ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Decretului–Lege nr. 118/1990

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri

Având în vedere prevederile Legii nr.130/2020 prin care se introduc noi categorii de beneficiari în cuprinsul Decretului – Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, respectiv copiii celor decedați sau a celor supuși opresiunilor și persecuțiilor;

Ținând cont de faptul că aceste persoane au fost greu încercate de-a lungul vieții;

Luând în considerare că actul normativ nu conține reglementări cu privire la indemnizația părintelui/părinților care se ia în considerare pentru stabilirea drepturilor pentru copii, fie nivelul acestei indemnizații de la data decesului fie de la data acordării drepturilor copilului îndreptățit,

Ținând cont că, între cele două date susmenționate pot fi intervale de timp foarte mari, în care indemnizația lunară corespunzătoare fiecărui tip de persecuție a fost majorată substanțial, conform actelor normative aplicabile în perioada 1990-2020, în lipsa unei astfel de reglementări s-ar crea discriminări majore în cadrul aceleiași categorii de beneficiari, în sensul că un copil al cărui părinte a beneficiat de indemnizație în 1993, ar fi îndreptățit la o indemnizație în cuantum nesemnificativ comparativ cu cea a unui copil al cărui părinte a decedat în 2019;

Având în vedere modificările legislative succesive aduse Decretului – Lege nr.118/1990, în principal urmare inițiativelor legislative promovate de Parlamentul României, au generat, în timp, dificultăți în aplicarea acestui act normativ, raportat la competențele instituționale ale Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și ale Casei Naționale de Pensii Publice.

În acest context, pentru a nu prejudicia beneficiarii actului normativ în acordarea unor drepturi stabilite de lege se impune adoptarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional care să asigure cadrul legal cu referire la instituțiile competente în stabilirea și plata drepturilor bănești;

Având în vedere că, de la intrarea în vigoare a Legii nr.130/2020 și până în prezent au fost înregistrate, la nivelul Agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială peste 11.000 solicitări pentru care, în termen de 30 de zile trebuie să fie stabilite drepturile;

Luând în considerare că, neadoptarea unor reglementări care să clarifice condițiile în care aceste drepturi se stabilesc ar putea conduce la blocarea aplicării legii și, implicit a accesului acestor persoane la drepturile astfel instituite;

Aceste elemente vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată şi impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I – Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările și completările ulterioare, republicat În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 631 din 23 septembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:

Alineatele(6) – (9) ale articolului 5, vor avea următorul cuprins:

”(6) Copilul minor la data la care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2), precum şi copilul născut în perioada în care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) are dreptul la o îndemnizație lunară în același cuantum cu indemnizația de care ar fi beneficiat părintele său decedat, conform prevederilor art. 4, la data depunerii cererii de către copil.

(7) Copilul născut după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) are dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 50% din indemnizația de care ar fi beneficiat părintele său decedat, conform prevederilor art. 4, la data depunerii cererii de către copil. ”

(8) Copilul care s-a aflat atât în situaţiile prevăzute la alin.(5) – (7), cât și în una din dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) beneficiază de indemnizaţia al cărei cuantum este mai avantajos..

(9) La stabilirea indemnizației prevăzute la alin.(5), (5¹), (6) sau (7), în situaţia în care ambii părinţi ai copilului au suferit persecuții din cele prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) se acordă îndemnizația al cărei cuantum este mai mare.

2. După alineatul (5) al articolului 5, se introduce un nou alineat (5¹) cu următorul cuprins:

”(5¹) De aceleași drepturi prevăzute la alin. (5) beneficiază și copilul celui decedat după luptele cu organele de represiune comunistă, ori după eliberarea din detenție, internare abuzivă în spitale de psihiatrie, deportare, strămutare, prizonierat sau după ridicarea măsurii de domiciliu obligatoriu, dacă acesta nu a beneficiat de prevederile prezentului Decret-Lege.”

3. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

” Art. 6 – Persoanele care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) nu beneficiază şi de drepturile prevăzute la art. 5 alin.(1), (2) și (4).”

4. La alineatul (2) al articolului 8, litera d¹) va avea următorul cuprins :

”d¹) în cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titulari conform lit. b) şi c), aceştia le pot folosi şi pentru însoțitori, care să îi însoțească şi să îi ajute pe timpul călătoriei.”

