Războiul din Ucraina – 31 mai 2022, ZIUA 97

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

< | >

Marţi, 31 mai 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 97

Kievul spune că nu are nicio intenție să atace Rusia cu armament de fabricație americană | Biden a declarat că Statele Unite furnizează Ucrainei „sisteme de rachete și muniții mai avansate” | SUA vor trimite Ucrainei sisteme de rachete HIMARS | Premierului Poloniei și-ar dori ca Vladimir Putin să „înlăturat cu totul” de la Kremlin | UE a convenit asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni | Ministrul german al economiei spune că „Europa trebuie să se reinventeze” | Regiunea Herson va deveni parte a Federației Ruse în viitorul apropiat, spune presa rusă | Parlamentul ucrainean îl demite pe avocatul pentru drepturile omului |


Kievul nu are nicio intenție să atace Rusia cu armament de fabricație americană, spune Zelenski

Marţi, 31 mai 2022

Într-un interviu acordat postului de televiziune american Newsmax TV, Zelenski spune că Kievul nu are nicio intenție de a folosi sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune și lansare multiplă de fabricație americană pentru a ataca teritoriul rusesc.

^


Biden afirmă că Statele Unite furnizează Ucrainei „sisteme de rachete și muniții mai avansate”

Marţi, 31 mai 2022

(CNN) – Președintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite furnizează Ucrainei „sisteme de rachete și muniții mai avansate”, în contextul în care războiul cu Rusia continuă.

Într-un articol de opinie publicat în New York Times, Biden a declarat că obiectivul SUA în Ucraina este „să vadă o Ucraină democratică, independentă, suverană și prosperă, cu mijloacele necesare pentru a descuraja și a se apăra împotriva unei noi agresiuni”.

El a spus că noul transport de arme le va „permite să lovească cu mai multă precizie ținte cheie pe câmpul de luptă din Ucraina”.

Biden a încercat să precizeze clar care sunt obiectivele SUA în Ucraina și a avut grijă să menționeze că SUA nu caută să angajeze direct Rusia.

„Noi nu căutăm un război între NATO și Rusia. Oricât de mult aș fi în dezacord cu domnul Putin și consider că acțiunile sale sunt un scandal, Statele Unite nu vor încerca să obțină înlăturarea sa de la Moscova”, a precizat Biden, la aproximativ două luni după ce a declarat la Varșovia că Putin „nu poate rămâne la putere”.

„Atâta timp cât Statele Unite sau aliații noștri nu sunt atacați, nu vom fi implicați direct în acest conflict, nici prin trimiterea de trupe americane pentru a lupta în Ucraina, nici prin atacarea forțelor rusești”.

El a continuat spunând că SUA „nu încurajează sau permit Ucrainei să lovească dincolo de granițele sale. Nu dorim să prelungim războiul doar pentru a provoca durere Rusiei”.

Biden a declarat că oficialii americani „nu văd în prezent niciun indiciu că Rusia are intenția de a folosi arme nucleare în Ucraina, deși retorica ocazională a Rusiei de a agita sabia nucleară este în sine periculoasă și extrem de iresponsabilă”.

„Permiteți-mi să fiu clar: orice utilizare a armelor nucleare în acest conflict, la orice scară, ar fi complet inacceptabilă pentru noi, precum și pentru restul lumii și ar atrage consecințe grave”, a scris Biden, într-un articol de opinie publicat de NYT.

^


SUA vor trimite Ucrainei sisteme de rachete HIMARS

Marţi, 31 mai 2022


(CNN) – În urma articolului de opinie al lui Biden, oficiali de rang înalt ai administrației americane au confirmat că SUA vor trimite Ucrainei sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate, cunoscute sub numele de HIMARS, ca parte a celui de-al 11-lea pachet de asistență pentru securitate al țării.

Oficialii au declarat că HIMARS vor fi echipate cu muniții care vor permite Ucrainei să lanseze rachete la aproximativ 80 km (49 de mile), mai puțin decât raza maximă de acțiune a sistemelor, dar mult mai mare decât tot ceea ce a fost trimis Ucrainei până în prezent.

Noul pachet de asistență pentru securitate, care va fi anunțat oficial miercuri, va include, de asemenea, radare de supraveghere aeriană, arme antitanc Javelin suplimentare, arme antiblindate, rachete de artilerie, elicoptere, vehicule tactice și piese de schimb pentru a-i ajuta pe ucraineni să continue întreținerea echipamentelor, au declarat oficialii.

Oficialii americani au dezbătut timp de săptămâni întregi dacă să trimită Ucrainei sistemele avansate de rachete, deoarece acestea pot lovi mult mai departe decât orice arme pe care le au deja. Raza lungă de acțiune a armelor, capabile din punct de vedere tehnic să lovească în teritoriul rusesc, a generat îngrijorarea că Rusia ar putea considera transporturile ca fiind provocatoare.

Oficialii au declarat marți că SUA „nu încurajează sau permit Ucrainei să lovească dincolo de granițele sale” și „nu caută să prelungească războiul”.

De asemenea, aceștia au declarat că au primit asigurări din partea Ucrainei că nu vor folosi sistemele pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Dar au subliniat că, pe măsură ce conflictul evoluează, SUA „vor continua să își adapteze” asistența la nevoile cele mai urgente ale Ucrainei.

Oficialii au mai spus că noile sisteme de rachete vor contribui la plasarea Ucrainei „în cea mai puternică poziție posibilă la masa negocierilor” cu Rusia și au reiterat că SUA „nu vor exercita presiuni asupra guvernului ucrainean, în public sau în privat, pentru a face concesii teritoriale”.

^


SUA va oferi Ucrainei doar arme defensive pentru a lupta împotriva Rusiei

Marţi, 31 mai 2022

(CNN) – Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că administrația președintelui american Joe Biden a fost „clară încă din prima zi” că va oferi Ucrainei doar arme defensive pentru a lupta împotriva Rusiei.

„Nu oferim nicio armă care să le permită ucrainenilor să atace Rusia din interiorul Ucrainei. Și președintele Biden a fost foarte clar în acest sens, că nu suntem, nu vom deveni parte la război, dar vom sprijini eforturile Ucrainei de a-și apăra propria suveranitate și integritate teritorială”, a spus ea la o știre. briefing la ONU.

Biden a spus luni că SUA „nu vor trimite nimic care să poată trage în Rusia”, în timp ce ucrainenii au cerut în mod repetat partenerilor internaționali să le trimită sisteme cu lansare multiplă de rachete (MLRS) pentru a lupta împotriva războiului.

CNN a raportat săptămâna trecută că administrația Biden se pregătește să intensifice tipul de armament pe care îl oferă Ucrainei prin trimiterea de sisteme avansate de rachete cu rază lungă, spun mai mulți oficiali. 

^


SUA, preocupate de măsurile Rusiei pentru a instituționaliza controlul asupra regiunii Herson din Ucraina

Marţi, 31 mai 2022

(CNN) – SUA sunt preocupate de măsurile pe care Rusia le ia pentru a încerca să instituționalizeze controlul asupra regiunii Herson din Ucraina.

Statele Unite rămân „îngrijorate de măsurile pe care Rusia le ia pentru a încerca să instituționalizeze controlul asupra teritoriului ucrainean suveran, în special în regiunea ucraineană Herson”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

În cadrul unui briefing, Price a declarat că „Kremlinul i-a în calcul, probabil, câteva abordări, începând cu recunoașterea unei așa-numite Republici Populare, așa cum a făcut Rusia cu forța în Donețk și Lugansk, și până la o tentativă de anexare, așa cum a făcut Rusia în Crimeea”.

„Este o parte previzibilă a cărții de joc a Rusiei, motiv pentru care continuăm să tragem un semnal de alarmă acum, în special după decretul unilateral al președintelui rus Putin care ar accelera eliberarea de pașapoarte rusești cetățenilor ucraineni. Rusia a folosit tactici similare în Donețk și Lugansk în 2019”, a spus el.

„Este aproape sigur că Rusia nu reușește să obțină legitimitatea guvernelor proxy din teritoriile recent confiscate în Ucraina, deoarece protestele persistă, iar locuitorii refuză să coopereze”, a adăugat Price.

„Obiectivele inițiale ale Rusiei de a controla mari porțiuni din Ucraina au fost nimic mai puțin decât un eșec total. Kremlinul consideră probabil că deținerea cu forța a Hersonului ar oferi Rusiei o punte terestră către Crimeea, precum și obținerea unui fel de așa-zisă victorie și încercarea de a justifica Rusia – în fața publicului intern al Rusiei – [de] miile de vieți pe care războiul ales de Putin le-a distrus.”

Price a mai precizat ca SUA vor continua să scoată „în evidență proiectele teritoriale ale Rusiei în Ucraina, precum și agresiunea sa continuă” şi îi vor trage „la răspundere pe cei care o facilitează, inclusiv prin măsuri economice punitive suplimentare.”

^


Premierului Poloniei și-ar dori ca Vladimir Putin să „înlăturat cu totul” de la Kremlin

Marţi, 31 mai 2022


(DPA) Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a afirmat că i-ar plăcea să-l vadă pe preşedintele rus Vladimir Putin „înlăturat cu totul” de la Kremlin. El a mai precizat că situația în care Ucraina va rămâne un stat suveran va fi o victorie pentru întreaga lume.

„Dacă Europa şi lumea liberă vor pierde această bătălie, vor pierde acest război, noi nu vom mai fi în siguranţă, pentru că vom fi mereu sub amenințare şi șantajați de Putin”, a spus Mateusz Morawiecki.

Morawiecki a făcut aceste declarații pentru Sky News, în timp ce participa la un summit al UE la Bruxelles, în cadrul căruia liderii blocului au convenit luni seară o a șasea tranșă de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv un embargo asupra țițeiului și produselor petroliere, cu excepția petrolului livrat prin conducte.

Premierul Poloniei a adăugat, în acest context, că „am vrea să-l vedem (pe Vladimir Putin) înlăturat total din cursă”, precizând că Putin reprezintă „o putere brutală”.

„Bineînțeles, ne-am dori (ca Vladimir Putin – n.red.) să fie înlăturat total de la putere, dar el reprezintă o putere brutală, iar Rusia este o superputere și dacă, la sfârșit, Ucraina supraviețuiește ca stat suveran, acesta fiind singurul nostru obiectiv și de aceea o sprijinim prin tot felul de mijloace, atunci aceasta va fi victoria noastră”.

Preşedintele SUA a fost „admonestat” explicit în luna martie a.c. de preşedintele Franței, Emmanuel Macron, după ce Joe Biden a făcut o declarație asemănătoare cu cea a premierului polonez, afirmând, într-un discurs susţinut în fața oficialilor polonezi adunați la Castelul Regal din Varșovia, pentru numele lui Dumnezeu, acest om (Vladimir Putin n.r.) nu poate rămâne la putere”.

Macron avertizase, la acea data că, prin asemenea declarații fățișe, Biden escaladează conflictul, punând în pericol negocierile privind un eventual armistițiu între Rusia și Ucraina.

La 24 februarie, Rusia a început un război împotriva Ucrainei, primul act major de agresiune împotriva unui stat independent din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

^


UE a convenit asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni

Marţi, 31 mai 2022

Potrivit unui comunicat oficial, liderii UE au condamnat cu hotărâre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și au convenit asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni

Pachetul va acoperi țițeiul, precum și produsele petroliere, livrate din Rusia către statele membre. Va fi introdusă o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conductă.


