuzat in Dosarul Mineriada in 2017), director al SRI în 1990.
„Piata Universității a fost și un exercițiu de putere. De putere democratică, coborâtă in stradă” .
„RIPOSTA ORICĂRUI ALT GUVERN AR FI FOST MULT MAI DURĂ”
Petre Roman, 1990, in interviul acordat presei
„De ce la arhivele SRI au incendiat? Eu rămân ferm la convingerea că (atacurile) au fost, clar, puse la cale și operate de către oamenii fostei Securităţi. Categoric.” – PETRE ROMAN (acuzat in Dosarul Mineriada in 2017), prim-ministru în 1990.
„Vă referiți la mineri […] In legătură cu controlul asupra minerilor, n-am spus că nu avem control asupra minerilor. Dimpotrivă, adineauri am spus, că ei au fost îndreptați la Piața Universității, că ei au fost prezenți acolo, că am încercat și am reușit in mare măsură, să împiedicăm acțiuni independente ale lor, că am găsit modalitatea de a-i caza (!) și de a le asigura un minim de condiții, deci nu e vorba că minerii nu au fost sub control. Ba este foarte clar, că din clipa in care au fost aicea, am încercat să le îndreptăm acțiunile in asa fel ele să nu se substituie ordinii publice” – PETRE ROMAN, declarație in cadrul conferinței internaționale de presă, 1990.
„Iar ultima dvs întrebare, „cine controlează aceasta țara?„, dați-mi voie să o privesc cu zâmbetul pe buze, pentru că dvs. vă aflați aicea, dvs ați avut prilejul să constatați că procesul democratic din România, in ciuda unor greutăți, s-a desfășurat continuu, și in sensul derulării sale favorabile, că au avut loc alegeri libere, că […] s-a(u) constituit Parlamentul și cele două Camere, și că evenimentele din 13-14 iunie care au încercat să destabilizeze țara, care au încercat să provoace un dezechilibru, o panica, o teroare in rândul populației, n-au avut niciun fel de sorti de izbândă”.
„Si indiferent de cine și-ar fi asumat controlul asupra situației, […] (probabil că) riposta oricărui alt guvern constituit ar fi fost mult mai dură” […] „probabil, împotriva acestor violente greu de imaginat, s-ar fi utilizat arme de foc” (n.r. in loc de bâtele și topoarele utilizate de mineri) – PETRE ROMAN (fiul lui Ernst Neulander)
VIDEO: DECLARAȚIA LUI PETRE ROMAN LA CONFERINȚA DE PRESA DIN 1990
„O DEMOCRAȚIE VERITABILA”
ION ILIESCU, „președintele ales” al României, discurs public, 13 iunie 1990: „Să instaurăm o democrație veritabilă, responsabilă in fața poporului”
„Tocmai acum aceste elemente (n.r. protestatarii din Piața Universității) au căutat să submineze viața noastră democratică” […] „Armata trebuie să fie element de stabilitate și de apărare a cuceririlor poporului. nu să stea indiferentă, când vandalii se dau la asemenea acte barbare împotriva poporului” (aplauze)
„Vinovații pentru pierderile de vieți omenești și pentru cele peste 1.000 de victime sunt încă necunoscuți. Consider ca este o rușine și o jignire profunda fata de toți cei care au luptat cu mâinile goale pentru câștigarea libertății, fata de urmașii acestora și fata de întreaga societate. Justiția are obligația de a face lumina după atât de multi ani. Dreptatea nu este un moft, ci este in acest caz o urgenta majora.” – a declarat actualul președinte al României, Klaus Iohannis, joi, 11 Iunie 2020, condamnând faptul ca dosarul Mineriadei trenează de 30 de ani.
In acest dosar, Ion Iliescu este acuzat de procurorii militari că a dat personal ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanților din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din București.
„FACEȚI DREPTATE”
„Fac un apel la toți cei responsabili de soarta acestui dosar: Faceți dreptate!„ „Românii au nevoie de acest act de justiție pentru odihna veșnică a celor uciși, pentru urmași, precum și pentru reconcilierea cu trecutul și garantarea unei societăți sănătoase pentru generațiile viitoare” – a mai spus Klaus Iohannis, la o întâlnire cu reprezentanții comunității universitare din cadrul Universității din București, la 30 de ani de la „Fenomenul Piata Universității”.
