| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 266 | ˅ | ZIUA 631 | | Războiul ISRAEL-GAZA – ZIUA 41 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
16 noiembrie 1364 | Începutul domniei lui Vladislav Vlaicu în Țara Românească.
16 noiembrie 1485 | Lupta de la Cătlăbuga; Ștefan cel Mare îi învinge pe otomani.
16 noiembrie 1849 | Un tribunal rus l-a condamnat pe Fiodor Dostoievski la moarte pentru activități anti-guvernamentale. Execuția a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa fiind comutată în exil în Siberia.
16 noiembrie 1855 | Exploratorul britanic David Livingstone este primul european care ajunge la cascada Victoria (Mosi-oa-Tunya).
16 noiembrie 1878 | S-a constituit la Sibiu Reuniunea Română de Muzică sub conducerea cărturarului Zaharia Boiu.
16 noiembrie 1881 | La București a fost înființată Facultatea de Teologie ortodoxă.
16 noiembrie 1885 | George Eastman, fondator al companiei Kodak, a inventat în SUA pelicula de nitroceluloză pentru a imprima imagini.
16 noiembrie 1907 | După ce cu doi ani în urmă nu au reușit să constituie un stat al SUA, cele cinci triburi civilizate s-au unit cu teritoriul Oklahoma și au format al 46-lea stat al Uniunii.
16 noiembrie 1916 | Primul război mondial: „Bătălia pentru București”, cea mai mare operațiune militară a armatei române din anul 1916, condusă de generalul Constantin Prezan, prin care se încerca apărarea Capitalei.
16 noiembrie 1919 | Amiralul Miklós Horthy, fost comandant al marinei imperiului Austro-Ungar, preia puterea la Budapesta.
16 noiembrie 1920 | S-a încheiat revoluția din Rusia, începută în primăvara anului 1918.
16 noiembrie 1933 | Statele Unite recunosc Uniunea Sovietică.
La 16 noiembrie 1933, președintele Franklin Roosevelt a pus capăt celor aproape 16 ani de nerecunoaștere americană a Uniunii Sovietice [1], în urma unei serii de negocieri la Washington, D.C., cu comisarul sovietic pentru afaceri externe, Maxim Litvinov (1876-1951).
Aproape imediat după preluarea mandatului, președintele Roosevelt a luat măsuri pentru a stabili relații diplomatice oficiale între Statele Unite și Uniunea Sovietică. Motivele sale au fost complexe, iar decizia s-a bazat pe mai mulți factori principali. Roosevelt spera că recunoașterea URSS ar servi intereselor strategice ale SUA, prin limitarea expansionismului japonez în Asia și credea că o recunoaștere diplomatică deplină ar servi intereselor comerciale americane în Uniunea Sovietică, o chestiune care îngrijora, într-o oarecare măsură, o administrație care se confrunta cu efectele Marii Depresiuni. În plus, America rămăsese singura mare putere care continua să refuze recunoașterea diplomatică oficială a Uniunii Sovietice.
In preambulul deciziei sale, Roosevelt a comandat un sondaj de opinie publică, ceea ce, la acea vreme, însemna chestionarea a 1.100 de editori de ziare din SUA: 63% au fost în favoarea recunoașterii URSS, iar 27% s-au opus. De asemenea, Roosevelt s-a întâlnit personal cu liderii catolici, pentru a surmonta obiecțiile acestora.
Medierea dintre URSS și SUA, în vederea recunoașterii URSS de către SUA, s-a derulat, din partea americană, prin doi intermediari personali ai lui Roosevelt: Henry Morgenthau (pe atunci șef al Administrației de Credit Agricol și secretar interimar al Trezoreriei) și William C. Bullitt (fost diplomat care, în calitate de Asistent Special al Secretarului de Stat, servea, în mod neoficial, drept unul dintre principalii consilieri de politică externă ai lui Roosevelt).
Cei doi l-au abordat pe Boris Shvirsky, reprezentantul neoficial al Uniunii Sovietice la Washington, cu o scrisoare nesemnată din partea lui Roosevelt către șeful oficial de stat al Uniunii Sovietice, președintele Comitetului Executiv Central, Mihail Kalinin. Scrisoarea dădea de înțeles că guvernul SUA ar fi dispus să negocieze termenii de recunoaștere a Uniunii Sovietice și îi cerea lui Kalinin să trimită un emisar la Washington. Ca răspuns, comisarul pentru afaceri externe, Litvinov, a călătorit la Washington în noiembrie 1933, pentru a demara dialogul.
Inițial, discuțiile nu au avansat prea mult, din cauza unor probleme nerezolvate: datoria neplătită a Uniunii Sovietice față de Statele Unite, restricționarea libertăților religioase și a drepturilor legale ale cetățenilor americani care trăiau în URSS, precum și implicarea sovietică în subversiunea și propaganda comunistă în Statele Unite. Cu toate acestea, în urma unor negocieri individuale, cunoscute sub numele de „Convorbirile Roosevelt-Litvinov”, Litvinov și președintele au elaborat un „acord între domni”, la 15 noiembrie 1933, depășind astfel principalele obstacole care blocau recunoașterea.