5. La articolul 12, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

”(2) Stabilirea calității de beneficiar al acestui act normativ și cuantumul indemnizației se face de către comisia din cadrul agenţiilor pentru plăți şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului București pe baza cererii și a actelor doveditoare ale persoanei care solicită drepturile prevăzute de prezentul decret-lege .”

6. La articolul 12, după alineatul (2) se introduc două alineate noi, alin. (2¹) și alin. (2²) cu următorul cuprins:

”(2¹) Pentru stabilirea situațiilor prevăzute la art. 1 și 5 se înființează, în cadrul fiecărei agenții pentru plăți şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a municipiului București, o comisie alcătuită din directorul executiv al agenției pentru plăți și inspecție socială judeţeană, respectiv a municipiului București în calitate de președinte şi 4 membrii, din care un membru desemnat de casa teritorială de pensii. Unul dintre membrii trebuie să fie jurist. În luarea hotărârilor referitoare la stabilirea drepturilor prevăzute de prezentul decret-lege, comisia solicită sprijinul, după caz, a filialelor județene ale Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. Comisia lucrează în prezenţa a două treimi din numărul total al persoanelor care o alcătuiesc şi propune, cu acordul majorităţii membrilor prezenţi, admiterea sau respingerea cererii, prin decizia directorului executiv al agenției pentru plăți și inspecție socială judeţeană, respectiv a municipiului București.

(2²) Membrii comisiei, precum și președintele acesteia, beneficiază de o indemnizație lunară de 150 lei. Plata indemnizațiilor pentru membrii comisiei se face de agențiile pentru plăți şi inspecţie socială județene, respectiv a municipiului București, din bugetul de stat.”

7. Alineatul (3) al articolului 12, va avea următorul cuprins:

”(3) Agenţiile pentru plăți şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului București sunt obligate să se pronunţe asupra cererii de stabilire a calității prevăzute de prezentul decret-lege, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, printr-o decizie motivată.”

8. După alin. (3) al articolului 12 se introduc trei noi alineate, alin. (3¹) – (3³) cu următorul cuprins:

”(3¹) Cererea de acordare a dreptului, în copie, însoțită de un exemplar al deciziei de stabilire a calității de persoană persecutată politic emise de către comisia prevăzută la art. 12 alin. (2¹) va fi transmisă casei teritoriale/ sectoriale de pensii competente sau, după caz, casei sectoriale de pensii.

(3²) Stabilirea cuantumului și plata drepturilor prevăzute de prezentul decret-lege se face de către casa teritorială de pensii, competentă, în a cărei rază domiciliază persoana sau, după caz, de casa sectorială de pensii.”

(3³) În anul 2020 termenul de soluționare a cererii, prevăzut la alin. (3), este de 60 de zile de la data înregistrării cererii. ”

9. La articolul 14, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

”(1) Agenţiile pentru plăți şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului București, atunci când sunt sesizate sau din oficiu, verifică legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor prezentului decret-lege.”

10. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

”Art. 15 – (1) Drepturile prevăzute în prezentul decret-lege se acordă de la data de 1 a lunii următoare depunerii cererii și se suportă din bugetul de stat.”

11. După articolul 15, se introduce un nou articol, art. 16 cu următorul cuprins:

”Art. 16 – În aplicarea prezentului decret-lege, pot fi emise instrucțiuni aprobate prin decizia comună a directorului general al Agenției Naționale pentru plăți și Inspecție Socială și a președintelui Casei Naționale de Pensii Publice.”

ART. II – Cererile depuse în temeiul Legii nr. 130/2020 pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri se soluționează conform dispozițiilor prezentei ordonanțe.

PRIM MINISTRU

LUDOVIC ORBAN

---

citește si DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990

Alexandru Bârlădeanu – din PCR în FSN

Această galerie conține 4 fotografii.

Alexandru BÂRLĂDEANU (n. GOLDENBERG ?) (25 ianuarie 1911, Comrat (Basarabia) – 13 noiembrie 1997, București) – licențiat în drept (1937, Iași), profesor de drept (1937-1940), rămas în Basarabia după iunie 1940, în timpul războiului evacuat în Karaganda, revenit în ţară în 1946, probabil agent sovietic (Watts 2011: 148 n. 4, 198, 376) Continuă lectura →

BREAKING NEWS: CHIVU STOICA S-A SINUCIS!

Această galerie conține 3 fotografii.

