CFSN emite Decretul-lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, privind „amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse” – un șiretlic legislativ prin care reprezentanții organelor de represiune din 1989 au reuşit sa scape

Galerie

CFSN emite Decretul-lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, privind „amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse” – una dintre primele sale inițiative legislative. Continuă lectura

MINERIADA 13-15 iunie 1990. „IATĂ ARMELE HULIGANILOR! BILA CU CARE A FOST DEVASTATĂ TVR”

MANIPULARE SI DIVERSIUNE MARCA FSN

MINERIADA IN VERSIUNEA TELEVIZIUNII ROMÂNE „LIBERE”, 14 iunie 1990

Bila este prezentată „stimaților telespectatori” de muncitorul Dumitru Alexandru, șef de echipă la un atelier de vulcanizare.

00:57 Reporter TVR: Cum credeți că au ajuns ele (n.r. bilele) in mâna celor care au agresat Televiziunea?

01:02 Muncitorul Dumitru Alexandru: ăăă… domne’, noi facem și niște rebuturi acolo…[…] sunt niște colegi de-ai noștri, dacă pot să le spun asa, care lucrează cu noi […] Unul (sic!) din aceste 4 persoane mi-a spus ca să ii confecționez 100-150 de bile […] mi-a oferit bani! Dar eu i-am spus „nu poți să-mi plătești tu mie bilele!” […] „Șerbănescu și Grosu mergeau seară de seară in Piața Universității! (n.r. participau la Golaniada)


Citește și:


MINERII SI PROPAGANDA (NEO)COMUNISTA

MINERIADA 13-15 IUNIE 1990

VIDEO – in care se arata ca MINERII AU VENIT IN BUCUREȘTI „SĂ ASIGURE PACEA ȘI ORDINEA DE CARE AVEM ATÂTA NEVOIE”

00:00 crainic TVR: „Minerii au sosit din toate colțurile tarii, pentru a se alătura forțelor de ordine din capitala”

00:40 TVR difuzează înregistrarea mesajului liderului sindical al minerilor, 14 iunie 1990: „Am venit aici (n.r. in București) să facem liniște Si o să facem pentru noi, familiile și copiii noștri”.

01:48 Reportaj TVR: minerii, erijați in poliție, controlează mașinile din București.

02:40 Adevarul despre operațiunea „restabilirea ordinii”, executata de mineri și alți muncitorii convocați de guvern: bătăi, agresiuni, distrugeri.

05:33 Minerii in Piata Universității,, debarasata de „elementele care subminau viata democratica”. „Victorie”


Citește și:


MINERIADA 13-15 IUNIE 1990

30 DE ANI DE LA MINERIADA DIN 13-15 IUNIE 1990: NICIUN VINOVAT

PROPAGANDA COMUNISTĂ, MANIPULARE ȘI DIVERSIUNE MARCA F.S.N. – T.R.L

„DEDICAȚIE SPECIALĂ PENTRU MINERI”

TESTIMONIALE – MINERIADA DIN 13-15 IUNIE 1990, DUPĂ 30 DE ANI

ION ILIESCU CĂTRE MINERI, 14 iunie 1990

30 DE ANI DE LA PRIMELE ALEGERI LIBERE DIN ROMÂNIA – 20 mai 1990

Primele alegeri libere din România post-decembristă au avut loc in „Duminica Orbului”, ziua in care (aproape) toată națiunea l-a consacrat cu entuziasm pe Ion Iliescu (devenit, după 1989, din tovarăș „domn”) in viața politică a țării.

Ion Iliescu, 20 mai 1990

„Duminică Orbului”, sărbătorită în a cincea duminică de la Paști, evocă una dintre minunile lui Iisus Hristos: redarea vederii unei persoane. Potrivit textelor biblice, cel căruia i-a fost redată vederea a fost luminat și sufletește, ca să înțeleagă mai bine ceea ce se întâmplă în jurul său.

Minunea a funcționat „de minune” pentru tov. Ilici, care a văzut limpede „ce se întâmplă”, a completat buletinul de vot cu „ochii larg deschiși” și l-a introdus „sufletește” in urnă.