Guvernul maghiar a obținut luni o concesie majoră de la Uniunea Europeană


Liderii au cerut Consiliului Uniunii Europene să finalizeze și să adopte fără întârziere noile sancțiuni.

În timpul summitului, liderii au discutat, de asemenea, despre siguranța civililor, urmărirea penală a crimelor de război, sprijinul UE pentru Ucraina – inclusiv sprijin umanitar, financiar, militar și politic – și sprijinul UE pentru țările vecine. 

Aceștia au subliniat, de asemenea, importanța implementării hotărâte a busolei strategice și a creșterii capacității de securitate și apărare a UE.



Consiliul European a abordat, de asemenea, provocările legate de securitatea alimentară rezultate din războiul rusesc și a solicitat accelerarea lucrărilor pe căile de solidaritate pentru a facilita exporturile de alimente din Ucraina.

Liderii au analizat progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea independenței energetice a UE și au convenit asupra acțiunilor pentru asigurarea în continuare a aprovizionării cu energie.

^


SUA „aplaudă” anunțul Uniunii Europene privind propunerea de interzicere a petrolului rusesc

Marţi, 31 mai 2022

„Aplaudăm măsurile luate de aliații și partenerii noștri europeni pentru a-și reduce dependența de petrolul și gazele naturale rusești prin diversificarea surselor de energie și reducerea consumului, în conformitate cu obiectivele noastre comune privind clima”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

^


Zelenski salută noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, dar consideră amânarea acestora ca fiind „inacceptabilă”  

Marţi, 31 mai 2022

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat marți noul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei, dar a criticat blocul pentru intervalul de peste 50 de zile dintre runda a cincea și a șasea de sancțiuni.   

„Au trecut mai bine de 50 de zile de la cel de-al cincilea pachet de sancțiuni, acest lucru este inacceptabil pentru noi”, a spus Zelenski, în timp ce s-a adresat marți la Kiev, la o nouă conferință comună, alături de premierul slovac Zuzana Caputova.  

UE a fost de acord să interzică 90% din importurile de petrol rusești până la sfârșitul anului, au declarat luni liderii Consiliului European.

Petrolul rusesc livrat de cisterne va fi interzis, în timp ce se va face o scutire pentru segmentul sudic al conductei Drujba, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, într-o conferință de presă.

Segmentul de nord al conductei Drujba („Prietenia”), face conexiunea între Polonia și Germania, a fost de acord cu embargoul. Partea de sud, care merge spre Ungaria, Slovacia și Republica Cehă va rămâne însă funcțională.

Von der Leyen a spus că se va face o scutire pentru segmentul sudic, care reprezintă 10% din importurile de petrol rusesc.

^


Croația va crește capacitatea conductei petroliere adriatice pentru a furniza petrol Ungariei, Slovaciei şi Republicii Cehe

Marţi, 31 mai 2022

(Reuters) – Croaţia a promis că va crește capacitatea conductei petroliere adriatice pentru a furniza petrol Ungariei, Slovaciei şi Republicii Cehe în cazul perturbării livrărilor de petrol din Rusia prin oleoductul Drujba care traversează Ucraina, a declarat marţi ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, potrivit Reuters.

Un oficial ucrainean a sugerat recent că „ceva s-ar putea întâmpla” cu conducta Drujba, o amenințare voalată cu un sabotaj asupra acestui oleoduct ca represalii împotriva Ungariei, care a condiționat acceptarea embargoului UE asupra importurilor de petrol din Rusia de exceptarea respectivei conducte de la aplicarea acestor sancțiuni.

^


Ministrul german al economiei spune că „Europa trebuie să se reinventeze”

Marţi, 31 mai 2022

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat marți că „puterea și determinarea Europei au avut de suferit cu siguranță” în timpul „certurilor” dintre statele membre ale Uniunii Europene cu privire la noile sancțiuni împotriva Rusiei convenite luni de bloc.  

„Este un compromis și poate că trăim într-o perioadă în care prea multe compromisuri nu numai că nu numai că nu, ci distrug claritatea în cele din urmă. Cu siguranță nu sunt mulțumit de asta”, a spus Habeck în timpul unei conferințe de presă la Berlin. 

Habeck l-a acuzat pe liderul maghiar Viktor Orban că și-a urmărit „nemilos” „propriile interese” în timpul negocierilor pentru cel de-al șaselea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Moscovei.  

Ministrul a spus că există o confuzie între o perspectivă pe termen scurt a propriei țări și o respectare pe termen lung a principiilor care pot fi îmbrățișate doar la nivel global.  

„Sunt iritat și acesta este modul politicos de a spune – cum Viktor Orban poate interveni atât de profund încât să joci poker fără milă pentru propriile interese”, a spus Habeck.   

Marele obiectiv al acestei perioade pentru Europa este realizarea unității ca regiune economică, a subliniat ministrul. 

 „Europa trebuie să se reinventeze”, a spus el. 

^


Germania vrea să devină independentă de importurile de petrol rusesc

Marţi, 31 mai 2022

Decizia UE privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni va afecta dezvoltarea economică și prosperitatea Rusiei, a declarat cancelarul german Olaf Scholz în cadrul unei conferințe de presă marți, după o reuniune extraordinară a Consiliului European.

„Sancțiunile au un obiectiv clar, de a determina Rusia să pună capăt acestui război și să-și retragă trupele și să ajungă la un acord cu Ucraina privind o pace rezonabilă și echitabilă”, a spus Scholz la Bruxelles.

Aproximativ 90% din importurile de petrol în Europa sunt acoperite de embargo. O excepție pentru petrolul din conducte livrat către unele țări din Europa a permis un acord comun, a explicat Scholz. „Acest lucru a fost important pentru că măsurile tranzitorii pe care aceste țări trebuie să le ia nu au putut fi finalizate atât de repede”, a spus el. 

Germania îşi menține obiectivul de a deveni independentă de importurile de petrol rusesc până la finalul anului, a anunţat marţi cancelarul Olaf Scholz.

El a precizat că opțiunile privind modul în care va fi gestionată rafinăria Schwedt încă urmează să fie stabilite.

Germania și Polonia își continuă eforturile de a deveni independente de petrolul rusesc până la sfârșitul anului, a spus cancelarul german.

Un embargo pe gaz la nivel european nu este încă la îndemână, deoarece multe țări vor rămâne dependente de gazul rusesc mult mai mult decât Germania, a spus Scholz. 

„Germania devine rapid independentă de importurile de gaze prin construirea infrastructurii care să permită importurile de gaze din alte țări cu nave”. 

„Unele investiții se vor face foarte repede, așa că sperăm că vor exista deja schimbări semnificative la începutul anului, dar unele lucruri vor dura mai mult. Dar un lucru este destul de clar din punctul meu de vedere: multe țări vor avea nevoie de mai mult decât Germania.” 

Cancelarul german a învinuit Rusia pentru criza alimentară care se profilează.  „Responsabilitatea revine în mod clar Rusiei și președintelui său”, a spus Scholz. 

Germania lucrează la un schimb de arme cu Grecia, a mai anunțat Scholz, astfel încât țara să își poată trimite tancurile din fostul tratat de la Varșovia în Ucraina, care vor fi înlocuite cu vehiculele de luptă ale infanteriei germane.

^


Danemarca confirmă că Gazprom va opri livrările de gaz începând cu 1 iunie

Marţi, 31 mai 2022

(CNN) – Firma daneză de energie Ørsted a confirmat că gigantul energetic de stat rus Gazprom va opri livrările de gaz începând cu 1 iunie, după ce Ørsted a refuzat să plătească gazul în ruble. 

„La Ørsted, suntem fermi în refuzul nostru de a plăti în ruble și ne-am pregătit pentru acest scenariu, așa că ne așteptăm în continuare să putem furniza gaz clienților noștri”, a declarat Mads Nipper, președintele grupului și CEO al companiei. Firma daneză.

Ørsted a avertizat luni că ar putea fi întreruptă, adăugând că pregătirile pentru a minimiza riscul pentru aprovizionarea mai largi includ umplerea depozitelor de gaze din Germania și Danemarca.

„Din moment ce nu există o conductă de gaze care să meargă direct din Rusia în Danemarca, Rusia nu va putea întrerupe direct aprovizionarea cu gaze către Danemarca și, astfel, pentru Danemarca va fi încă posibil să obțină gaz. Totuşi, aceasta înseamnă că gazul pentru Danemarca trebuie, într-o măsură mai mare, să fie achiziționat pe piața europeană a gazelor. Ne așteptăm ca acest lucru să fie posibil”, a informat compania.

Finlanda, Polonia și Bulgaria au fost deja întrerupte de aprovizionarea cu gaze rusești după ce au refuzat să plătească în ruble. 

Președintele rus Vladimir Putin a declarat în martie că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească ruble, mai degrabă decât euro sau dolari, aşa cum era prevăzut în contracte. 

Gigantul energetic de stat rus Gazprom a anunţat luni că va întrerupe furnizarea de gaze naturale companiei olandeze de comercializare a gazelor naturale GasTerra începând de marți, 31 mai.

Totodată, luni, compania daneză de energie Ørsted și firma olandeză de comercializare a gazelor naturale GasTerra au avertizat că Rusia ar putea închide robinetele de îndată marți, deoarece au refuzat să facă plăți în ruble – la doar câteva săptămâni după ce Moscova a făcut același lucru cu Polonia, Bulgaria și Finlanda .

Până acum, Gazprom nu a comunicat nimic oficial despre reducerea aprovizionării cu gaz către Ørsted din Danemarca.   

Aproximativ 4% din consumul total de energie al Danemarcei provine din gazul rusesc, potrivit think tank-ului european Bruegel.

^


Macron spune că nu nimic poate fi exclus în legătură cu o posibilă următoare rundă de sancțiuni împotriva Rusiei

Marţi, 31 mai 2022

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat marți că nu nimic poate fi exclus în legătură cu o posibilă următoare rundă de sancțiuni împotriva Rusiei.

„Cred că nu ar trebui să excludem nimic în următoarele săptămâni. Totul depinde de evoluția situației de pe teren”, a declarat Macron reporterilor după un summit special al Uniunii Europene la Bruxelles. 

Remarcile sale au venit după ce liderii UE au convenit luni să interzică majoritatea importurilor de petrol rusesc, ca parte a unui nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei – „[…] un pachet foarte puternic despre care, acum câteva săptămâni, nimeni nu credea că este posibil”, a spus Macron.   

„Este o măsură […] care va penaliza economia rusă pe termen scurt”, a continuat liderul francez, adăugând că „ceea ce trebuie să vedem în spatele ei, este o restructurare a economiilor noastre”. 

^


Apetitul Indiei pentru petrol rusesc ieftin crește

Marţi, 31 mai 2022

(CNN) – Apetitul Indiei pentru petrol rusesc ieftin crește, în timp ce Occidentul  continuă să lovească Moscova cu  sancțiuni fără precedent 

Fluxurile de țiței rusești către India sunt de așteptat să atingă 3,36 milioane de tone metrice în luna mai, potrivit estimărilor furnizorului de date de pe piața financiară Refinitiv. 

Asta înseamnă aproape nouă ori mai mult decât media lunară din 2021 de 382.500 de tone metrice.

În total, de când a început războiul din Ucraina, India a primit 4,8 milioane de tone metrice de petrol rusesc la preț redus, a adăugat Refinitiv. 