„Sunt unii care continua să spună că a face dreptate nu mai ajuta pe nimeni astăzi. Ei uita însă un lucru fundamental: România democratică și europeană s-a clădit in toți acești 30 de ani pentru ca au existat oameni care au luptat, care au crezut in forța celor multi și de bună credință, de a produce schimbare. Suntem datori să le fim veșnic recunoscători și să continuăm să apăram statul de drept și valorile democratice„, a afirmat Iohannis.
Contestatia procurorilor făcută împotriva deciziei de restituire la parchet a dosarului Mineriadei a fost înregistrata joi, 23 aprilie 2020, la Inalta Curte. Judecătorii au stabilit primul termen pe 14 mai 2020. Cazul este in continuare in faza de Camera Preliminara.
Procesul in care au fost trimise in judecata pentru crime împotriva umanității 14 persoane, intre care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul sef al SRI Virgil Magureanu si fostul lider sindical Miron Cozma s-a reluat in 2020, după o pauza de aproape un an. Judecătorul Constantin Epure de la Inalta Curte, a decis pe 8 mai 2019, ca dosarul Mineriadei sa se întoarcă la Parchet pentru refacerea anchetei.
Magistratul Constatin Epure a motivat aceasta decizie timp de 10 luni. In cele 400 de pagini, judecătorul a identificat mai multe carente in ancheta procurorilor militari, care in final duc la anularea și excluderea a mii de probe, dar și la neregularitatea rechizitoriului.
„Prin modalitatea in care s-a desfășurat ancheta penala, învinuitului Iliescu Ion i-a fost încălcat, in mod grav și iremediabil, dreptul la apărare.” – susține Constantin Epure
In plus, potrivit acestuia, modalitatea de expunere a faptelor deduse judecații este lipsita de precizie, claritate, cursivitate si coerenta, in stransa legatura inclusiv cu aspectele ce tin de legalitatea efectuării actelor de urmărire penala si administrării probatoriului.
MINERIADA A UCIS GOLANIADA – CONCLUZIILE PROCURORILOR
Procurorii militari au refăcut șirul evenimentelor din aprilie-iunie 1990 și susțin că, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universității din București. Aceștia militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod pașnic, opiniile politice, în contradicție cu cei care acaparaseră puterea politica la acel moment.
În acest atac, declanșat fără legitimitate, au fost implicate forțe ale Ministerului de Interne, ale Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum și peste 10.000 de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale ţării.
Grupuri de mineri patrunzand in incinta Facultatii de Drept din Bucuresti.-13-iunie-1990
ATACUL ÎNCEPE ÎN 13 IUNIE 1990
Potrivit procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universității din București, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informații, precum şi peste zece mii de mineri şi alți muncitori din mai multe zone ale ţării.
„Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având drept consecințe: moartea prin împușcare a 4 persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.” – susțin procurorii.
Pe 13 iunie, la patru dimineața protestatarii sunt scoși cu forţa din corturi, bătuţi și arestaţi.
Informațiile despre evacuarea brutală încep să circule şi oamenii se aduna furioși in Piata Universității. Forţele de ordine sunt mobilizate pentru a preveni reocuparea Pieţei. Provocaţi de câţiva tineri, scutierii reacţionează. Încep violenţe de-o parte şi de alta.
La ora nouă dimineața în Piaţa Universităţii ajung muncitorii de la IMGB, simpatizanți ai FSN, scandând „IMGB face ordine”, „Noi muncim, nu gândim”, „Moarte intelectualilor”.
Aceştia forţează intrarea în facultatea de Arhitectură. În câteva ore violenţele escaladează în Bucureşti. Demonstranţii devastează şi incendiază sediile Ministerului de Interne, Poliţiei Capitalei, SRI şi TVR. Televiziunea îşi întrerupe emisia.
Seara, Ion Iliescu apare la televizor şi cheamă “toate forţele conştiente si responsabile […] pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste” și „a apăra democrația.” Spre miezul nopții, forțele de ordine opresc violențele din București cu focuri de armă. Patru oameni mor împușcați şi alte câteva sute de persoane sunt arestate.