„ION ILIESCU” – „UN PREȘEDINTE PENTRU RENAȘTEREA ROMÂNEASCĂ” | afișe electorale, 20 mai 1990

Tehnic vorbind, Ion Iliescu a fost singurul președinte ales majoritar, în adevăratul sens al cuvântului. El a fost votat „orbește”, dar hotărât, de peste 12 milioane de cetățeni (mai exact 12.232.498)

„ION ILIESCU – AVEM ÎNCREDERE IN EL”
„PETRE ROMAN – CURAJ, CONSECVENȚĂ, COMPETENȚĂ”
(manifestație pro-FSN)

Românii, care tocmai „scăpaseră” de comunism la revoluție (cunoscuta ulterior și sub denumirea de puci), au avut trei opțiuni – trei candidați proveniți din culturi fundamental diferite.

După două luni de campanie electorală, 17 milioane de cetățeni erau invitați la urne. Si s-au prezentat. A fost pentru prima dată în istoria tării când un candidat prezidențial a câștigat alegerile din primul tur.

PREȘEDINȚII PE CARE I-AM FI PUTUT AVEA
undefined
Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine” – Ion Raţiu, candidatul PNŢCD la alegerile prezidențiale din 1990
undefined
Ne-am luptat cu niște comuniști” – Radu Câmpeanu, PNL
ȘI PREȘEDINTELE PE CARE I-AM AVUT
undefined
Doresc să-mi exprim satisfacția pentru modul în care s-au derulat alegerile (…)“ – Ion Iliescu, 21 mai 1990.

MATEMATICA ALEGERILOR SCRIE ISTORIE

Rezultatele alegerilor din 20 mai 1990:
Ion Iliescu (FSN / Frontul Salvării Naţionale) – 12.232.498 voturi (85,07% din totalul celor 86% prezenți la vot)
– Radu Câmpeanu (PNL / Partidul Naţional Liberal) – 1.529.188 voturi (10,64%).
– Ion Rațiu (PNTCD / Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat) – 617.007 voturi (4,29%)

Ion Iliescu a câștigat detașat în toate județele, cu excepția Harghitei și Covasnei. Cel mai bun rezultat l-a avut în județul Botoșani – 96,2% din voturi, iar cel mai slab în Harghita – 19,56%.

Radu Câmpeanu a câștigat in județele in care a pierdut Iliescu – Harghita (76,59%.) și Covasna.

Ion Raţiu a ieșit pe locul trei în absolut toate județele, iar cel mai mare scor l-a obținut la București (11,34%).

„NU NE VINDEM ȚARA” – manifestație pro-FSN, aprilie-mai 1990

Frontul Salvării Naționale (cunoscut și ca Frontul Salvării Nomenclaturii), condus, ca partid, de Petre Roman, a câștigat alegerile cu 67,02% din voturi la senat şi 66,31% la adunarea deputaților.
FSN a înregistrat la Buzău, pentru senat, 90,34% şi la Teleorman (oraș dedicat și in prezent comunismului, care i-a dat tarii pe tov. Dragnea și Viorica Dancila), pentru adunarea deputaților, 87,15%.
Cele mai proaste rezultate ale FSN au fost în Harghita (10,37% senat, 11,04% adunarea deputaților) și Mureș (16,52% senat, 14,27% adunarea deputaților).

Cel mai puternic partid de opoziție s-a dovedit a fi Uniunea Democratică Maghiară condusă de Domokos Geza (7,20% voturi la senat și 7,23% la adunarea deputaților).
Cele mai bune rezultate ale UDMR au fost în Harghita (85,65% senat, 85,23% adunarea deputaților) și Covasna (76,67% senat, 77,1% adunarea deputaților).

Cele 119 mandate de senator s-au împărțit astfel: FSN 91, UDMR 12, PNL 10, AUR 2, Miscarea Ecologistă, PNŢCD, Partidul Ecologist și singurul independent din parlament, Antonie Iorgovan, fiecare cate unul.

La Adunarea Deputaţilor, din 396 de mandate, FSN a primit 263, UDMR 29, PNL 29, Mişcarea Ecologistă 12, PNŢCD 12, AUR 9, Partidul Democrat Agrar 9, Partidul Ecologist 8, Partidul Socialist Democratic 5.