Petrolul din Ural din Rusia se tranzacționează în prezent la aproximativ 95 de dolari pe baril, în timp ce țițeiul Brent de referință global este peste 119 de dolari pe baril.

O parte din motivul disparității de preț este dată de decizia Occidentului de a evitat petrolul rusesc. 

Luni, UE a fost de acord să interzică 90% din importurile de petrol rusești până la sfârșitul anului. Europa este cel mai mare cumpărător de energie rusească.

Rusia este al doilea mare exportator de țiței din lume, iar anul trecut a reprezentat aproximativ 27% din importurile de petrol ale UE.

Statele Unite, Canada, Regatul Unit și Australia au interzis deja  importurile.

Embargoul de la un importator uriaș precum Europa ar pune presiune asupra economiei ruse, dar Moscova a găsit alți cumpărători în Asia.

India, care importă 80% din petrolul său, cumpără de regulă numai 2% până la 3%  din Rusia. Dar, în condițiile în care prețurile petrolului au crescut în acest an, guvernul și-a crescut constant aportul de la Moscova, profitând de mari reduceri.

Potrivit Refinitiv, fluxurile de țiței din Rusia către India au crescut la 1,01 milioane de tone metrice în aprilie, de la 430.000 de tone metrice în martie.

La începutul lunii mai, India a minimizat creșterea importurilor, ministerul Petrolului și Gazelor Naturale declarând că țara importă petrol din întreaga lume, inclusiv un volum semnificativ din Statele Unite.

„În ciuda încercărilor de a prezenta altfel lucrurile, achizițiile de energie din Rusia rămân minuscule, în comparație cu consumul total al Indiei”, a spus ministerul, într-un comunicat. „Tranzacțiile legitime cu energie ale Indiei nu pot fi politizate”, a adăugat acesta.

India s-a abținut să adopte o poziție dură împotriva Moscovei în legătură cu războiul din Ucraina. Rusia și India au o istorie lungă  de relații de prietenie, care se întinde până în epoca sovietică, când URSS a ajutat India să câștige războiul din 1971 cu Pakistanul.

India nu este singurul gigant asiatic care cumpără petrol rusesc. China, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc din punct de vedere istoric, este de așteptat să adopte probabil; aceeași cale, notează CNN.

^


Ucraina se află într-o stare de „șoc al prețului” combustibilului, afirmă președintele Asociației Ucrainene pentru Petrol și Gaze

Marţi, 31 mai 2022

Ucraina se află într-o stare de „șoc al prețului” combustibilului și acum este „complet dependentă” de importurile de combustibil, după ce luna trecută cea mai mare rafinărie de petrol a țării din Kremenciuk a fost distrusă de rachete rusești, a declarat Andrii Zakrevskyi, președintele Asociației Ucrainene pentru Petrol și Gaze. la un briefing de presă care aa vut loc marți.

„Acum suntem complet dependenți de importurile de combustibil. Lanțurile de aprovizionare feroviare au fost, de asemenea, sub presiune. Sunt cozi la granițe, iar dacă adăugați 3.000 de camioane cu combustibil, sarcina pe rutele logistice va crește”, a spus Zakrevskyi.

El a adăugat că războiul a redus consumul național cu 30-40%, dar încă îi lipsesc patru până la cinci milioane de tone de combustibil pe an. El a spus că înainte de război, 75% din tot combustibilul provenea din Belarus. 

„Acum suntem într-o situație de șoc al prețurilor. Pentru a îmbunătăți cu adevărat situația cu deficitul de combustibil, trebuie să desfășurăm complexe mobile de rafinare a petrolului în regiunile Lviv, Ivano-Frankivsk și Zakarpattia. Trebuie să creștem producția de petrol”, a spus Zakrevskyi.

Zakrevskyi a mai spus că țara sa trebuie să „construiască conducte din porturile Mării Baltice până în Ucraina”, dar „există multe dificultăți”.

^


Ucraina lucrează împreună cu ONU, pentru o rută comercială sigură în vederea exporturilor de alimente

Marţi, 31 mai 2022

Ucraina lucrează la o operațiune internațională condusă de Națiunile Unite împreună cu partenerii navali pentru a asigura o rută comercială sigură pentru exporturile de alimente, a scris, pe Twitter, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

Ministrul de externe a acuzat totodată Rusia că practică „jocurile foamei cu lumea, blocând exporturile de alimente ucrainene cu o mână și încercând să transfere vina asupra Ucrainei cu cealaltă”.   

În timpul unui apel telefonic de luni, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus omologului său ucrainean Volodimir Zelenski că Ankara acordă o „o importanță deosebită” stabilirii unui coridor sigur pentru exportul de produse agricole ucrainene pe mare, potrivit unui comunicat.   

În ceea ce privește cooperarea Moscovei, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a subliniat mai devreme că, dacă Ucraina își va curăța apele de coastă de mine, forțele navale ruse vor garanta trecerea navelor de cereale în Marea Mediterană.  

Vineri, Zelenski a spus că o cantitate de cca 22 de milioane de tone de cereale, reprezentând aproape jumătate din oferta de export de cereale a Ucrainei, este blocată de Rusia, care controlează principalele rute de export prin Marea Neagră și Marea Azov.    

Kremlinul a respins în mod repetat acuzațiile referitoare la faptul că ar fi blocat aprovizionarea cu cereale din Ucraina și a acuzat Occidentul de acțiunile care au dus la această criză alimentară.  

^


Regiunea Herson va deveni parte a Federației Ruse în viitorul apropiat, spune presa rusă

Marţi, 31 mai 2022

Agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a anunțat marți că regiunea Herson va deveni parte a Federației Ruse în viitorul apropiat, potrivit oficialului local numit de Rusia Kirill Stremousov.

RIA-Melitopol, un site de știri ucrainean, a mai raportat că Stremousov a declarat că rubla rusă a fost pusă în circulație completă ca monedă în Herson începând de luni, împreună cu grivna ucraineană.

^


Dmitro Kuleba și-ar dori ca Emmanuel Macron să viziteze Kievul

Marţi, 31 mai 2022

Dmitro Kuleba şi-a exprimat marți dorința ca preşedintele francez Emmanuel Macron, care nu a mai fost în Ucraina de la începutul invaziei ruse, să facă o vizită la Kiev înainte de 30 iunie, când are loc încheierea președinției franceze a Consiliului UE, transmite AFP.

^


Peste 23.000 de ucraineni au fost autorizați să vină în Statele Unite

Marţi, 31 mai 2022

Mai mult de 23.000 de ucraineni au fost autorizați să vină în Statele Unite ca parte a procesului simplificat al administrației Biden pentru refugiații ucraineni care doresc să vină în SUA, potrivit Departamentului pentru Securitate Internă.

În aprilie, președintele american Joe Biden a anunțat „Uniting for Ukraine”, un program care oferă o cale de acces pentru ucrainenii interesați să vină în SUA pentru o perioadă temporară.

Programul prevede ca ucrainenii care doresc să intre în SUA să fie sponsorizați de un cetățean american sau de o persoană fizică, care ar putea include organizații de reinstalare și organizații non-profit. De asemenea, pentru a fi eligibili, solicitanții trebuie să fie supuși unor verificări și controale de securitate riguroase, inclusiv la o verificare biografică și biometrică, și să completeze vaccinările și alte cerințe de sănătate publică, inclusiv să primească vaccinul Covid-19.

Până la data de 31 mai, Serviciile de Cetățenie și Imigrare ale SUA au primit peste 42.000 de cereri din partea solicitanților care au acceptat să sprijine ucrainenii, potrivit DHS. Mai mult de 5.800 de ucraineni au sosit în SUA în cadrul acestui program. După ce primesc autorizația, ucrainenii au la dispoziție o perioadă de timp pentru a cumpăra un bilet de avion și a călători în SUA.

Administrația Biden s-a angajat să accepte până la 100.000 de refugiați ucraineni.

^


Ucraina a identificat peste 600 de ruși suspecți de crime de război

Marţi, 31 mai 2022

Ucraina a identificat peste 600 de ruși suspecți de crime de război și a început urmărirea penală a aproximativ 80 dintre aceștia, a declarat marți procurorul general al Ucrainei Iryna Venediktova. 

Venediktova a vorbit alături de procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) Karim Khan și alți omologi, în urma unei întâlniri la Haga pentru a discuta investigațiile privind presupusele crime de război din Ucraina.

Ea a spus că oficialii militari la nivel înalt, politicienii și „agenții de propagandă ai Federației Ruse” se numără printre cei peste 600 de suspecți ruși. 

Venediktova a mai menționat că investigațiile au fost complicate de faptul că luptele sunt încă în desfășurare. 

Estonia, Letonia și Slovacia s-au alăturat echipei internaționale care investighează presupusele crime de război din Ucraina, care a fost formată inițial de Ucraina, Lituania și Polonia pe 21 martie pentru a permite schimbul de informații și resurse, a spus Venediktova. 

^


Parlamentul ucrainean îl demite pe avocatul pentru drepturile omului

Marţi, 31 mai 2022

(CNN) – Parlamentul ucrainean a votat pentru demiterea ombudsmanului țării pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, declarând că aceasta ar fi eșuat în rolurile sale principale.

Parlamentul a adoptat cu o majoritate covârșitoare un vot de neîncredere în Denisova, cu 234 pentru și 9 împotrivă, plus 28 de abțineri. 

„Domnișoară. Denisova și-a exercitat cu greu autoritatea de a organiza coridoare umanitare, de a proteja și de a face schimb de prizonieri, de a se opune deportării oamenilor și copiilor din teritoriile ocupate și altor activități legate de drepturile omului”, a declarat Pavlo Frolov, un deputat al Radei Supreme, citat de CNN.

Frolov a spus că viceprim-ministrul Iryna Vereșciuk – care a condus organizarea coridoarelor de evacuare pentru civilii ucraineni care încercau să scape de lupte și a negociat mai multe schimburi de prizonieri -, „a fost forțată să facă toată această muncă”.

El a mai precizat că decizia de a solicita demiterea lui Denisova a avut loc în urma unei întâlniri a partidului de guvernare în parlamentul ucrainean condusă de consilierul prezidențial David Arakhamia.

Într-o scurtă declarație pe canalul ei Telegram, Denisova a descris demiterea ei ca fiind neconstituțională.

„Astăzi este ultima zi a muncii mele în calitate de comisar al Parlamentului ucrainean pentru drepturile omului”. „Concedierea mea s-a efectuat încălcând Constituția, legile Ucrainei și standardele internaționale. Voi contesta această decizie în instanță”, a adăugat ea. „Legea este aceeași pentru toată lumea!”.

^


Alexey Navalnîi spune că ar putea risca încă 15 ani de închisoare

Marţi, 31 mai 2022

Criticul de la Kremlin, Alexei Navalnîi, a declarat marți că ar putea risca încă 15 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat de noi acuzații pentru „crearea unei organizații extremiste”.  

„Se pare că am creat un grup extremist pentru a incita la ură față de oficiali și oligarhi”, a spus liderul opoziției ruse într-o postare pe Instagram.  

„Pentru aceasta, ar trebui să mai adauge încă 15 ani”, a spus Navalnîi.  

În martie, Navalnîi a fost condamnat la nouă ani de închisoare de maximă securitate, după ce a fost condamnat pentru acuzații de fraudă de către tribunalul Lefortovo din Moscova din cauza acuzațiilor că a furat de la Fundația sa Anticorupție. 

