Cine este Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România

Născut la 11 august 1938, în municipiul Iaşi, fiul lui Ioan şi al Georgetei, de naţionalitate română şi religie ortodoxă.

Din 1943, familia lui Octav Bjoza se stabilește în zona Brașov (gara CFR Vadu Roşu), tatăl sau lucrând ca impiegat de mișcare la Căile Ferate Române. Clasele primare le-a făcut în comuna Măieruş, judeţul Braşov, iar cele elementare (5-7) la Feldioara, judeţul Braşov. Absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, pe atunci Liceul nr. 1 (promoția 100 din 1956).

În septembrie 1956, dă examen de admitere la Facultatea de Geologie şi Geografie a Universității din București, iar nota obținută în urma susținerii examenului scris i-a asigurat plasarea pe locul al treilea. La publicarea rezultatelor finale, numele său nu va mai figura deloc pe liste, deoarece in nota autobiografică, depusă odată cu dosarul de înscriere, se consemna că fratele tatălui lui, Mircea Bjoza, s-a înrolat voluntar în Wehrmacht-ul german, în anul 1943, fapt adus la cunoștință Securității de către o persoană neprecizată.

În 1957, dă examen de admitere la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, devenind student al Facultății de Geografie şi Geologie.

La finele anului I, pe 25 iunie 1958, este arestat de Securitatea din Iași şi ulterior exmatriculat.

În perioada 1956-1958 a făcut parte, „împreună cu alți 14 elevi, studenți şi muncitori din organizația anticomunistă «Garda Tineretului Român» [1] din Braşov, care avea drept scop înlăturarea regimului democrat popular din ţara noastră pe calea violenței”.

La Securitatea din Iaşi este anchetat de lt. maj. Casparovici Eugen, după care de cpt. David Isidor, apoi la Securitatea „Uranus” din București de cpt. Gheorghe Enoiu şi în final, la Securitatea din Braşov, de catre lt. maj. Traian Urzică şi mr. Stelian Alexandrescu, şeful Serviciului Anchete.

Judecat de Tribunalul Militar Braşov, pe 10 octombrie 1958 şi condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii, prin sentința nr. 672/10.10.1958, pentru delictul de „crimă de uneltire împotriva ordinei sociale”. Procesul a durat o singură zi, de la ora 7.00 la ora 22.00. Președintele completului de judecată a fost maior de justiţie Dragoş Cojocaru, cel care a trimis la moarte loturile de luptători anticomunişti ale maiorului Nicolae Dabija, Ion Gavrilă Ogoranu şi altele.

A trecut prin închisorile: Codlea, Gherla, Galaţi, Brăila, Văcăreşti şi Jilava – Fortul „13”, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoieneşti şi Salcia, precum şi cele din Delta Dunării, ca Bacul „4”, Periprava Centru şi Periprava – Secţia Grindu, de unde a fost eliberat vineri, 23 iunie 1962, ora 0.00.

Pedepsele fiind exagerat de mari, în comparație cu faptele comise, la 9 februarie 1962, prin decizia nr. 34 a Tribunalului Suprem al Republicii Populare Române (RPR) – Colegiul Militar admite recursul declarat de Procurorul General al RPR, casează sentinţa iniţială dată de Tribunalul Militar Braşov şi îl condamnă la 4 ani temniţă grea.

La 6 luni după eliberare, s-a căsătorit cu prietena sa, Carmen Sireteanu, cu care va avea un fiu, Mircea (n. 21 mai 1966).

Fiind împiedicat să reia studiile superioare, împreună cu soția, urmează cursurile unei şcoli tehnice postliceale de instalaţii pentru construcţii civile şi industriale (curs de zi de 3 ani), între anii 1962-1965, pe care a absolvit-o cu nota maximă, ca şef de promoţie.

După ce, din anul 1965 s-a permis reluarea studiilor superioare, în 1966 dă examen de admitere şi intră la Facultatea de Electromecanică din cadrul Institutului Politehnic din Braşov, cursuri serale, pe care a absolvit-o în anul 1972, luând examenul de stat cu nota 8.00.

A fost salariat la două întreprinderi:

– Trustul de Instalaţii şi Montaje Braşov (1965-1972);

– Trustul Electromontaj Bucureşti – Şantierul Braşov (1972-1992), de unde s-a pensionat la limită de vârstă.