Arma cu care Chivu Stoica și-ar fi luat viata, in propria sa locuință, era un cadou de la Nicolae Ceaușescu – o frumoasă pușcă de vânătoare, cu lunetă și pat încrustat cu sidef și argint, marca Holland-Holland, care, la origine, îi aparținuse lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Continuă lectura →

Cine este Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România

Această galerie conține 2 fotografii.

A trecut prin închisorile Codlea, Gherla, Galaţi, Brăila, Văcăreşti şi Jilava – Fortul „13”, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoieneşti şi Salcia, precum şi cele din Delta Dunării, ca Bacul „4”, Periprava Centru şi Periprava – Secţia Grindu. Continuă lectura →

ISTORICUL DECORAȚIILOR COMUNISTE

Sistemul de decorații impus de comuniști, intre anii 1948-1989, a avut un dublu impact: in primul rând, prin eliminarea deliberata a oricăror elemente care puteau aminti de forma și destinația decorațiilor tradiționale romanești; în al doilea rând, prin transformarea decorării, un simbol al cinstei, al meritelor reale și al onoarei, într-o parodie a recompenselor nomenclaturiste dar și un mijloc, pentru cei „decorați”, de a obține anumite avantaje materiale(*).

Imediat după ce Regele Mihai I a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947, toate simbolurile tradiționale ale statului român au fost abolite și, odată cu acestea, întregul sistem de decorații civile sau militare în uz până la acea dată.

Inițial, noile decorații ale Republicii Populare Române au fost efectiv “clonate” după cele ale Uniunii Sovietice. Legal, instituirea decorațiilor și a “titlurilor de onoare” (de inspirație eminamente sovietică), a revenit Prezidiului Marii Adunări Naționale, atât sub regimul Constituției din aprilie 1948 cât și al celei din septembrie 1952.

Mai târziu, prin Legea nr. 1 din 21 martie 1961, care modifica unele prevederi ale Constituției existente, instituirea și conferirea distincțiilor va reveni unui organism nou creat: Consiliul (nu de coroana) de Stat.

Istoria celor peste patru decenii de decorații ale statului “democrat-popular” și “socialist” se poate împărții în trei etape distincte: prima perioadă, între 1948 și 1964, a doua, între 1964 -1977, și ultima, din 1977 până în decembrie 1989.

În prima perioadă (1948-1964) au fost instituite 7 ordine, dintre care 4 aveau atașate şi o medalie cu același nume, două “titluri” de “erou” și 11 medalii independente, dintre care, majoritatea, comemorative.

Prima decorație creată, la mai puțin de o lună de la proclamarea R.P.R., a fost ordinul “Steaua R.P.R.”, organizat pe cinci clase.

Ulterior, prin decretul nr. 16/1948 (publicat în Monitorul Oficial nr. 101 din 30 aprilie 1948) se înființează și „Ordinului muncii„,  care avea trei clase, pe lângă care exista şi o medalie cu același nume.

În iulie 1949 este instituit ordinul “Apărarea Patriei”, care avea tot trei clase.

Din septembrie 1951, cea mai înaltă distincție devine titlul de “Erou al Muncii Socialiste” care avea, ca semn exterior al distincției, medalia de aur “Secera şi Ciocanul”.

În cinstea zilei de 7 noiembrie tot în 1951, se instituie titlul de “Mamă Eroină” precum şi ordinul “Gloria Maternă” şi “Medalia Maternităţii” – atât ordinul cât şi medalia având fiecare câte trei clase.

Înlocuind sistemul semnelor onorifice pentru militarii cu mare vechime în armată, în iunie 1954 se instituie ordinul şi medalia “Meritul Militar”.

Pentru lucrătorii din cadrul serviciilor de securitate este instituit, în septembrie 1958, ordinul, care avea trei clase, şi medalia, cu o singură clasă, “Pentru merite deosebite aduse în apărarea orânduirii sociale şi de stat”. Pentru cei din cadrul Ministerului de Interne (miliție), se instituie, în 1963, ordinul și medalia “În serviciul patriei socialiste” care era echivalentul “Meritului Militar”.