Sentința a venit în timp ce Navalnîi ispășește deja o pedeapsă de doi ani și jumătate într-un centru de detenție la est de capitala Rusiei, după ce a fost arestat în februarie 2021 pentru încălcarea termenilor de probațiune.  

^


Taiwanul va dona 6 milioane de dolari către cinci orașe ucrainene, potrivit Ministerului Afacerilor Externe

Marţi, 31 mai 2022

Taiwan a anunțat marți că va dona 6 milioane de dolari cinci orașe ucrainene afectate de invazia Rusiei – inclusiv Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei – ca semn de sprijin și pentru a ajuta la reconstruirea școlilor și a infrastructurii civile, potrivit unui comunicat al ministerului său de externe.

Într-o convorbire telefonică cu primarul din Harkov, Ihor Terekhov, ministrul de externe al Taiwanului, Joseph Wu, a declarat că Taipei va dona 2 milioane de dolari Harkovului și 500.000 de dolari în plus pentru Cernihiv, Mikolaiv, Sumi și Zaporojie.    

„Oamenii din Taiwan empatizează și sunt alături de poporul Ucrainei, deoarece ne confruntăm de mult cu amenințările din China”, i-a spus Wu lui Terekhov. „Sperăm că ajutorul nostru în reconstruirea infrastructurii civile grav distruse poate atenua impactul adus asupra poporului ucrainean de război.”  

Potrivit declarației, Terekhov și-a exprimat recunoștința și a spus că așteaptă cu nerăbdare să-l invite pe Wu la Harkov după război.

Convorbirea telefonică cu primarul Harkovului urmează unui apel cu primarul Kievului, Vitali Klitschko, în aprilie, unde Taipei a anunțat o donație de 8,8 milioane de dolari Ucrainei.  

Vinerea trecută, Ministerul de Externe din Taiwan a declarat că a finalizat un transport de 582 de tone de ajutor și provizii către poporul ucrainean.

Taiwan nu are relații diplomatice oficiale cu Ucraina.  

^


Mai multe orașe din sudul Ucrainei se află într-o „blocadă completă a informațiilor”, spun oficialii

Marţi, 31 mai 2022

O „blocadă completă a informațiilor” este impusă în mai multe orașe ținute de Rusia din sudul Ucrainei, iar trupele ruse vând acum carduri SIM rezidenților, au declarat marți oficialii ucraineni.

„Nu există internet și nicio conexiune mobilă în regiunea Herson timp de aproape 24 de ore”, a spus Hennadii Lahuta, șeful administrației militare regionale a Hersonului. 

„Ocupanții ruși vând carduri SIM rusești în oraș. Trebuie să furnizați datele pașaportului pentru a cumpăra o cartelă SIM. Vă îndemn să nu faceți acest lucru și să nu furnizați datele dumneavoastră personale ocupanților.”

Lahuta a mai spus că difuzoarele din Herson difuzează anunțuri locuitorilor precum că autoritățile ucrainene sunt de vină pentru lipsa de comunicare, in timp, ce, spune el, „Ucraina face tot posibilul pentru a aduce comunicațiile mobile și internetul înapoi în regiunea Herson”.

Separat, centrul de presă ucrainean Ukrinform a spus că Ihor Kolykhaiev, primarul orașului Herson, nu a luat legătura astăzi, în ciuda unui briefing online planificat la ora locală 13.00. Centrul de presă a spus că va încerca să reia legătura cu el miercuri.

Comandamentul Operațional Sud al armatei ucrainene a declarat că luptele și bombardamentele continuă în întreaga regiune Herson.

„Multe așezări sunt fără energie electrică, apă și gaz. Regiunea are nevoie de medicamente și ajutor umanitar.

La est de Herson, în orașul Melitopol deținut de ruși, Rusia „a făcut o altă blocare completă a informațiilor”, a declarat Ivan Fedorov, primarul exilat al Melitopolului.

„Astăzi, internetul și comunicațiile operatorilor de telefonie mobilă ucraineană sunt complet deconectate”, a spus Federov. „Este imposibil să contactați rudele și prietenii, doar calea este un operator rus necunoscut. Cozi pentru carduri (SIM) pentru 100-200 de persoane.”

În regiunea Zaporojie, care include Melitopol, trei din cele cinci districte sunt fără comunicații, potrivit Oleksandr Staruh, șeful administrației militare regionale.

^


Războiul din Ucraina – 30 mai 2022, ZIUA 96

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

< | >

Luni, 30 mai 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 96


Uniunea Europeană anunță o interdicție parțială pentru importurile de petrol rusesc

Luni, 30 mai 2022

Uniunea Europeană a anunţat ca a convenit asupra unei interdicții parțiale a importurilor de petrol rusesc, potrivit șefului Consiliului European, Charles Michel.

„Acord pentru interzicerea exportului de petrol rusesc în UE. Acest lucru acoperă imediat mai mult de 2/3 din importurile de petrol din Rusia, tăind o sursă uriașă de finanțare a mașinăriei sale de război”, a anunțat Michel într-un mesaj pe Twitter luni seara.

Anunțul lui Michel a fost făcut după un summit extraordinar al Consiliului European la care au participat luni, la Bruxelles, liderii UE pentru a discuta un al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

„Acest pachet de sancțiuni include și alte măsuri dure: desființarea celei mai mari bănci rusești, Sberbank, interzicerea a încă 3 radiodifuzori ruși de stat și sancționarea persoanelor responsabile de crime de război în Ucraina”, a adăugat Michel.

UE a convenit să interzică 90% din importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului, au declarat liderii Consiliului European.

Excepție specială pentru Ungaria

Petrolul rusesc livrat prin petroliere va fi interzis, în timp ce se va face o excepție pentru segmentul sudic al conductei Drujba, a declarat Ursula von der Leyen – președintele Comisiei Europene – într-o conferință de presă.

În loc să riște ca Viktor Orban să depună veto pentru întregul pachet de sancțiuni, UE a convenit să facă o scutire pentru segmentul sudic al conductei Drujba. 

Segmentul nordic al conductei care asigură Polonia și Germania a agreat embargoul, însă nu și segmentul sudic care merge către Ungaria, Slovacia și Cehia.

Von der Leyen a declarat că se va face o excepție pentru segmentul sudic, care reprezintă 10% din importurile de petrol rusesc.

„Avem în vedere o declarație politică clară din partea Poloniei și Germaniei că vor, la fel ca și ceilalți, să lichideze petrolul rusesc, până la sfârșitul anului, 90% din petrolul rusesc fiind lichidat în acest interval de timp. Rămâne un rest de aproximativ 10-11%, care este acoperit de Drujba de Sud. Pentru moment am fost de acord cu o scutire”, a declarat von der Leyen.

Oficialii au propus, pentru prima dată, în urmă cu o lună, ca UE să se alăture SUA și altor state în vederea interzicerii petrolului rusesc, ca parte a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni ale UE, aplicate ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Un acord a fost blocat însă de unele țări, precum Ungaria, care se bazează în special pe țițeiul rusesc livrat prin conducte.

Liderii UE se vor reuni din nou marți la Bruxelles pentru a discuta răspunsul blocului la invazia Rusiei în Ucraina.

^


Guvernul maghiar a obținut luni o concesie majoră de la Uniunea Europeană

Luni, 30 mai 2022

Guvernul maghiar a câștigat luni o concesiune majoră de la Uniunea Europeană, asigurându-și o scutire aproape totală de la interdicția blocului asupra importurilor de petrol rusesc.

Excepția va ajuta guvernul populist al premierului Viktor Orban să țină sub control prețurile la pompele de benzină din Ungaria, dar numai pentru unguri.

Începând de vineri trecută, guvernul a introdus un sistem de tarifare duală la benzinăriile din toată țara. În timp ce prețul benzinei este acum limitat la 480 HUF/litru (1,30 USD pe litru sau 4,92 USD pe galon) pentru maghiari, șoferii străini care fac plinul în Ungaria plătesc acum mult mai mult.

Guvernul ungar a impus pentru prima dată restricții de preț pentru combustibil și unele produse alimentare de bază în noiembrie, în încercarea de a atenua impactul creșterii rapide a prețurilor asupra alegătorilor înaintea alegerilor generale cheie din aprilie.

Învinovățind „turismul la pompă”, guvernul Orban a anunțat vineri că prețul mai mic va fi disponibil doar pentru vehiculele cu numere de înmatriculare maghiare. Prețurile la pompe din țările vecine ale UE au fost semnificativ mai mari de luni de zile, iar șoferii din unele regiuni de graniță au profitat de politica maghiară pentru a-și face plinul necesar de benzină. 

Săptămâna trecută, prețurile s-au situat în jurul valorii de 1,80 euro (1,93 dolari) pe litru în Slovacia, Croația și Austria și în jur de 1,60 euro (1,70 dolari) în România și Slovenia, potrivit Comisiei Europene.

Gergely Gulyás, care conduce biroul premierului maghiar, a declarat într-o conferință de presă săptămâna trecută că înghețarea combustibilului „asigură cele mai bune prețuri din Europa”.

„Dar din cauza unui nivel ridicat de abuz, începând de [vineri], numai mașinile cu plăcuțe de înmatriculare maghiare vor fi permise să se umple la benzinării cu prețul redus”, a spus el.

Liderii Consiliului European au anunțat luni că Uniunea Europeană a fost de acord să interzică 90% din importurile de petrol rusești până la sfârșitul anului, ca parte a unui pachet de sancțiuni împotriva Moscovei din cauza atacului său neprovocat asupra Ucrainei.

Realitatea este că acordul a presupus anumite concesii, deoarece Orban a refuzat să susțină interdicția rusă a petrolului și gazelor, considerând UE „iresponsabilă” pentru că a pus în pericol economiile membrilor săi.

^


Gigantul energetic rus Gazprom va opri aprovizionarea cu gaz către Olanda

Luni, 30 mai 2022

(CNN) Gigantul energetic rus Gazprom va opri aprovizionarea cu gaz către comerciantul olandez de gaze GasTerra începând de marți

Gigantul energetic de stat rus Gazprom a confirmat luni că va întrerupe furnizarea de gaze naturale către firma olandeză de comercializare a gazelor naturale GasTerra începând de marți, 31 mai

„Gazprom Export a notificat GasTerra suspendarea furnizării de gaze din 31 mai 2022 până la efectuarea plății în conformitate cu procedura stabilită prin decretul menționat mai sus”, se arată într-un comunicat de pe canalul Telegram al Gazprom, cu referire la decretul președintelui rus Vladimir Putin care stipulează că, pentru achizițiile de gaze. plățile se vor face în ruble

^


Germania, acuzată că și-a încălcat angajamentul de a furniza armament greu Ucrainei

Luni, 30 mai 2022

Germania, acuzată că și-a încălcat angajamentul de a furniza armament greu Ucrainei, după ce si-a redus „la minim” sprijinul militar pentru aceasta țară, relatează The Times.

După invadarea Ucrainei în februarie, cancelarul german Olaf Scholz a autorizat transportul de armament antitanc și antiaerian, punând astfel capăt politicii istorice a Germaniei de interdicție privind furnizarea de arme în zonele de conflict.

Cu toate acestea, din 25 martie, Germania a trimis doar două transporturi de arme în Ucraina, potrivit documentelor consultate de Die Welt.

Transporturile au inclus 4.600 de mine antitanc, piese de mitralieră, radiouri, grenade și alți explozivi. De două ori, o dată în aprilie și o dată în această lună, Ucraina a solicitat in scris Guvernului german, de urgență, tancuri și vehicule blindate de luptă, relatează Die Welt. Desi Berlinul a dat asigurări că va furniza armele, livrările încă nu au ajuns pe frontul ucrainean.