Deoarece nu a existat un prag electoral, în parlament au intrat şi formațiuni cu mai putin de 1% din voturi: Partidul Social Democrat condus de Sergiu Cunescu – 2 locuri, Gruparea Democratică de Centru, alianţă a mai multe partide mici – 2 locuri, din care unul pentru Petrişor Morar de la Timişoara (Frontul Democrat Român); Partidul Democrat al Muncii – 1 loc (Vasile Bărbat, rănit al revoluţiei de la Timişoara; mai recent cunoscut şi ca informator al securităţii).

Au mai obținut un loc Partidul Liber Schimbist condus de Ştefan Cazimir, Partidul Reconstrucţiei Naţionale, Partidul Tineretului Liber Democrat, Forumul Democratic al Germanilor, Uniunea Liberală „Brătianu” condusă de Ion Brătianu si Uniunea Democrată a Romilor.

Alte 9 locuri au fost acordate organizaţiilor minorităţilor naţionale care nu întruniseră numărul necesar de voturi pentru un deputat, dar aveau dreptul la reprezentare în parlament, conform legii electorale.

EFECTELE ECONOMICE ALE PRIMELOR ALEGERI LIBERE

Politica economică FSN-istă (ulterior PSD-istă) de tip „Moş Crăciun cu plete d’albe”, a dus la declanșarea inflației, iar rezultatul a fost acela ca mulți români (inclusiv cei care au pus stampila la 20 mai 1990 pe Ion Ilici Iliescu) au ajuns la un nivel de trai mai scăzut decât pe vremea lui Ceaușescu.


Citește și:

vezi mai multe articole pe aceasta tema la:https://www.facebook.com/Amintiri.din.comunism


MISTERUL DOSARELOR SPIONILOR SOVIETICI

Galerie

Această galerie conține 2 fotografii.

Dosarele agenților sovietici care operau pe teritoriul României au fost preluate, în ianuarie 1990, de către Virgil Măgureanu, viitor director al SRI, pe atunci consilier al președintelui FSN Ion Iliescu.
Faptul a fost relatat de Vasile Lupu, cât și de colonelul Mihai Stan, în declarațiile date de aceștia în fața procurorilor militari, ca martori in „Dosarul Revoluției”, și recunoscut inclusiv de Măgureanu. Continuă lectura

„A FOST DIFICIL SĂ DISTRUGEM ARHIVA. MICROFILMELE SALVATE AU FOST PRELUATE DE VIRGIL MĂGUREANU”

Galerie

Declarațiile lui Vasile Lupu, locțiitor al comandantului unității militare UM 0110, care se ocupa contra-informativ de agenții statelor membre ale Tratatului de la Varșovia – audiat ca martor in Dosarul Revoluției. De unde reiese că arhiva „materiale operative importante”, salvată pe microfilme, a fost luată de Virgil Măgureanu, în ianuarie 1990. Continuă lectura

DECRET-LEGE nr. 2 din 27 decembrie 1989

privind constituirea, organizarea şi funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale

EMITENT
FRONTUL SALVĂRII NAȚIONALE
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 27 decembrie 1989