La chemarea „președintelui ales”, Ion Iliescu, minerii, sosiți în București in dimineața zilei de 14 iunie 1990, au devastat, la rândul lor, sediile partidelor politice de opoziție, reînființate după „Revoluția din decembrie 1989” și au agresat fizic persoanele care protestau pașnic in Piaţa Universității din București.
Mineriada 13-15 iunie 1990
“LA CHEMAREA NOASTRĂ”
„Mă adresez dumneavoastră, mulțumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și de astă dată l-ați dat, la chemarea noastră. Delegația de mineri, în frunte cu domnul (Miron) Cosma, se va deplasa în Piaţa Universităţii, pe care vrem să o reocupați dumneavoastră.” – Ion Iliescu, discurs public din balconul Guvernului, 14 Iunie 1990.
„Înarmați cu răngi, topoare și securi, minerii au spart ușile Universității şi au pătruns în clădire, unde nu li s-a opus rezistenţă. Au devastat laboratoarele şi sălile de curs şi au lovit fără discernământ persoanele întâlnite, în special studenți” – evz.
evz (14 iunie 2020): Minerii au pătruns în incinta Facultății de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertății de opinie și au distrus o colecție unică în Europa de flori de mină și zăcăminte geologice, ca și sediul Ligii Studenților. O soartă asemănătoare au avut și Facultatea de Litere și cea de Matematică, dar și Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroși profesori au fost bătuți, printre care și profesorii de lingvistică Grigore Brâncuș și Petru Creția.
Minerii au mai devastat sediile PNȚCD și ale PNL, pretinzând că au descoperit valută falsă și arme, de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o stație radio și aparate de birotică.Timp de câteva ore, manifestanții au fost bătuți, fiind vandalizate si sediile unor ziare şi reviste independente (ex: „România Liberă”, „Dreptatea”, „Baricada”).
Toți intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcați cu haine fistichii au fost bătuti, arestați, urcați în dubele Poliției și interogați la o unitate militară din Măgurele. Liderul studenților Marian Munteanu a fost bătut și aruncat apoi în fântâna de la Universitate. Alți lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. (evz)
În câteva ore haosul s-a instalat pe străzile unde puterea era deținută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliția și SRI, în timp ce opinia publică internaţională cerea conducerii de la București să pună capăt represiunii din Piaţă.
Mineriada 13-15 iunie 1990, Bucuresti
NICIUN ATACATOR NU A FOST IDENTIFICAT
„Din acea zi, minerii din Valea Jiului rămân în paginile istoriei recente ca una dintre marile forțe neoficiale de represiune” – evz.
Niciuna dintre persoanele implicate în aceste acțiuni (mineri, muncitori, șamd) nu au fost identificate pâna acum (n.r. iunie, 2020)de către organele Procuraturii şi Poliției.
DOSARUL MINERIADEI
Dosarul MINERIADEI, în care sunt anchetate faptele din acea perioadă, a fost trimis în judecată abia in 2017.
În 13 iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.
Astfel, au fost trimişi în judecată:
– pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a din Codul Penal (uciderea unor persoane) – 4 acte materiale, art. 439 alin. 1 lit. g (vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoane) – 1.388 de acte materiale şi art. 439 alin. 1 lit. j (vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoane) – 1250 de acte materiale.
Ion Iliescu, la acea dată preşedinte al României şi preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României
Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar
Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru
Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informaţii şi general în rezervă
Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare
– pentru infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit. g (1388 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 439 alin. 1 art. 5 alin. 1 din Codul penal
amiralul în rezervă Emil Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne
– pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, art. 439 alin. 1 lit. g (856 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (748 de acte materiale) din Codul penal.
Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională
Adrian Sârbu, la acea dată şef de cabinet şi consilier al primului ministru
Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”
Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni
Cornel Plăieş Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor,
– pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit. g (431 de acte materiale) şi art. 439 alin. 1 lit. j (431 de acte materiale) din Codul penal
generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne
colonel în rezervă Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.
– pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit g (5 acte materiale)
Alexandru Ghinescu, director al I.M.G.B.