În weekend, coaliția de guvernământ a fost ținta unor noi reproșuri în legătură cu afirmațiile conform cărora Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz ar fi indus în eroare publicul, parlamentarii și alte partide la guvernare privind exporturile de arme către Ucraina. Siemtje Möller, secretarul Apărării, spune că NATO a convenit colectiv că „nu vor fi livrate vehicule blindate de transport sau tancuri de model occidental”.

Afirmația a fost respinsă „în mod concludent” de Marie-Agnes Strack-Zimmermann, șefa Comisiei de apărare a Bundestag-ului (din partea de coaliție Partidului Liber Democrat).

La rândul sau, Gabrielius Landsbergis, ministrul de Externe lituanian, a declarat pentru Bild am Sonntag că un astfel de acord NATO „nu a fost discutat niciodată”.

^


Zelenski condamnă ideea lui Kissinger pentru negocieri cu Rusia, ca fiind o „liniște” în stilul anilor ’30

Galerie

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a criticat pe fostul secretar de stat american, Henry Kissinger, care a afirmat luni că negocierile de pace ar trebui să aibă ca scop crearea granițelor de-a lungul „liniei de contact” în Donbas, așa cum au existat înainte de invazia Moscovei. Continuă lectura

Igor Dodon, reținut in Republica Moldova

24 mai 2022 | Igor Dodon, fostul preşedinte pro-rus al Republicii Moldova, a fost reținut pentru 72 de ore, după o zi întreagă de percheziții la locuința sa.

Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a confirmat reținerea pentru 72 de ore a fostului președinte moldovean Igor Dodon.

„Procurorii au descins în mai multe locații, fiind efectuate 10 percheziții în mai multe imobile și trei automobile, în așa numitul dosar „Kuliok”. În cadrul anchetei sunt cercetate fapte cu privire la îmbogățire ilicită, trădare de patrie, corupere pasivă și finanțare ilegală a partidului care au avut loc în perioada 2014 până în prezent, inclusiv evenimente ce au fost date publicității în sursele mass-media. Subiecții anchetei este un ex-președinte al R. Moldova, precum și persoane interpuse ai acestuia și alte persoane ce au tangență la faptele instrumentate. În rezultatul perchezițiilor au fost depistate mai multe bunuri de lux, mijloace bănești, contracte, recipise care au fost ridicate și urmează a fi examinate. Una din persoane a încercat să distrugă probele prin nimicire. Persoanele investigate au ascuns unele bunuri și documente relevante pentru cauza investigată. În una dintre locațiile percheziționate au fost depistați peste 600 mii de lei, peste 17 mii de euro și o mie de dolari.  Au fost dispuse măsuri de reține pentru 72 de ore în privința a 2 persoane”, au anunțat procurorii într-un comunicat citat de TVR Moldova.


Procurorii anticorupție de la Chișinău, împreuna cu ofițerii SIS și CNA au făcut percheziții la domiciliul fostului președinte al Republicii Moldova și președintele de onoare al PSRM, Igor Dodon, transmite TVR Moldova.

Dodon a fost etichetat ca „omul Moscovei”, după ce în toamna lui 2014 şi-a promovat formațiunea cu poze în care apărea alături de președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Perchezițiile acasă la fostul președinte al Republicii Moldova au început de la prima oră. Igor Dodon este cercetat într-un dosar penal cu mai multe capete de acuzare, potrivit informaţiilor oficiale.

Au fost percheziționate și alte imobile deținute prin intermediul unor persoane interpuse, dar și la casa părintească din Sadova. Dodon este acuzat de șase infracțiuni, printre care trădare de țară, corupție și îmbogățire ilicită.

Cercetarea penală a început după apariția unor imagini în care fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, i-ar fi dat lui Dodon o pungă în care ar fi fost bani. Acum e reținut și omul de încredere al lui Plahotniuc.

Procurorii anticorupție au găsit probe pentru dosarul cunoscut sub numele „Sacoșa”, în care Dodon e acuzat de corupție, îmbogățire ilicită și trădare de patrie.

Imagini cu Igor Dodon, pe atunci şef al statului, oligarhul Vlad Plahotniuc și omul lui de încredere, Serghei Iaralov, au apărut în spațiul public în iunie 2019. Moment după care a fost deschis dosarul „Sacoșa”, în care Dodon este acuzat că ar fi luat o pungă de bani de la Plahotniuc, chiar la sediul Partidului Democrat din Moldova. Săptămâna trecută, Procuratura Generală a dispus începerea urmăririi penale în așa-numitul dosar „Kuliok”.

La scurt timp după descinderea acasă la Dodon, colegi de partid ai fostului președinte au ieșit într-o conferință de presă pentru a contesta acțiunea anchetatorilor. În fața casei lui Dodon s-au strâns zeci de persoane. Unele au venit cu şampanie şi flori, altele au cerut dreptate pentru fostul șef de stat.

Kremlinul este „alarmat” de „persecutarea” fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, susținător al „dezvoltării unor relații prietenoase, reciproc avantajoase cu Federația Rusă”, a transmis purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat de Interfax.

„În primul rând, vorbim despre o chestiune internă a Republicii Moldova. Desigur că suntem alarmați de faptul că astfel de practici și persecuții sunt folosite din nou împotriva celor care sunt susținători ai dezvoltării unor relații prietenoase, reciproc avantajoase cu Federația Rusă”, a precizat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, a mai declarat că speră și ar vrea să fie sigur că toate drepturile legale ale lui Igor Dodon vor fi respectate.

Igor Dodon a fost președintele Republicii Moldova din 2016 până în 2020, timp în care s-a întâlnit de cel puțin 14 ori cu președintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Pe lângă întrevederile cu Putin, Dodon a avut şi zeci de întâlniri cu diferiți oameni de afaceri şi oficiali ruşi, mulţi dintre ei vizaţi în scheme dubioase.


Războiul din Ucraina – 24 mai 2022, ZIUA 90

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

< | >

Marţi, 24 mai 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 90

Henry Kissinger a fost criticat, după ce a afirmat că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriu Rusiei| Forțele ruse au preluat controlul asupra a trei orașe din regiunea Donețk| Fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost reținut pentru 72 de ore| Rusia interzice intrarea în țară pentru 154 de membri ai Camerei Lorzilor| Zelenski și-a exprimat recunoștința pentru apărătorii Ucrainei|


Henry Kissinger a fost criticat, după ce a afirmat că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriu Rusiei

Marţi, 24 mai 2022

Fostul secretar de stat american Henry Kissinger a fost criticat marţi pe rețelele de socializare, după ce a afirmat că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriu Rusiei pentru a se ajunge la un acord de pace.

Kissinger a oferit această sugestie privind modul în care ar trebui să se încheie conflictul din Ucraina în timp ce vorbea luni, 23 mai, prin video, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Luând cuvântul în cadrul Forumului de la Davos, fostul secretar de stat american Henry Kissinger și-a împărtășit opinia cu privire la invazia rusă în Ucraina afirmând că acest conflict ar putea remodela lumea așa cum o cunoaștem.

Într-o conversație cu Klaus Schwab, fondatorul și directorul executiv al Forumului Economic Mondial, Kissinger (89 de ani), cunoscut pentru pragmatismul sau în timpul Războiului Rece, a avertizat, de asemenea, că Rusia s-ar putea înstrăina complet de Europa și ar putea căuta o alianță permanentă în altă parte.

El a încurajat Ucraina și Rusia să înceapă negocierile în următoarele două luni, spunând că obiectivul ideal ar trebui să fie „revenirea la status quo”.

„În mod ideal, linia de demarcație ar trebui să fie o revenire la „status quo ante””, a spus Kissinger.

„Părțile ar trebui să fie aduse la discuții de pace în următoarele două luni”, a spus el.

„Ucraina ar fi trebuit să fie o punte de legătură între Europa și Rusia, dar acum, pe măsură ce relațiile sunt remodelate, s-ar putea să intrăm într-un spațiu în care linia de demarcație este redesenată, iar Rusia este complet izolată.”

El a îndemnat liderii să ia în considerare implicațiile unei relații pe termen lung cu Rusia.

„Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar fi despre libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăși”, a declarat Kissinger în remarcile sale, care au fost întâmpinate cu condamnări vehemente pe rețelele de socializare.

„O intervenție nefericită a doctorului Kissinger la #wef22 – Nu există niciun motiv strategic pentru ca Ucraina să își cedeze suveranitatea lui Putin și toate motivele strategice pentru ca Occidentul să sprijine Kievul pentru a-l învinge pe Putin. Nu există niciun motiv să ne fie frică de victorie”, a scris Dr. John Chipman, directorul general al Institutului Internațional pentru Studii Strategice.

Mihailo Podoliak, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a criticat comentariile lui Kissinger, scriind că acesta „ar permite la fel de ușor să fie luată Polonia sau Lituania”.

„Este bine că ucrainenii din tranșee nu au timp să asculte „panicații de la Davos”. Ei sunt puțin cam ocupați cu apărarea Libertății și Democrației”, a spus Podoliak.

Separat, veteranul filantrop și fost finanțist. George Soros, a avertizat la Forumul Economic Mondial de la Davos că invazia Rusiei în Ucraina amenință să fie „începutul celui de-al treilea război mondial” care ar putea însemna sfârșitul civilizației, Soros a adăugat că regimurile autocratice sunt în ascensiune, iar economia globală se îndreaptă spre o depresiune.

^


Ucrainenii consideră că țara lor nu ar trebui să cedeze vreun teritoriu Rusiei – sondaj de opinie

Marţi, 24 mai 2022

Un nou sondaj de opinie arată că 82% dintre ucraineni consideră că țara lor nu ar trebui, în nici un caz, să cedeze vreun teritoriu, ca parte a unui acord de pace cu Rusia.

Cercetătorii de la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev au constatat că doar 10% dintre respondenți consideră acceptabil ca Ucraina să cedeze teritorii pentru a obține pacea.

^


Campania militară a Rusiei a intrat în cea mai activă fază, spune Ucraina

Marţi, 24 mai 2022

Campania militară a Rusiei în Ucraina a intrat în cea mai activă fază, potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzyanyk.

Bătăliile purtate în estul Ucrainei ar putea determina soarta țării, a adăugat el. „Situația de pe frontul (estic) este extrem de dificilă, deoarece soarta acestei țări este probabil decisă (acolo) chiar acum”.

Separat, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că ofensiva rusă din Donbas este „cea mai mare ofensivă pe teritoriul european de după cel de-al Doilea Război Mondial”.

El a îndemnat aliații să „accelereze livrările de arme și muniții”. Ministerul britanic al Apărării a declarat că Rusia a crescut intensitatea operațiunilor sale în Donbas, în timp ce încearcă să încercuiască Severodonetsk, Lyschansk și Rubizhne pentru a plasa întreaga regiune Lugansk sub ocupație rusească.

Guvernatorul regiunii Lugansk din estul Ucrainei a declarat, de asemenea, că situația „nu face decât să se înrăutățească”, pe măsură ce trupele rusești avansează.

„Situația este foarte dificilă și, din păcate, nu face decât să se agraveze. Se înrăutățește cu fiecare zi și chiar cu fiecare oră”, a declarat guvernatorul Sergiy Gaidai. „Pur și simplu elimină Severodonetsk de pe pământ”.