– în 1949, devine pionier, iar în 1952, când era în clasa a 6-a, pentru merite deosebite la învăţătură şi purtare, devine comandant al unităţii de pioneri din Şcoala Elementară din comuna Feldioara, județul Braşov;

– membru UTM din august 1957 până la 25 iunie 1958 şi între anii 1964-1965;

– nu a fost membru al Partidului Comunist Român

Consecințe ale detenției politice:

– tatăl, Bjoza Ioan, este arestat şi reținut de Securitate timp de 5 luni (octombrie 1958 – martie 1959), pentru delictul „influențarea completului de judecată prin acte de teroare”. Tribunalul Militar Braşov îşi declină competenţa în favoarea Tribunalului Civil care îl achită. Nu a mai fost primit niciodată în serviciul avut şi a fost nevoit să presteze doar munci necalificate, nefiindu-i recunoscută vechimea de 24 de ani ca impiegat de mişcare;

– mama, Bjoza Georgeta, contabilă, a fost dată afară din serviciu, timp de un an trăind din mila altora. Este reprimită ca muncitor necalificat la aceeaşi fabrică, „Reconstrucţia” Feldioara, ca încărcător manual de cărămidă în vagoanele Căilor Ferate Române;

– pierderea terenului şi a casei părinteşti din municipiul Iaşi, familia fiind terorizată psihic, este „obligată” să le doneze statului. Era în anul 1978, când prim-secretar al Partidului Comunist al judeţului Iaşi era Ion Iliescu

– imposibilitatea promovării în serviciu, în condiţiile în care, deşi i s-au încredinţat sarcini de conducere, a fost plătit doar ca simplu inginer;

– nu a primit locuință din fondul de stat

– nu i s-a permis plecarea la muncă în ţări arabe şi în excursie în ţări occidentale

– unicul fiu, Mircea, a reuşit la Liceul de Marină din Constanța, dar după două luni este exmatriculat din cauza dosarului tatălui (figurează „retras la cerere”), s-a îmbolnăvit psihic, peste mai mulți ani, de diabet, moare la 42 de ani, lăsând în urmă doi copii, orfani de ambii părinți;

– printr-o rețea de informatori, dintre care şi prieteni apropiați, Securitatea l-a urmărit de la eliberare până în 1989.

– între anii 1992 – 2000, a desfășurat o intensă activitate în cadrul Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) Braşov, al cărui membru a fost, deţinând funcţii ca: preşedinte al Senatului, membru în Comitetul şi Biroul de conducere al judeţului. În aceeaşi perioadă a fost consilier PNŢCD în Consiliul local al comunei Ghimbav. Între 1994-1996, a fost viceprimar al aceleiaşi comune. Sesizează conducerea centrală de faptul că în partid erau reprezentați la vârf de persoane de o slabă factură morală şi, drept urmare, îşi dă demisia din PNŢCD. Nu va mai face parte din niciun partid politic, dorind să-şi păstreze echidistanţa faţă de toate formațiunile politice, dedicându-şi toate forţele în folosul membrilor AFDPR;

– în Caietele Revoluţiei nr. 4-5/2010, editate de Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, la pagina 113 este consemnat: „Octav Bjoza este participant direct la Revoluţia din Decembrie 1989, fiind primul braşovean care a pătruns în sediul Securităţii Statului din Braşov. Nu a solicitat ulterior certificat de revoluționar”;

– în decembrie 1989, este ales cu unanimitate de voturi, de către salariaţii Electromontaj Braşov, preşedinte al Frontului Salvării Naţionale, funcţie exercitată până în momentul în care îşi dă seama că „salvarea” se referea la activiştii de partid, directori, procurori, securişti şi miliţieni;

– membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei din Decembrie 1989 (APAR) din Braşov, înfiinţată la începutul anilor 1990;

– nu a colaborat cu Securitatea, în conformitate cu decizia nr. 28/19.03.2002, reactualizată cu nr. P2412/13.08.2013, dată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS);

– posedă decizia nr. 4264/27.11.2003, privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă

„CUM AR PUTEA SĂ ACORDE REPARAȚII TOCMAI FIII CELOR CARE NE-AU TRIMIS LA MOARTE?”