Frontul Salvării Naţionale s-a constituit şi reprezintă unirea tuturor forţelor patriotice şi democratice ale tarii pentru răsturnarea clanului dictatorial ceausist, pentru concentrarea aspiratiilor celor mai largi mase de oameni ai tarii la o viaţa libera şi demna şi cadrul afirmarii acestora.În scopul instaurării democraţiei şi libertăţii, al afirmarii demnităţii poporului român, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ suprem al puterii de stat.Consiliul Frontului Salvării Naţionale reuneste reprezentanţi ai tuturor forţelor patriotice ale tarii, de toate categoriile sociale şi de toate naţionalitatile.Pentru realizarea unei societăţi cu adevărat democratice în ţara noastră şi pentru asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului, Programul Consiliul Frontului Salvării Naţionale prevede:- abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicia unui sistem democratic pluralist de guvernamant;- organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie 1990;- separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat şi alegerea conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate;- restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilitatii şi eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizata, promovarea liberei iniţiative şi a competentei în conducerea tuturor sectoarelor economice;- restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii producţii taranesti. Oprirea distrugerii satelor;- reorganizarea învăţămîntului românesc potrivit cerinţelor contemporane. Reașezarea structurilor învăţămîntului pe baze democrate şi umaniste;- promovarea unei ideologii umaniste şi democrate, a adevaratelor valori ale umanităţii. Eliminarea minciunii şi a imposturii, statuarea unor criterii de competenţa şi justiţie în toate domeniile de activitate;- aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale;- libertatea presei, radioului şi a televiziunii; trecerea acestora în mâinile poporului;- respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale şi asigurarea deplinei lor egalitati în drepturi cu românii;- libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credinţelor religioase;- organizarea întregului comerţ al tarii pornind de la cerinţele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaţiei României. În acest scop, se va pune capăt exportului de produse agroalimentare şi se va reduce exportul de produse petroliere, acordându-se prioritate satisfacerii nevoilor de căldură şi lumina ale oamenilor;- salvarea echilibrului ecologic şi eliminarea acelor lucrări şi investiţii care provoacă daune aerului, apei, solului şi pădurilor tarii; promovarea unor tehnologii moderne nepoluante;- întreaga politica externa a tarii va servi promovării bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrandu-se în procesul de constituire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului.România va respecta angajamentele sale internaţionale şi, în primul rând, cele decurgînd din Tratatul de la Varsovia şi din acordurile de la Helsinki.În realizarea scopului şi programului sau,Consiliului Frontului Salvării Naţionale decretează:

Articolul 1 Numele tarii este România. Forma de guvernământ a tarii este republica.Drapelul tarii este tricolorul tradițional al României, avînd culorile așezate vertical în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.

Articolul 2 Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ al puterii, are următoarele atribuţii:

a) emite decrete cu putere de lege şi decrete; acestea se adoptă cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor consiliului şi se publică în Monitorul Oficial;

b) numeşte şi revoca pe primul-ministru şi aproba competenţa guvernului, la propunerea primului-ministru;

c) numeşte şi revoca pe preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi pe procurorul general al republicii;

d) reglementează sistemul electoral;

e) numește comisia de elaborare a proiectului noii Constituții;

f) aproba bugetul de stat;g) instituie şi conferă decoraţii;

h) acorda gradele de general, amiral şi mareşal, trecerea în rezerva şi rechemarea în activitate a acestora;

i) acorda grațierea şi comutarea pedepsei cu moartea;

j) ratifica şi denunta tratatele internaţionale;

k) declara stare excepțională, mobilizarea generală sau parțială, precum şi starea de război.În subordinea Consiliul Frontului Salvării Naţionale funcționează Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitatea armatei şi a unităţilor preluate de la Ministerul de Interne.Ministerul Apărării Naţionale exercita comanda unica asupra trupelor şi mijloacelor de lupta ale tarii.

Organele de poliţie şi unităţile de pompieri – care îşi păstrează toate atribuţiile specifice – se subordonează nemijlocit Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi consiliilor teritoriale ale acestora. Denumirea de „Miliție” se schimba în „Poliție”.

Articolul 3 Consiliul Frontului Salvării Naţionale este compus din 145 membri.Consiliul alege direct dintre membrii sau un birou executiv format din 11 membri şi anume: preşedintele consiliului, un prim-vicepreşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar şi şase membri.Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale exercita atribuţiile consiliului în intervalul dintre sesiunile acestuia.

Articolul 4 Consiliul Frontului Salvării Naţionale îşi desfăşoară activitatea în sesiuni, precum şi prin următoarele comisii de specialitate:- Comisia de reconstrucţie şi dezvoltare economică;- Comisia pentru agricultura;- Comisia constituţională, juridică şi pentru drepturile omului;- Comisia pentru tineret;- Comisia pentru politica externa;- Comisia pentru ştiinţa şi învăţămînt;- Comisia pentru cultura;- Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic;- Comisia pentru minorităţi naţionale;- Comisia pentru administraţia locală;- Comisia organizatorică şi colectivul de împuterniciţi ai consiliului.Pe lîngă Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale funcţionează un colectiv pentru relaţiile cu publicul şi mijloacele informatiei de masa.