^


Forțele ruse au preluat controlul asupra a trei orașe din regiunea Donețk

Marţi, 24 mai 2022

Forțele ruse au preluat controlul asupra a trei orașe din regiunea Donețk, inclusiv Svitlodarsk, potrivit guvernatorului regional, Pavlo KIrIlenko.

La începutul zilei de astăzi, s-a raportat că forțele rusești au intrat în Svitlodarsk și au atârnat un steag rusesc deasupra clădirii administrației orașului.

Drapelul rusesc a fost arborat deasupra administrației din Svetlodarsk, la nord de Debalțevo, a anunțat marți primarul din Debalțevo, Igor Zakharevici, potrivit TASS.

„Drapelul Rusiei a apărut deja la Svetlodarsk; confirm că a fost arborat pe clădirea administrației din Svetlodarsk”, a spus el, potrivit agenției de presă Donețk, citata de TASS.

Svetlodarsk, fondată în 1968, este situat la 18 km de Debaltsevo. Acolo se află una dintre cele mai mari centrale electrice din Europa (centrala Uglegorsk). La 29 aprilie 2014, locuitorii locali au adoptat o rezoluție în sprijinul independenței Republicii Populare Donețk. Steagul ucrainean a fost scos din clădirea administrației orașului, înlocuit cu cel al RPD. Cu toate acestea, mai târziu în 2014, forțele ucrainene au luat orașul, relatează TASS.

^


Parlamentul Rusiei vrea să elimine limita superioară de vârstă pentru înscrierea în armată

Marţi, 24 mai 2022

Parlamentul Rusiei va lua în considerare eliminarea limitei superioare de vârstă pentru înscrierea în armată, pentru a-și continua ofensiva în Ucraina.

În prezent, rușii cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani și străinii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani pot încheia un prim contract cu armata. Un proiect de lege aflat pe ordinea de zi a Dumei de Stat din Camera inferioară pentru astăzi ar ridica complet această limită superioară de vârstă.

Doi membri ai partidului de guvernământ Rusia Unită, care au introdus legea, au declarat că această măsură ar permite armatei să utilizeze abilitățile profesioniștilor mai în vârstă.

^


Biroul procurorului general ucrainean acuză membri ai armatei ruse în cazul asasinării unui primar

Marţi, 24 mai 2022

Biroul procurorului general ucrainean a declarat marți că a acuzat membri ai armatei ruse și un grup de mercenari ruși ca suspecți în cazul asasinării unui primar dintr-un sat ucrainean și a doi membri ai familiei sale.

Olha Sukhenko, primarul satului Motyzhyn, a fost găsită ucisă împreună cu soțul și fiul ei după ce forțele rusești s-au retras din regiunea Kiev. Biroul procurorului general a declarat că a identificat și inculpat cinci militari ruși și trei membri ai grupului militar privat Wagner. Procuratura regională îi acuzase în contumacie de încălcarea legilor războiului combinată cu crimă cu premeditare.

^


Peste 200 de cadavre, descoperite sub dărâmăturile unei clădiri din Mariupol

Marţi, 24 mai 2022

Cadavrele a peste 200 de persoane au fost descoperite sub dărâmăturile unei clădiri înalte de apartamente din orașul portuar ucrainean Mariupol, potrivit unui oficial ucrainean.

Petro Andryushchenko, un consilier al primarului din Mariupol, Vadym Boychenko, a declarat că muncitorii au găsit cadavrele în timp ce săpau într-un subsol de sub clădirea prăbușită.

^


Forţele ruse au tras în grănicerii ucraineni

Marţi, 24 mai 2022

Armata ucraineană a declarat că Rusia a tras în grănicerii ucraineni din regiunea de nord-est Sumy, în cel mai recent dintr-o serie de presupuse atacuri transfrontaliere din ultimele câteva săptămâni, scrie Associated Press. 

Oficialii militari spun că observatorii au înregistrat marți seara șapte împușcături de pe teritoriul Rusiei către satul Boyaro-Lezhachi, cel mai probabil foc de mortiere.

Comandamentul Operațional Ucrainean Nord a declarat, pe Facebook, că alte opt împușcături au fost auzite marți după-amiază, în apropierea unui sat învecinat. Nu au fost raportate decese,

^


Președintele Comisiei Europene spune că un embargo european asupra petrolului rusesc ar putea apărea în curând

Marţi, 24 mai 2022

Președintele Comisiei Europene a declarat, pentru CNN, la Forumul Economic Mondial, că un embargo european asupra petrolului rusesc ar putea apărea în curând.

„Lucrăm din greu la asta chiar acum, este o chestiune de săptămâni, dar trebuie să găsim cu adevărat o soluție pentru nevoile de investiții. Și, prin urmare, acest lucru este important, trebuie să o adaptăm în așa fel încât să nu ajungem în situația în care Putin să poată lua petrolul. Că el nu ni-l vinde nouă și [apoi] îl va vinde la un preț mai mare pe piața mondială”, a declarat von der Leyen.

Unii membri ai UE, inclusiv Ungaria, continuă să se opună unei propuneri a Comisiei Europene de a elimina treptat petrolul rusesc până la începutul anului 2023. Un embargo rusesc asupra petrolului ar fi al șaselea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei de când aceasta a invadat Ucraina pe 24 februarie.

Von der Leyen a mai spus că Rusia trebuie să joace un rol în reconstrucția Ucrainei.

„Nevoile de reconstrucție, nevoile financiare sunt masive și noi toți ar trebui să plătim, de asemenea, instituțiile financiare internaționale”, a spus ea. „Și cred că ar fi corect ca și Rusia să-și plătească partea. Prin urmare, acum analizăm posibilitățile legale de a adăuga și activele înghețate la acest efort de reconstrucție. Nu este banal, nu este ușor din punct de vedere legal, dar lucrăm la asta”, a precizat ea.

^


Reprezentantul SUA pentru climă avertizează împotriva blocării utilizării combustibililor fosili, deoarece țările evită exporturile de energie ale Rusiei

Marţi, 24 mai 2022

Reprezentantul american pentru climă, John Kerry, i-a avertizat marți pe liderii de afaceri și mondiali împotriva blocării utilizării pe termen lung a combustibililor fosili, deoarece țările evită exporturile de energie ale Rusiei.

SUA au interzis importul de petrol rusesc, gaze naturale lichefiate și cărbune ca răspuns la invazia sa din Ucraina, iar Uniunea Europeană lucrează pentru eliminarea treptată a petrolului rusesc până la sfârșitul anului, înlocuind în același timp o mare parte din gazul său.

„Ucraina este folosită ca o pârghie pentru a argumenta că trebuie să avem această securitate energetică, ceea ce este necesar – nimeni nu se îndoiește de acest lucru. Dar există totuși o tendință de a spune: „Ei bine, asta înseamnă că trebuie să forăm mult mai mult și să pompăm mult mai mult și trebuie să construim mai multă infrastructură pentru a putea livra gazul în Europa””, a declarat el în cadrul unei dezbateri la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Europa importă mai mult gaz natural lichefiat din SUA pentru a înlocui unele dintre importurile de gaze rusești pe care se bazează de obicei.

„Trebuie să facem unele dintre aceste lucruri, trebuie să compensam gazul”, a spus Kerry. „Deci, de unde il vom lua? Ei bine, Europa a luat decizia de a-și accelera complet desfășurarea surselor regenerabile, iar Franța a hotărât că va trebui să dubleze energia nucleară și să facă alegeri diferite.”

El a adăugat că acum disponibile tehnologiile de bază pentru ca lumea să-și atingă obiectivele climatice și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 45% în acest deceniu.

„Nu putem face asta dacă noua teologie va fi „trebuie să construim o infrastructură masivă de gaze”, fără a ține cont de reducerea și atenuarea gazului respectiv. Motivul pentru care ne aflăm în situația dificilă în care ne aflăm astăzi este arderea combustibililor fosili într-un mod care a poluat atmosfera”, a spus el. „Și atât de mult încât această pătură încălzește planeta într-un ritm inacceptabil.”

^


Șeful Programului Alimentar Mondial al ONU îi cere lui Putin să redeschidă porturile din Ucraina

David Beasley, director executiv al Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, în timpul unei sesiuni de discuții în ziua deschiderii Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos, Elveția, la 23 mai. (Hollie Adams/Bloomberg/Getty Images)

Marţi, 24 mai 2022

Șeful Programului Alimentar Mondial al ONU. David Beasley, i-a cerut lui Putin să redeschidă porturile din Ucraina, pentru a preveni o nouă criză alimentară

Criza alimentară în creștere a fost o problemă majoră la forum, Beasley fiind una dintre vocile principale care solicită acțiune. El a avertizat că războiul din Ucraina a însemnat că „coșul lumii devine linia de pâine a lumii”.

Înainte de război, proviziile de grâu din Rusia și Ucraina reprezentau aproape 30% din comerțul global, iar Ucraina este al patrulea exportator de porumb din lume și al cincilea exportator de grâu, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

^


Fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost reținut pentru 72 de ore

Marţi, 24 mai 2022

(NEXTA) – Fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost reținut pentru 72 de ore, în timp ce la domiciliul său au loc percheziții.

Forțele de ordine moldovenești l-au acuzat pe Dodon de corupție, îmbogățire ilicită și înaltă trădare.

Departamentul anticorupție al Procuraturii Republicii Moldova, alături de Serviciul de Securitate local, a percheziționat casa lui Igor Dodon, președinte al țării între 2016 și 2020, menționează RIA Novosti, citând-o pe Marianna Kerpeek, purtătoarea de cuvânt a agenției.

Dodon a fost reținut timp de 72 de ore, citează Interfax, potrivit Procuraturii. „În prezent desfășurăm acțiuni de investigație, casa lui Dodon a fost percheziționată și a fost reținut pentru 72 de ore”, a declarat Kerpeek.

Cu toate acestea, TASS precizează că reținerea lui Dodon nu a fost încă confirmată.

Kremlinul s-a declară „alarmat” de „persecutarea” fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, susținător al „dezvoltării unor relații prietenoase, reciproc avantajoase cu Federația Rusă”, a transmis purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat de Interfax.

„În primul rând e o chestiune internă a Moldovei. În al doilea rând, suntem, desigur, preocupați că, din nou, aceste practici sunt folosite împotriva celor care militează… Persecutarea celor care sunt în favoarea dezvoltării unei relații prietenești cu Rusia, care aduce beneficii reciproce. Sperăm, şi suntem încrezători că toate drepturile legale ale lui Dodon sunt respectate”, a  precizat Peskov.

^


Recursul lui Alexei Navalny a fost respins

Marţi, 24 mai 2022

Un tribunal rus a respins un recurs al liderului opoziției Alexei Navalny împotriva unei pedepse de nouă ani de închisoare pe care o execută pentru fraudă pe scară largă și sfidare a instanței, acuzații pe care acesta le neagă.

Navalny l-a atacat pe președintele Vladimir Putin în timpul ședinței de judecată, considerându-l drept un nebun care a început un „război prost” în Ucraina bazat pe minciuni.

^


Boris Bondarev „nu mai este cu noi, este împotriva noastră”, a declarat Kremlinul

Marţi, 24 mai 2022

Diplomatul rus, Boris Bondarev,, care și-a anunțat demisia în semn de protest față de invazia Ucrainei de către Moscova „nu mai este cu noi, este împotriva noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de CNN.