Alte titluri şi diplome acordate

– Cetăţean de onoare al municipiului Braşov din anul 1999;

– Cetăţean de onoare al oraşului Ghimbav din data de 5 iulie 2015;

– Diploma „Respect şi Recunoştinţă” acordată pentru susţinerea adevărului, de către Asociaţia „Amicii Regelui Mihai”, din 1 Decembrie 2002;

– Diplomă de Excelenţă din partea prefectului judeţului Braşov – 2004;

– Diplomă de Excelenţă acordată de Casa Judeţeană de Pensii Publice Braşov, din 1 octombrie 2005;

– Cavaler al Cetăţii, declarat de presa braşoveană în anul 2006;

– Diploma „Respect şi Preţuire” faţă de valorile neamului românesc, acordată de către Asociaţia „15 Noiembrie 1987” Braşov, din 8 mai 2006;

– Diplomă de onoare acordată de Şcoala Naţională pentru Pregătirea Agenţilor de Penitenciare din Tg. Ocna, din 31 octombrie 2009;

– Membru de onoare al Asociaţiei „ 21 decembrie 1989” – Bucureşti, din 9 februarie 2010;

– Diplomă de Excelenţă acordată de AFDPR, Subfiliala Sighet, din 2 octombrie 2011;

– Diplomă de Excelenţă pentru promovarea istoriei recente şi valorilor neamului, acordată de către Gazeta de Maramureş, din 2 octombrie 2011;

– Diplomă de onoare pentru promovarea istoriei recente, acordată de către Gazeta de Maramureş, din 7 octombrie 2012;

– Diplomă aniversară acordată de Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tg. Ocna, din 18 octombrie 2012;

– Diplomă de onoare pentru promovarea adevărului, acordată de IICCMER, din 10 decembrie 2013;

– Diplomă de onoare acordată de Primăria Făgăraş, din 28 septembrie 2014;

– Diplomă de onoare acordată pentru cinstirea eroilor neamului, de către Primăria Tg. Neamţ, din 1 aprilie 2014;

– Diplomă de participare la al XXI-lea Congres al Inter Asso, acordată de prim-ministrul Victor Ponta la 22 august 2014;

– Diplomă de membru de onoare al Asociaţiei „Şagunişti pentru şagunişti” – Braşov, din 21 noiembrie 2014;

– Medalia „25 de ani de la Revoluţie”, acordată de prim-ministrul Victor Ponta la 21 decembrie 2014;

– Diplomă de excelenţă, acordată de Asociaţia Revoluţionarilor din Curtea de Argeş la 22 decembrie 2014;

– Diplomă pentru „Demnitate” acordată pentru activitatea desfăşurată în anul 2014 şi nu numai, de către Televiziunea Antena 3, la data de 5 iulie 2015;

– Diplomă de onoare acordată pentru apărarea valorilor naţionale, de către Consiliul Judeţean Maramureş, din 8 septembrie 2016;

– Diplomă de merit „Gratiile nu despart suflete”, acordată de Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tg. Ocna, din 9 noiembrie 2016;

– Icoanele Maicii Domnului cu Pruncul şi a lui Iisus de la Înalt Preasfinţitul Casian al Dunării de Jos, primite cu prilejul sfinţirii Troiţei ridicate de BOR în apropierea fostului lagăr de la Salcia din Balta Brăilei la 22 iunie 2017;

– Diploma „Iustinian Patriarhul” şi placheta aurită acordate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la 25 octombrie 2017;

– Premiul Special „Dreptul la Memorie”, acordat de Fundaţia „Hanns Seidel” şi IICCMER, din 22 mai 2018;

– Diploma de apreciere (aniversară), acordată de Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Moldova, din 11 august 2018;

– Plachetă aniversară acordată de Asociaţia Revoluţionarilor „Braşov – Decembrie 1989” la 11 august 2018;

– Diplomă de excelenţă acordată de Consiliul Local al municipiului Hunedoara la 18 februarie 2019;

– Plachetă acordată de Filiala AFDP – Mehedinţi la 14 octombrie 2019;

– Plachetă jubiliară acordată de Şcoala Naţională pentru Pregătirea Agenţilor de Penitenciare Tg. Ocna la 14 noiembrie 2019;

– Plachetă „România 1989 – 2019, 30 de ani de libertate”, acordată de Asociaţia Revoluţionarilor „ALTAR – 1989” din Timişoara, la 16 decembrie 2019 (primită pe 15 decembrie 2019);

– Alte diplome obţinute la învăţătură şi activităţi sportive.