Articolul 5 Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale are următoarele atribuţii:- reprezintă ţara în relaţiile internaţionale; încheie tratate internaţionale;- numeşte şi recheamă pe ambasadorii României în şi din străinătate;- primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state;- acorda cetăţenia română, aproba renunţarea la cetăţenia şi retrage cetăţenia română;- aproba stabilirea domiciliului în România pentru cetăţeni ai altor state;- acorda dreptul de azil;- aproba înfierea unor minori, cetăţeni străini, de către cetăţeni români, precum şi înfierea unor minori, cetăţeni români, de către străini.

Articolul 6 În unităţile administrativ-teritoriale judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale se constituie consilii ale Frontului Salvării Naţionale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Frontului Salvării Naţionale.

Articolul 7 Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale au următoarea componenta:- consiliile judeţene şi cel al municipiului Bucureşti, între 35 şi 51 membri;- consiliile municipale, între 15 şi 27 membri;- consiliile orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, între 11 şi 21 membri;- consiliile comunale, între 9 şi 15 membri.Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale aleg dintre membri lor un birou executiv format din: un preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar şi 3-5 membri.- Preşedintele consiliului este şi preşedintele biroului executiv.

Articolul 8 Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale răspund pe plan local de organizarea şi desfăşurarea activităţilor economice, comerciale, de ocrotire a sănătăţii populaţiei, de învăţămînt şi cultura, edilitar-gospodăreşti, precum şi de apărarea avutiei poporului, de ocrotirea drepturilor cetăţeneşti, de asigurarea legalităţii şi menţinerea ordinii publice în unităţile administrativ-teritoriale în care sînt constituite.În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile teritoriale adopta hotărîri, care sînt luate cu majoritate simpla a voturilor membrilor acestora.Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale îşi desfăşoară activitatea în sesiuni, precum şi prin comisii de specialitate.Aparatul propriu al comitetelor şi birourilor executive ale fostelor consilii populare, cel al organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, precum şi al instituţiilor social-culturale locale, îşi vor desfăşura activitatea în actuala lor structura.

Articolul 9 Numărul personalului şi structura aparatului Consiliului Frontului Salvării Naţionale se stabilesc de către biroul executiv al acestuia.

Articolul 10 Sînt şi rămîn dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial.

PREŞEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUISALVĂRII NAŢIONALE

ION ILIESCU


ION ILIESCU

Guvernul provizoriu PETRE ROMAN era alcătuit din „fosta” nomenclatură comunistă

Galerie

Această galerie conține 7 fotografii.

Guvernul provizoriu, instalat la 26 decembrie 1989, prin numirea lui Petre Roman în funcția de premier, a fost format în proporție de 74,2% din foști membri ai nomenclaturii (*). Cei mai numeroşi şi mai puţin cunoscuţi de opinia publică erau … Continuă lectura

DECRETUL CFSN, PENTRU INSTITUIREA TRIBUNALULUI MILITAR, ÎN PROCESUL SOȚILOR CEAUȘESCU – 24 decembrie, 1989

Galerie

Cel mai rapid proces din România a fost cel a soților Ceaușescu, pentru judecarea cărora generalul Victor Atanasie Stănculescu – eminența cenușie care a organizat punerea în practică a deciziei politice de lichidare fizică a celor doi, în 24 decembrie 1989, prin decretul CFSN, semnat de Ion Iliescu -, a stabilit o durată de maxim o oră. Continuă lectura

COMUNICATUL CFSN CĂTRE ȚARĂ – 22 decembrie1989

Galerie

„Trăim un moment istoric. Clanul Ceaușescu, care a dus tara la dezastru, a fost eliminat de la putere. Cu toții știm si recunoaștem ca victoria de care se bucura întreaga tara este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate naționalitățile si, in primul rind, al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu prețul singelui, sentimentul demnității naționale”, se arată în comunicat. Continuă lectura