CNN l-a întrebat pe Peskov despre Boris Bondarev, diplomatul care și-a anunțat luni demisia de la ONU, într-o scrisoare deschisă.

„Kremlinul nu este familiar cu această scrisoare. Dacă era angajat la ministerul de Externe, atunci este o întrebare pe care trebuie să o adresați ministerului Afacerilor Externe”, a răspuns Peskov.

„Tot ce putem să spunem este că domnul Bondarev nu mai este cu noi, ci, mai degrabă, este împotriva noastră. El condamnă acțiunile conducerii ruse, acțiuni care sunt sprijinite de aproape toată populația țării noastre”, a spus Peskov, întrebat ce înseamnă mai exact „împotriva noastră”.

Asta înseamnă că acest domn a vorbit împotriva curentului general din țara noastră, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Bondarev, veteran de 20 de ani în serviciul diplomatic al Rusiei, a postat luni o declarație în care condamnă invadarea Ucrainei de către Rusia și critică ministerul rus al Afacerilor Externe pentru complicitate la ceea ce el a descris drept un „război agresiv”, limbaj interzis în Rusia, prin legile de cenzură din timpul războiului, notează CNN.

Boris Bondarev, consilier al misiunii ruse la biroul ONU din Geneva, a declarat, în scrisoarea deschisă, că „niciodată nu i-a fost atât de rușine” de țara sa și l-a condamnat pe Vladimir Putin pentru „războiul său agresiv” împotriva Ucrainei.

^


Parlamentul Rusiei adoptă un proiect de lege vizând birourile media străine din Moscova

Marţi, 24 mai 2022

Parlamentul Rusiei a adoptat un proiect de lege care conferă procurorilor puterea de a închide birourile media străine din Moscova, dacă o țară occidentală a fost „neprietenoasă” față de presa rusă.

Proiectul de lege, adoptat marți în primă lectură de camera inferioară a parlamentului, trebuie să mai treacă prin încă două lecturi, să fie revizuit de camera superioară a parlamentului și semnat de președintele Vladimir Putin pentru a deveni lege, potrivit Reuters.

^


Rusia interzice intrarea în țară pentru 154 de membri ai Camerei Lorzilor

Marţi, 24 mai 2022

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat interzicerea intrării în țară a 154 de membri ai Camerei Lorzilor din parlamentul britanic, în semn de retorsiune pentru sancțiunile impuse oficialilor ruși în legătură cu Ucraina.

Ministerul i-a acuzat că „și-au folosit autoritatea pentru a stârni isteria antirusească în Marea Britanie” și că „au făcut pe plac cursului politic rusofob al guvernului conservator britanic”.

^


Delegațiile Suediei și Finlandei vor merge la Ankara pentru a discuta despre aderarea la NATO

Marţi, 24 mai 2022

Oficialii turci se vor întâlni miercuri, la Ankara, cu delegațiile suedeză și finlandeză pentru a discuta despre ofertele celor două țări nordice pentru NATO, potrivit CNN.

Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a declarat că țara sa și Suedia vor trimite delegații în capitala Turciei pentru a încerca să rezolve opoziția acesteia față de cererile lor de aderare la alianța militară. Ministerul turc de externe a confirmat întâlnirea.

„Trimitem delegații pentru a vizita Ankara, atât Suedia, cât și Finlanda. Acest lucru se va întâmpla mâine, deci dialogul continuă”, a declarat Haavisto, în timpul unei discuții la Davos, relatează Reuters.

^


NATO va găsi o soluție față de opoziția Turciei, cu privire aderarea Finlandei și Suediei, spune șeful alianței

Marţi, 24 mai 2022

Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că este „încrezător” că NATO va găsi o soluție la îngrijorările Turciei cu privire la candidatura celor două țări la statutul de membru. El a spus că ţările NATO susțin în general primirea Finlandei și Suediei, ca membri, iar NATO va găsi o soluție, la opoziția Turciei.

„Când un aliat este îngrijorat, facem așa cum facem întotdeauna în NATO; ne așezăm la masă și căutăm o soluție. În mod normal, găsim o soluție și sunt încrezător că o vom găsi și în acest caz”, a spus el.

Stoltenberg a spus că este important ca statele membre să „recunoască că Turcia este un aliat important” și unul „cheie atât în lupta împotriva ISIS în Irak și Siria, dar și în abordarea Rusiei în Marea Neagră”.

Pentru ca Finlanda și Suedia să devină membre ale NATO, ar trebui să existe un consens între cei 30 de aliați actuali ai organizației Nord-Atlantice. Dar Turcia a spus, in repetate rânduri, că nu va sprijini aderarea, dacă nu sunt îndeplinite anumite cerințe.

„Suntem în contact strâns cu Stockholm, Helsinki și Ankara și sunt încrezător că vom putea găsi o soluție”, a spus Stoltenberg, adăugând că se așteaptă ca Rusia să „protesteze” dacă NATO decide să accepte cele două noi state membre.

^


Rusia ar putea pune sub semnul întrebării statutul Insulelor Åland

Marţi, 24 mai 2022

Rusia ar putea pune sub semnul întrebării statutul Insulelor Åland, o regiune autonomă a Finlandei care a fost demilitarizată de mult timp, și al Canalului Saimaa, care trece parțial prin terenuri închiriate de la Rusia, în timp ce țara nordică încearcă să adere la NATO, potrivit unor rapoarte.

Rusia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la perspectiva aderării Finlandei și Suediei la NATO, după ce acestea au fost impulsionate de invazia rusă în Ucraina.

Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Chizhov, a declarat că aderarea Finlandei la NATO ar ridica două probleme teritoriale specifice, potrivit unui raport RU News 24.

„În ceea ce privește Finlanda, am imediat o întrebare cu privire la două aspecte”, a declarat Chizhov, citat de agenția rusă de presă RIA Novosti, potrivit RU News 24. El a menționat insulele autonome Åland, care se află în Marea Baltică, între Suedia și Finlanda, și canalul, care se întinde pe 27 de mile până la orașul Vyborg, în interiorul Rusiei.

„Adică pleacă din centrul Finlandei aproximativ până la Vyborg. Ce se va întâmpla cu aceasta acum? Va trebui să vedem”, ar fi spus Chizhov.

Săptămâna trecută, ministrul adjunct de externe rus, Serghei Ryabkov, a reiterat că Rusia nu va accepta ca Finlanda sau Suedia să adere la NATO.

El a făcut aceste comentarii reporterilor luni, transmise prin intermediul agenției de presă de stat TASS. El a discutat despre vestea că partidul de guvernământ din Suedia a aprobat duminică candidatura țării la NATO, precum și despre politicienii finlandezi care au cerut ca țara lor să adere la alianță „fără întârziere”.

Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin, în aceeași zi, a minimalizat opoziția Rusiei față de extinderea NATO.

„În ceea ce privește extinderea [NATO], inclusiv prin noi membri ai alianței — Finlanda, Suedia — Rusia dorește să vă informeze că nu are probleme cu aceste state”, a spus Putin, vorbind la o întâlnire la Moscova a liderilor din țările membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianța militară susținută de Rusia.

„Prin urmare, în acest sens, extinderea din cauza acestor țări nu reprezintă o amenințare directă pentru Rusia”, a spus el.

Din punct de vedere militar, Finlanda și Suedia au fost, istoric, nealiniate. Suedia nu a purtat niciun război de mai bine de 200 de ani, în timp ce Finlanda a semnat un acord cu Uniunea Sovietică în 1948 care prevedea ca Helsinki să se izoleze militar de Europa de Vest. Finlanda împarte o graniță de 807 mile cu Rusia și și-a câștigat independența față de această națiune în 1917.

^


Avioane de luptă rusești și chinezești s-au apropiat de spațiul aerian al Japoniei, în timpul vizitei președintelui Joe Biden

Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, vorbește marți la Quad Summit-ul de la Tokyo. (Yuichi Yamazaki/Piscină/AP)

Marţi, 24 mai 2022

(Reuters) – Japonia a trimis avioane după ce avioane de luptă rusești și chinezești s-au apropiat de spațiul său aerian în timpul vizitei președintelui american Joe Biden, marți, Tokyo transmițând „îngrijorări serioase” cu privire la ceea ce a fost percepută ca o mișcare provocatoare, programată să coincidă cu summit-ul Quad.

Problemele Taiwanului și Rusiei au planat asupra reuniunii de la Tokyo a liderilor din cadrul grupării Quadruplei, formată din Statele Unite, Japonia, Australia și India, care au subliniat determinarea lor de a asigura o regiune Indo-Pacific liberă și deschisă în fața unei Chine tot mai asertive.

Premierul japonez Fumio Kishida a declarat că grupul nu vizează nicio țară.

În timp ce liderii s-au întâlnit, avioane de război rusești și chinezești au efectuat o patrulă comună care a durat 13 ore în regiune, în ceea ce ministrul japonez al apărării Nobuo Kishi a caracterizat drept o probabilă provocare din partea Beijingului și a Moscovei.

Acțiunea de patrulare a avut loc după ce președintele Joe Biden a înfuriat China spunând cu o zi înainte că ar fi dispus să folosească forța pentru a apăra insula democratică Taiwan. Marți, el a declarat că nu se schimbă politica americană de „ambiguitate strategică” privind Taiwanul.
„Politica nu s-a schimbat deloc. Am afirmat acest lucru atunci când am făcut declarația mea de ieri”, a spus el după discuțiile cu omologii săi din Quad.

„Credem că faptul că această acțiune a fost întreprinsă în timpul summitului Quadruplei o face mai provocatoare decât în trecut”, a spus Kishi despre exercițiile chineze și rusești.

Japonia a trimis avioane de luptă și a transmis „îngrijorări grave” Rusiei și Chinei prin canale diplomatice, a declarat Kishi la o conferință de presă după ce Biden a plecat din Tokyo.

^


Zelenski și-a exprimat recunoștința pentru apărătorii Ucrainei

Marţi, 24 mai 2022

La trei luni de la invazia rusă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat recunoștința pentru fiecare apărător al Ucrainei. „Trebuie să facem tot ce este necesar pentru ca noi toți și toate generațiile viitoare de ucraineni să-și amintească numele”, a spus Zelenski, in discursul său video de noapte.

„De fiecare dată când ne salutăm apărătorii, rudele și prietenii Eroilor noștri, subliniem recunoștința statului nostru față de cei al căror curaj a permis Ucrainei să păstreze independența și libertatea noastră”, a adăugat Zelenski.

El a mai spus că țara a supraviețuit „mulțumită zecilor de mii de isprăvi ale tuturor celor care apără statul”.

El a adăugat: „Și cu prețul a zeci de mii de vieți de bărbați și femei ucraineni uciși de ocupanți”.

În discursul său zilnic, el a spus că situația din Donbas rămâne îngrozitoare și a cerut mai mult ajutor pentru arme grele.

^


Lukasenko: Belarus „face un apel către țările lumii să se unească și să prevină escaladarea conflictului regional din Europa într-un război mondial la scară largă!”

23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, un aliat cheie al președintelui rus, Vladimir Putin, a avertizat că țările occidentale care furnizează arme Ucrainei ar putea duce la al treilea război mondial.

Într-o scrisoare adresată secretarului general al Națiunilor Unite, António Guterres, publicată luni, Lukașenko a avertizat că eforturile internaționale de a consolida securitatea Ucrainei ar putea duce la extinderea conflictului din această țară într-un alt război mondial, potrivit publicației de stat Belta.