Universitatea din Bucureşti s-a constituit parte civilă în dosarul ”Mineriadei
„La începutul lunii aprilie (2017), Universitatea din Bucureşti a trimis o adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv domnului procuror general al României, Augustin Lazăr, prin care s-a constituit parte civilă în dosarul ‘Mineriadei’ din 1990”, adeclarat purtătorul de cuvânt al UB, Mirabela Amarandei
Conform acesteia, este vorba despre un prejudiciu material, dar şi unul moral, în urma evenimentelor din iunie 1990.
„Pe de o parte, vorbim de prejudiciul material adus Universităţii din Bucureşti ca urmare a distrugerii spaţiilor universităţii – şi mă refer aici la Facultatea de Biologie, Facultatea de Litere, Facultatea de Geografie, Facultatea de Matematică, Facultatea de Istorie şi Facultatea de Drept. Nu în ultimul rând, distrugerile unor colecţii rare ale Facultăţii de Geologie. Mai mult decât atât, este vorba despre prejudiciul moral şi datoria morală pe care Universitatea din Bucureşti o are faţă de profesori, studenţi, cercetători, personalul administrativ, care, la acea vreme, au fost agresaţi, umiliţi de minerii care au pătruns în spaţiile universităţii ilegal în iunie 1990”, a precizat purtătorul de cuvânt al UB.
ÎNSCENAREA
„52 către 53” (13 iunie 1990): „Vă rog să-l informați pe domnul Președinte (n.r. ion Iliescu), ne dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înțelegerea. Ne motivăm aparatul”” – Gen. Diamandescu către Mihai Chitac, anunț prin stație.. Autoritățile înscenează „golanilor” două atacuri „subversive” – aruncă cu pietre in forțele de ordine și își incendiază autobuzele, conform „înțelegerii cu Președintele”.
„Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor. Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii”, notează procurorii.
Anchetatorii mai spun că s-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal patru persoane, iar alte trei au fost rănite, de asemenea, prin împuşcare.
Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.
„Aceste evenimente au fost urmarea actelor de diversiune şi manipulare a opiniei publice de către autorităţile statului reprezentate de către inculpaţi, care au prezentat manifestaţiile din Piaţa Universităţii într-un mod distorsionat şi au acreditat ideea că ele sunt determinate de o aşa-zisă ”rebeliune de tip legionar”. Manifestanţii care îşi exprimau opiniile politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, „elemente extremiste, reacţionare”, fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind ”golani”. Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în cazărmi aparţinând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990. (…) obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populaţiei civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal”, mai arată anchetatorii.
În acest dosar au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai victimelor şi 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citaţii.
Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în acest caz are 2.000 de file.
Cu o săptămâna și un an înainte de mineriada din 13-15 iunie 1990, pe 7 iunie 1989, mai mulți compozitori și muzicologi din Capitală – printre alții, Dumitru Lese, directorul Uniunii, alături de Dumitru Lupu și Viorel Gavrilă, compozitori, au organizat, prin Uniunea compozitorilor și muzicologilor, „un ciclu de manifestări politico-educative pentru minerii din Valea Jiului”, o serie de concerte-spectacol numite „Dedicație specială”.
Acest eveniment este dedicat minerilor din Petroșani, Lupeni, Petrila, Aninoasa și Uricani, deoarece minerii „au dovedit […] dreptul omului la spațiu și libertate, la înțelegere, dragoste și omenie, la înflăcăratul sentiment al patriotismului.” – ne lămurește George Sbârcea, muzicolog.
„PACEA, MUNCA, PROGRESUL”
„Este în înfățișarea impresionantă a minerilor, cu căști pe cap și în salopete de muncă, ceva calm și masiv, ca și cum între ei și munte s-ar fi stabilit o tainică legătură, patosul acela care mai păstrează tainele codrului”.
„Epoca noastră, palpitând de viață tânără și de îndemnuri la acțiune i-a aflat dornici de muncă, gata în orice clipă să stea de vorbă cu epoca în care trăim și a cărei triplă lozincă este Pacea, Munca, Progresul.” – a mai declarat, cu aceasta ocazie, George Sbârcea
Promovat în cele mai înalte foruri de conducere în partid și în stat, în anii 1965-1974, Ilie Verdeţ a împărtășit și a susținut punctul de vedere al lui Nicolae Ceaușescu privind stabilirea unei rate înalte de acumulare din venitul național … Continuă lectura →
AMINTIRI DIN COMUNISM 