Alte evenimente

– Pe 18 decembrie 2006, Octav Bjoza este invitat de către preşedintele Traian Băsescu în Parlamentul României, cu ocazia condamnării comunismului de către acesta, ca fiind un regim „ilegitim şi criminal”

– Pe 23 octombrie 2011, invitat la Palatul Elisabeta, unde primește de la Majestatea Sa Regele Mihai I, Medalia aniversară, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani (25 octombrie 2011);

– Pe 26 ianuarie 2012, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, d-na Sulfina Barbu, il numeşte Ambasador onorific al României în Uniunea Europeană, alături de doamnele Iolanda Balaş şi Sofia Vicoveanca, pentru anul 2012, declarat „An al îmbătrânirii active şi al bunelor relaţii dintre generaţii”;

– Pe 19 noiembrie 2014, Președintele AFDPR a participat la lucrările Conferinţei Internaţionale, organizată de Fundaţia Română pentru Democraţie, prin Preşedintele Emil Constantinescu, iar cu acest prilej, a primit din partea Primului Ministru Victor Ponta Medalia Comemorativă „25 de ani de la căderea comunismului”;

– Pe 21 decembrie 2014, a fost invitat şi a participat la depunerea jurământului Preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, la Palatul Parlamentului;

– Prin Decizia nr. 280/22.10/2018 a Primului Ministru, a fost numit în Consiliul Ştiinţific al IICCMER;

– Pe 21 decembrie 2019, a fost invitat şi a participat la depunerea jurământului Preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, la Palatul Parlamentului, pentru al doilea mandat.

Funcţii deţinute în cadrul AFDPR:

– În cadrul Filialei AFDP Braşov, a deţinut următoarele funcţii:

– între 1990 şi 2001, membru în Comitetul de conducere;

– între 2001 şi 2006, vicepreşedinte;

– din 2006 şi în prezent, preşedinte.

– După moartea regretatului Constantin Ticu Dumitrescu, în 5 decembrie 2008, a fost ales de către Consiliul Naţional Director al AFDPR ca Preşedinte interimar, funcţie îndeplinită până la Congresul al XVI–lea, de la Mamaia, din zilele de 17-18 septembrie 2009, dată la care a fost ales ca Preşedinte pentru o durată de doi ani, perioadă rămasă până la Congresul din septembrie 2011, când a fost reales pentru mandatul 2011-2015;

– Membru al Prezidiului de Conducere al Inter Asso (Asociaţia Internaţională a Foştilor Deţinuţi Politici din fostele ţări comuniste) din anul 2010 și în prezent;

– La cel de al XXII-lea Congres al AFDPR, care a avut loc la Rm. Vâlcea în zilele de 28-29 august 2015, Preşedintele Octav Bjoza a fost reales pentru mandatul 2015-2019;

– La cel de-al XXVI-lea Congres al AFDPR, care a avut loc la Mamaia în zilele de 17, 18 și 19 septembrie 2019, Președintele Octav Bjoza a fost reales pentru mandatul 2019-2023.

– La Filiala Braşov – şi nu numai, a organizat de-a lungul anilor numeroase lansări de carte, simpozioane, comemorări, expoziţii tematice, deplasări la obiective legate de lupta şi suferinţa foştilor deţinuţi politici. Ceea ce a fost şi este mai important, a conferențiat în întreaga ţară (Braşov, Bucureşti, Buftea, Câmpulung Muscel, Cluj-Napoca, Deva, Făgăraş, Galaţi, Gherla, Huedin, Hunedoara oraş, Iaşi, Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, Miercurea Ciuc – Universitatea „Sapientia”, Mizil, Motru, Panciu, Ploieşti, Rădăuţi, Râmnicu Sărat, Roman, Târgu Neamţ, Târgu Ocna, Sighet) şi în străinătate (Chişinău, Bologna, Barcelona), prezentând documente, fotografii şi obiecte care au aparținut unor luptători anticomuniști, auditoriul însumând cifra de 14.936 de elevi, studenți, profesori etc.

– În iulie – august 1992, împreună cu alţi foşti deţinuţi politici şi cu sprijinul Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov, a organizat prima expoziţie a luptătorilor anticomunişti din Europa comunizată, la sediul Muzeului de Istorie din Piaţa Sfatului. Expoziţia a fost vizitată de turişti din peste 30 de ţări de pe toate continentele, care şi-au notat impresiile în Cartea de Aur a expoziţiei. După 11 ani, în anul 2003, cu același sprijin şi în aceeaşi locaţie, expoziţia a fost reluată, cu precizarea că nu s-au mai găsit nici 50% din exponatele iniţiale.