Ordinul “ 23 August”, creat în 1959, avea cinci clase, este creat în 1959 şi avea cinci clase. Printre medaliile instituite în această perioadă (excepție cele atașate unor ordine) se numărau, “Eliberarea de sub jugul fascist” (1949), “Pentru paza contra incendiilor”, “De strajă Patriei”, “Virtutea Ostășească”; unele dintre ele având un caracter strict comemorativ, precum „A 5-a aniversare a Proclamării Republicii Populare Române”, “50 de ani de la Răscoala ţăranilor din 1907”, “A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor”, “40 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român” și “În cinstea încheierii colectivizării agriculturii”.

Este de remarcat că, exact ca în U.R.S.S., principala distincție este titlul de Erou al R.P.R., cu aceeași titulatură și aproape identică ca formă. Noile distincții erau replica celor sovietice, nu numai din punct al titulaturilor, ci şi din punct de vedere al concepției artistice („designului”): steaua în cinci colțuri, emailată cu roșu, este forma adoptată, iniţial, pentru “Steaua R.P.R.”, “Apărarea Patriei”, “Meritul Militar” etc. La fel, forma panglicilor este tot de inspirație sovietica, pliate pentagonal şi fixate pe un suport metalic (vechile decorații ale Rusiei imperiale erau pliate pentagonal, dar nu aveau suport metalic).

Pe lângă ordinele şi medaliile nou apărute, au fost instituite numeroase “titluri”: ”om de știință emerit” , “artist al poporului”, “maestru emerit al artei”, “artist emerit”, “profesor universitar emerit” , “învăţător emerit”, “zootehnist emerit”, “medic emerit” , “medic veterinar emerit”, “colectiv artistic emerit”. Acestora li se adăuga și titlul de “laureat al Premiului de Stat”, de asemenea o distincție importantă.

Urmau numeroase titluri de “fruntaş în întrecerea socialistă” de o foarte mare diversitate (de secţie, de sector, de şantier, de întreprindere, de gospodărie agricolă colectivă etc.). Multitudinea acestor “titluri” aveau ca formă de recunoaștere exterioară niște insigne care se purtau la rever. Bineînţeles, fiecare dintre ele veneau la pachet, mai ales în deceniile 5 şi 6, cu o serie de avantaje materiale și sociale.

---

In a doua etapa (1964 -1977), respectiv după proclamarea Republicii Socialiste în România, forma distincțiilor nou create se modifica treptat. Design-ul se “modernizează” şi se renunţă, parţial, la predominarea stelei roşii în cinci colţuri şi la simbolul secerii şi ciocanului încrucişate. De asemenea, forma panglicilor se modifică, revenindu-se oarecum la cea tradiţională, rămânând pe suport metalic.

Astfel, în 1964, apare o nouă serie de ordine şi medalii precum şi alte medalii comemorative, fiind de amintit ordinele şi medaliile: “Tudor Vladimirescu”, “Meritul Ştiinţific”, “Meritul Cultural”, “Meritul Sanitar”, “Meritul Sportiv”.

Totodata, in mai 1971, pentru servicii deosebite aduse în apărarea orânduirii sociale şi de stat”, se instituie o nouă distincție de maximă importanţă, titlul de “Erou al Republicii Socialiste România”, căruia i se atașează și Ordinul numit “Victoria Socialismului”.

Teoretic cele două distincții trebuiau să se confere împreună. Noul titlu de “Erou al Republicii Socialiste România” îl copiază pe cel sovietic dar, spre deosebire de politica de la Kremlin, Ceauşescu va acorda decoraţia selectiv, ca un fel de decoraţie “de familie”. Dintre medaliile comemorative sunt de amintit cele pentru “A 50-a aniversare a Partidului Comunist Român” – care devine cea mai importantă decorație minoră până în 1989 – “A XXV-a aniversare a eliberării patriei”, “25 de ani de la proclamarea Republicii”, “30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascistă” şi “ A XXX-a aniversare a Zilei Armatei Republicii Socialiste România”.

A treia și ultima etapa – cea „antipatica” – apare odată cu Decretul nr.190 din 1977, care va opera o serie de modificări și precizări privind sistemul de decorații in vigoare la acea dată.. Astfel, pe lângă încadrarea diferitelor decorații pe tipuri de categorii, apare si o substanţială diminuare a drepturilor materiale pe care le aveau, până atunci, persoanele decorate.

Cu excepția decorațiilor conferite pentru vechime în structurile militare, reducerile de impozite sunt eliminate, în locul lor fiind prevăzute anumite “prime” în bani acordate la decorare şi nişte zile în plus la concediu, tot în anul decorării.