Lukașenko a spus că Belarus „face un apel către țările lumii să se unească și să prevină escaladarea conflictului regional din Europa într-un război mondial la scară largă!”

Mai multe puteri mondiale, inclusiv Statele Unite, au furnizat recent ajutoare de miliarde de dolari, inclusiv arme, Ucrainei, în urma invaziei Rusiei, larg condamnate. Dar liderii au parcurs o linie subțire între sprijinirea Ucrainei și evitarea angajamentului direct cu Rusia într-un efort de a nu escalada conflictul, în special în ceea ce privește armele nucleare.

În timp ce liderul belarus avertiza împotriva vânzării de arme Ucrainei de către comunitatea internațională, el a acceptat rachete cu capacitate nucleară din partea Rusiei.

În timp ce majoritatea țărilor europene au condamnat invazia Rusiei și au sprijinit Ucraina, Belarus a devenit cel mai apropiat aliat al Kremlinului în această invazie. Lukașenko a rămas relativ tăcut în legătură cu războiul, oferind doar critici abia voalate că conflictul se prelungește prea mult – un contrast puternic față de alți lideri europeni care au sprijinit din toată inima Ucraina.

Într-o traducere în engleză a scrisorii sale publicată luni, Lukașenko a enumerat modalități în care a spus că comunitatea internațională ar putea contribui la evitarea escaladării conflictului: „abține-te de la aprovizionarea cu arme, de la războiul informațional și de la orice provocări, de la umflarea discursului instigator la ură în mass-media, de la promovarea rasism și discriminare pe motive de apartenență națională, culturală, lingvistică și religioasă, de la legalizarea și trimiterea de mercenari.”

El a adăugat: „Trebuie să rezistăm împreună măsurilor comerciale restrictive”.

El a continuat să sfătuiască ca Națiunile Unite să joace doar un rol de menținere a păcii pe toată durata conflictului.

Lukașenko i-a atacat, de asemenea, pe liderii occidentali pentru modul în care au tratat Rusia, părând să arunce asupra ei vina pentru invazie.

„Reticența țărilor occidentale de a lucra pentru a consolida securitatea unificată și indivizibilă, lipsa lor de respect față de interesele legitime și ignorarea preocupărilor altor parteneri, în primul rând ale Rusiei, au dus mai întâi la războaie comerciale, economice și informaționale, iar apoi au provocat un conflict aprins pe teritoriul Ucrainei”, a mai scris el.


Vladimir Putin s-a întâlnit, la Soci, cu președintele belarus, Alexandr Lukașenko

Galerie

Soci, 23 mai 2022 | Extrase din dialogul celor doi lideri, Vladimir Putin şi Alexandr Lukaşenko, potrivit site-ului oficial al Kremlinului Președintele Rusiei Vladimir Putin: Domnule Lukașenko, Dvs. și cu mine ne-am întâlnit la Moscova nu cu mult timp în … Continuă lectura

Erdogan: premierul Greciei „nu mai există” pentru conducerea turcă


23 mai 2022 | Comentariile premierului grec despre Turcia, aflat în vizită oficială în SUA, l-au transformat pe acesta într-o nulitate în ochii săi, a declarat luni președintele Recep Tayyip Erdogan.

După ce a prezidat o reuniune a cabinetului în capitala Ankara, Erdogan a declarat că, în lumina comentariilor liderului grec, Turcia anulează o reuniune a Consiliului Strategic cu Grecia.

Remarcile lui Kyriakos Mitsotakis de săptămâna trecută în Congresul SUA au fost criticate de Turcia, culminând cu Erdogan declarând că premierul „nu mai există” pentru conducerea turcă.

„Am convenit cu el să nu includem țări terțe în disputa noastră. În ciuda acestui fapt, săptămâna trecută, el a avut o vizită în SUA și a vorbit la Congres și i-a avertizat să nu ne dea F-16”, a spus Erdogan într-un conferință de presă care urmează ședinței săptămânale de cabinet.

„El nu mai există pentru mine. Nu voi accepta niciodată să mă întâlnesc cu el. Ne vom continua drumul cu politicieni onorabili”, a adăugat Erdogan.

Este probabil ca SUA să ia o decizie proprie în ceea ce privește vânzarea de avioane F-16 către Turcia, fără a fi nevoie să se consulte cu premierul grec, a adăugat Erdogan.

În urma declarațiilor lui Erdogan, purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Giannis Oikonomou, a răspuns că Mitsotakis apără drepturile Greciei și dreptul internațional și că politica externă a Greciei se bazează și pe alianțele sale. „Nu vom intra într-o contrazicere cu conducerea Turciei. Politica noastră este o politică de principii”, a spus el într-o declarație.

În timp ce se afla la Washington, Mitsotakis a argumentat împotriva achiziționării de către Turcia a 40 de avioane de luptă F-16 și a aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele sale de război existente.

Președintele american Joe Biden l-a primit luni, 16 mai, la Casa Albă, pe premierul grec Kyriakos Mitsotakis, pentru prima lor întâlnire oficială de la preluarea mandatului de către președinte.

Biden și Mitsotakis s-au mai întâlnit anterior, inclusiv atunci când Biden a fost vicepreședinte al fostului președinte Barack Obama și la diverse summituri internaționale, dar întâlnirea de luni marchează prima întâlnire bilaterală oficială între șefii de stat.

Biden i-a mulțumit liderului grec pentru „conducere morală” și a spus că vor discuta o serie de probleme în spatele ușilor închise, inclusiv parteneriate de apărare, energie și schimbări climatice.

În timpul vizitei sale în Statele Unite, Mitsotakis a declarat că Grecia va demara procedurile pentru achiziționarea de avioane de luptă F-35 din Statele Unite până în 2030.

Mitsotakis a mai remarcat că relațiile dintre Washington și Atena sunt la „un maxim istoric”.

Turcia și Grecia, aliate în cadrul NATO, au fost în dezacord cu privire la o serie de probleme, cum ar fi granițele maritime, întinderea platformei continentale, spațiul aerian și Ciprul divizat din punct de vedere etnic.


Rusia „va urmări atent reacțiile oficialilor din Republica Moldova la propunerea unor ţări NATO de a-i livra armament”


23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul de Externe al Republicii Moldova a reacționat luni la declarațiile ministrului de externe britanic Liz Truss privind faptul că Republica Moldova ar trebui să fie ‘echipată conform standardelor NATO’, relatează Deschide.md.

Cooperarea Chişinăului cu NATO se desfăşoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, iar unul dintre elementele centrale ale acestei cooperări are la bază respectarea principiului neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova de către toţi actorii vizaţi, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Daniel Vodă.

Autorităţile Republicii Moldova ‘promovează o agendă transparentă, bine cunoscută cetățenilor şi partenerilor noștri. Totodată, ţinem să reamintim faptul că cooperarea noastră cu NATO se desfăşoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, principalul instrument al acestei cooperări fiind Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP). Unul din elementele centrale ale acestui parteneriat ţine de importanţa respectării principiului neutralității constituționale a ţării noastre de către toţi actorii vizaţi’, a subliniat purtătorul de cuvânt al diplomației moldovene.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (de stânga, pro-rus) al fostului preşedinte pro-Kremlin, Igor Dodon, a cerut explicaţii guvernării, deplângând ‘tentativele Occidentului de a încălca neutralitatea Republicii Moldova’.

Reacţia MAE moldovean intervine după ce declaraţia făcută săptămâna trecută de şefa diplomaţiei britanice a suscitat acuzaţii din partea opoziţiei pro-Kremlin din parlamentul de la Chişinău la adresa guvernului.

Într-un comunicat de presă, Partidul Socialiştilor afirmă că ‘această declarație a fost făcută fără să fi avut loc discuții publice cu reprezentanții conducerii de vârf a R. Moldova’, după care trece la acuzații voalate la adresa guvernării de la Chișinău, potrivit Deschide.md.

‘Dacă însă între R. Moldova şi Marea Britanie şi/sau alte ţări membre ale NATO au avut loc anumite consultări care s-au desfăşurat ‘în culise’, în spatele poporului R. Moldova, Partidul Socialiştilor le condamnă cu fermitate şi cere de la aparatul preşedintelui, guvern, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, majorităţii parlamentare să ofere de urgenţă explicaţii publicului larg’, se afirmă în comunicat.

De asemenea, Rusia a declarat luni că va urmări atent reacțiile oficialilor din Republica Moldova la propunerea unor ţări NATO de a-i livra armament, conform portalului citat. ‘Suscită surprindere nu atât declaraţiile Marii Britanii, cât posibila reacţie a Chişinăului. Dar vom monitoriza reacţiile la aceste declaraţii, având în vedere că Constituţia Republicii Moldova precizează clar statutul său de neutralitate’ a declarat viceministrul de externe Andrei Rudenko, citat de TASS.

Tot luni, un grup de congresmeni americani care se află într-o vizită de lucru la Chişinău au declarat că SUA sunt gata să ofere armament Republicii Moldova dacă vor primi o cerere în acest sens din partea Chişinăului, potrivit Deschide.md.

Oficialii americani au spus că au votat un pachet de sprijin pentru Ucraina şi Republica Moldova în valoare de 40 de miliarde de dolari. Este vorba de asistenţă umanitară şi militară. Deocamdată nu se ştie ce sumă va reveni Republicii Moldova. notează publicaţia citată. 


Vladimir Konstantinov: Adevărul despre „naziștii” de la Azovstal va ieși la iveală

23 mai 2022 | Războiul din Ucraina: SIMFEROPOL /TASS/. Vladimir Konstantinov, președintele Consiliului de Stat din Crimeea, a declarat luni că naziștii de la uzina Azovstal nu au fost spartani sau eroi, ci și-au arătat cea mai rea față și că adevărul despre ceea ce s-a întâmplat va ieși la iveală.

„Voința noastră, voința poporului victorios, a distrus voința nazistă”, a declarat el reporterilor.

„Acest lucru a fost dovedit la Mariupol. De aceea, ei suprascriu în toate modurile posibile problema capitulării și vin cu o narațiune mitică despre o operațiune de evacuare”.

„Adevărul despre rezultatul asediului de la Azovstal se va afla atât în prima linie, cât și în spate”, a spus el.

„Și dacă această epopee va fi urmată de altele similare – în Lisichansk și Severodonetsk, în Slavyansk și Kramatorsk, în tot Donbassul – atunci va avea loc o răsturnare de situație în confruntarea militară – și foarte curând.”

El a spus că principalul rezultat al asediului Azovstal este că a rupt spiritul luptătorilor ucraineni și al trupelor care au fost blocate acolo. „Glorificarea naziștilor, transformarea lor în idoli postumi ai curajului și modele de urmat ar fi avut consecințe negative de amploare”, a spus el.

„Dar e bine că au arătat lumii întregi cea mai proastă față a lor. Nu există spartani acolo. Sunt criminali de rând, dependenți de droguri, oameni complet imorali cu tatuaje fasciste din cap până în picioare.”

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a declarat vineri că ministrul Apărării Serghei Şoigu a raportat președintelui Vladimir Putin despre finalizarea operațiunii și eliberarea lucrărilor Azovstal și a întregului oraș de militanții ucraineni. Din 16 mai, un total de 2.439 de naționaliști Azov și trupe ucrainene, care erau blocați pe teritoriul centralei din 21 aprilie, s-au predat, scrie TASS.


| vezi si Regimentul Azov – Ucraina spune ca sunt eroi, Rusia ii numește naziști