Numiri în Guvern:

– În Monitorul Oficial nr. 721 din 1 octombrie 2014, Partea I-a, prin Decizia nr. 277 din aceeași zi, semnată de Primul Ministru, d-l Victor Ponta, Președintele AFDPR, d-l Octav Bjoza, a fost numit în funcţia de Subsecretar de Stat la Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. Se impun două precizări:

– această funcție nu a fost creată la solicitarea AFDPR;

– conducerea AFDPR a condiționat ca numirea să nu fie politică;

– Prin Decizia nr. 357 din 16 noiembrie 2016, dată de Guvernul României, a fost numit Secretar de Stat interimar pentru intervalul 16.11.2016 – 02.10.2017;

– Prin Decizia nr. 262 din 20 septembrie 2018, dată de Guvernul României, a fost numit Secretar de Stat interimar pentru intervalul 20.09.2018 – 18.11.2018;

– Prin Decizia nr. 429 din 18 noiembrie 2019, dată de Guvernul României, a fost numit Secretar de Stat interimar pentru intervalul 18.11.2019 – 19.12.2019;

– interimatele au fost asigurate ca urmare a arestării sau destituirii Secretarilor de Stat, respectiv Adrian Sanda, Sorin Vintilă Meșter, Florian Laurențiu Coca.

Autorul al unor volume istorice

– GARDA TINERETULUI ROMÂN (Istoria unei organizaţii anticomuniste, 1956-1958), Editura Transilvania Expres – Braşov, ed. I-a 1998, ed. II-a 2008 şi ed. a III-a 2010 (revăzută şi completată), ed. a IV-a 2014 (revăzută şi completată), ed. a V-a Editura „Libris” 2017 (revăzută şi completată);

– VICTIME ŞI CĂLĂI, vol. I, Editura Transilvania Expres – Braşov, 2010, ed. a II-a 2015 (revăzută şi completată);

– OCTAV BJOZA ÎN MASS MEDIA volumele I şi II, Editura Transilvania Expres – Braşov 2010, ed. a II-a Editura „Libris” 2019;

– OCTAV BJOZA ÎN MASS MEDIA volumul III, Editura „Pastel” – Braşov 2018;

– A prefațat şi s-a ocupat de editarea Albumului „Imagini din Gulagul Românesc”, de Radu Bercea, tradus în trei limbi străine de circulație internaţională (engleză, germană şi rusă), apărut la Editura Transilvania Expres – Brașov 2010.

Decorații

– La 10 septembrie 2013, ora 19.00, la Palatul Peleș, din Sinaia, Alteța Sa Regală Principesa Margareta, înmânează Preşedintelui AFDPR, Octav Bjoza, Decorația Regală „Nihil Sine Deo”, conferită de Majestatea Sa Regele Mihai I al României Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, drept recunoaştere a luptei pentru „aflarea adevărului şi înfăptuirii dreptăţii pentru cei persecutaţi de regimul dictatorial comunist”;

– Pe 22 decembrie 2014, la Palatul Cotroceni, primește din partea Preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, Decorația „Steaua României în Grad de Cavaler”;

Gestul a atras criticile Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului – MCA România – deoarece, potrivit organizației, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România ar fi un simpatizant al Mişcării Legionare.

– Pe 27 octombrie 2017, la sediul Patriarhiei Române, în prezenţa patriarhilor ortodocşi de pe mapamond, inclusiv a Patriarhului Chiril I al Moscovei, Preşedintele AFDPR, Octav Bjoza, primeşte Crucea Patriarhală, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru „Lucrul credinţei voastre şi de osteneala iubirii şi de stăruinţa nădejdii voastre în Domnul nostru Iisus Hristos”;

– La data de 21 decembrie 2019, Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, conferă Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România Ordinul „Meritul Cultural în Grad de Cavaler”, Categoria C – „Patrimoniul cultural național”, „în semn de profund respect pentru suferința îndurată de foştii deținuți politici în temnițele comuniste”.

| sursa Asociaţia foştilor deţinuţi politici din România

[1] Formată din 15 tineri, cu vârste cuprinse între 17 ani și câteva luni și 19 ani, toți condamnați la pedepse de la 15 la 25 de ani muncă silnică. „O precizare vreau să fac, ca să nu apară confuzii: Garda Tineretului Român nu avea nicio legătură cu Garda de Fier. Pe la începutul anilor 50, era o adevărată modă cu denumirea asta. Ni se trăgea de la Tânăra Gardă din URSS, o organizație care lupta împotriva ocupației fasciste”[…] Să vă citesc din sentința mea: „Inculpatul, împreună cu alți 14 inculpați s-au constituit și au activat în cadrul organizației subversive Garda Tineretului Român din Brașov, care avea drept scop înlăturarea pe calea violenței a regimului democrat popular din țara noastră”- Octav Bjoza, pentru „Gândul„. [înapoi]

| citește si:

„URLA HAITA”