O altă decizie care reflectă criza financiară şi economică în care intrase România constă în lipsa oricăror noi decoraţii instituite după această dată, cu o singulară excepţie, cea a titlului de “Erou al Noii Revoluţii Agrare”, decretat în 1986.

Astfel, în ultimii 15 ani ai regimului comunist din România, nu mai apare nici o medalie comemorativă, nici măcar pentru centenarul Independenţei de stat – cheia de boltă a devenirii României ca națiune modernă – sau pentru 40 de ani de la proclamarea republicii etc.

Cercetarea documentelor prezentei subdiviziuni a Fototecii I.S.I.S.P. permite constatarea unor nereguli faleristice clare în reprezentările specifice perioadei comuniste generate de nerespectarea trecutului acestui domeniu. Mai mult, în aceeași perioadă, „ceremonialul” şi specificul decorării transformă acest eveniment de o maximă importanţă pentru recunoașterea meritelor personale dintrun simbol al cinstei şi al onoarei într-un mijloc de a obţine mici avantaje materiale.

---

surse: A.N.I.C., Fond „Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice”, Fototeca – Insigne, Ordine, Medalii şi Distincţii

---

(*) Faptul ca numărul persoanelor care puteau fi decorate cu un ordin, era, teoretic, nelimitat (unii cetățeni, socotiți “meritorii” de către partid, făcând chiar cumul de diverse titluri), a condus, mai ales în primele două-trei decenii, la o adevărată “inflație” de decorații. Având in vedere însa ca ele nu erau menite să confere atât “onoare” celor decorați cat, mai ales, o serie de avantaje materiale, (fiind, mai degrabă, o modalitate eleganta de a obține impozite reduse pe salariu, ori dreptul la un spațiu locativ suplimentar șamd), această stare de lucruri nu deranja pe nimeni și, mai ales, pe cei care beneficiau de sistem.

(**) Modelul de sorginte sovietică adoptat de România (și) la nivelul decorațiilor și titlurilor acordate în perioada 1948-1989, avea o serie de „erori” conceptuale comparativ cu sistemele de distincții din statele necomuniste. Normal, peste tot în lume, distincția cea mai importantă ierarhic poartă denumirea de ordin; la sovietici (cat și toate celelalte state din “lagărul socialist”), aceasta era reprezentată de titlul de erou al muncii, sau, mai apoi, erou al….(denumirea ţării); tot un “titlu” era și cel de “fruntaș” care însa, pe scara distincțiilor socialiste, era plasat pe treapta cea mai de jos a ierarhiei. In plus, titlului de erou al muncii socialiste îi era atașată, ca însemn, medalia de aur “Secera şi Ciocanul” – cu alte cuvinte “titlul” avea și o “medalie”, devenind superior tuturor ordinelor, creându-se astfel o ambiguitate fata de noțiunile și regulile clare ale phaleristicii. Dacă în România majoritatea ordinelor aveau clase și se puteau acorda, astfel, în succesiune ierarhică crescătoare, titlul de “Erou al muncii socialiste din R.P.R„, ulterior „Erou al muncii din .Republica Socialistă România”, ca și cel de “Erou al Republicii Socialiste România” se puteau acorda de mai multe ori, fapt neîntâlnit – sau chiar interzis – în celelalte sisteme de decorații din lume.                                          

NOTA: Numeroasele vizite oficiale efectuate în străinătate de către cuplul prezidențial, dar și ale șefilor de stat străini invitati in Romania, generau la rândul lor schimburi de decoraţii la nivel înalt, fapt ce a modificat componenţa clasei I a ordinului “Steaua Republicii Socialiste România”. Aşa cum era legal prevăzut, însemnul se prezenta ca o simplă placă, contrastând așadar destul de vizibil cu colanele sau gradele de mare cruce sau clasa I ale ordinelor străine care-i erau conferite lui Ceaușescu. In acest scop s-a instituit, doar pentru șefii de state, pe lângă însemnul obișnuit al clasei I, și o lentă din rips moarat în culorile steagului național, albastru, galben, roșu.

---

REGIMUL COMUNIST MAFIOT ȘI URMAȘII LUI

Această galerie conține 2 fotografii.

„Regimul comunist a fost unul mafiot, de gangsteri politici, iar mafia provenită din DIE produce în continuare corupție. De 30 de ani se poartă războiul de capturare a statului.” – Mădălin Hodor, istoric Continuă lectura →