Conform termenilor acordurilor Roosevelt-Litvinov, sovieticii s-au angajat să participe la viitoarele discuții pentru a-și achita datoriile financiare restante față de SUA. Cu patru zile mai devreme, în urma unei alte întâlniri private cu Litvinov, Roosevelt a reușit, de asemenea, să obțină garanții că guvernul sovietic se va abține de a se amesteca în afacerile interne americane (de exemplu, sprijinirea Partidului Comunist American) și va acorda anumite drepturi religioase și juridice cetățenilor americani care trăiesc în URSS.
În urma încheierii acestor acorduri, președintele Roosevelt l-a numit pe William C. Bullitt în calitate de prim ambasador al SUA în Uniunea Sovietică.
Într-o scrisoare adresată ministerului de externe sovietic, Roosevelt nota: „Am încredere că relațiile stabilite acum între popoarele noastre vor rămâne pentru totdeauna normale și prietenoase și că națiunile noastre vor putea coopera de acum înainte pentru beneficiul lor reciproc și pentru menținerea păcii în lume”. (“I trust that the relations now established between our peoples may forever remain normal and friendly, and that our nations henceforth may cooperate for their mutual benefit and for the preservation of peace of the world.”)
Însă Litvinov era mai puțin „domn’, și mai mult „tovarăș” – iar spiritul de cooperare întruchipat în acordurile Roosevelt-Litvinov s-a dovedit a fi de scurtă durată. După sosirea sa la Moscova, în decembrie 1933, Bullitt a fost dezamăgit de sovietici, deoarece problema rambursării datoriei nu s-a materializat.
Mai mult, au apărut dovezi că guvernul sovietic și-a încălcat promisiunea de a nu interveni în afacerile interne americane. Mai mult, asasinarea șefului Partidului Comunist din Leningrad, Serghei Kirov, a lansat prima dintre „Marile epurări” care a dus la moartea si întemnițarea a milioane de cetățeni sovietici, regimul stalinist lichidând orice potențial „prietenos” al guvernului SUA. Amploarea și caracterul public al epurărilor au îngrozit atât personalul diplomatic american staționat în Uniunea Sovietică, cât și întreaga lume.
Cu toate acestea, în 1936, într-o noua încercare, Roosevelt l-a trimis pe omul de afaceri Joseph E. Davies la Moscova, ca înlocuitor al lui Bullitt. Deși Davies a reușit să restabilească relații amiabile cu conducerea sovietică, el s-a confruntat cu noi provocări, ca urmare a înrăutățirii situației politice din Europa.
Relațiile dintre SUA și URSS au atins punctul fierbinte în august 1939, când sovieticii au semnat Pactul Molotov-Ribbentrop cu Germania nazistă, după ce britanicii și francezii au respins ofertele sovietice de a stabili o alianță militară împotriva Germaniei. Abia la începutul invaziei germane în Uniunea Sovietică, în iunie 1941, Statele Unite și Uniunea Sovietică vor găsi din nou o „cauză comună”.
[1] 
La 6 decembrie 1917, guvernul SUA a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia, după ce Partidul Bolșevic a preluat puterea de la regimul țarist în urma „Revoluției din octombrie”.
Președintele SUA, Woodrow Wilson, a decis să nu mai recunoască Rusia la acel moment, deoarece noul guvern bolșevic a refuzat să onoreze datoriile anterioare față de Statele Unite, ca fiind contractate de guvernul țarist, a ignorat acordurile preexistente ale tratatelor cu alte națiuni și a confiscat proprietățile americane din Rusia.
16 noiembrie 1938 | Chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat pentru prima oară drogul halucinogen LSD la laboratoarele Sandoz din Basel, Elveția.
16 noiembrie 1945 | Constituirea UNESCO – Organizatia Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.
Pe 16 noiembrie 1945 reprezentanții a 44 de state participante la Conferința de la Londra au semnat Actul constitutiv al UNESCO; a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 1946.
16 noiembrie 1957 | Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste din 64 de țări.
Se adoptă o declarație care condamnă „revizionismul” în general, iar în mod special „revizionismul” iugoslav.
16 noiembrie 1965 | Sovieticii lansează de la baza Baikonur din Kazakhstan, sonda spațială Venera III.
16 noiembrie 1979 | S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului din București între stațiile Timpuri Noi și Semănătoarea.
16 noiembrie 1988 | A fost adoptată Declarația de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoștea supremația legilor estoniene asupra celor unionale.
16 noiembrie 1988 | Benazir Bhutto este aleasă în funcția de prim-ministru al Pakistanului, pe care a deținut-o în legislaturile 1988-1990 și 1993-1996, fiind prima conducătoare politică a unei țări musulmane.
16 noiembrie 1993 | 
Președintele rus, Boris Elțin, închide muzeul Lenin
16 noiembrie 1998 | Înființarea Ziarului Financiar.
16 noiembrie 2000 | 
Bill Clinton devine primul președinte american care vizitează Vietnamul
16 noiembrie 2014 | Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi la turul doi al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne.
16 noiembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Joe Biden a părăsit summitul G20 de la Bali declarând că racheta care a căzut în Polonia este „puțin probabil” să fi fost trasă din Rusia
16 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA refuză să comenteze informațiile despre faptul că o rachetă „de fabricație rusă” care a lovit Polonia a fost lansată de forțele ucrainene →
16 noiembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski se adresează liderilor G20, pledând ca disputele să fie lăsate deoparte și lumea să facă eforturi pentru pacea globală →
16 noiembrie 2022 |
Războiul din Ucraina: Macron afirmă că G20 are responsabilitatea de a „evita escaladarea” incidentului cu rachete din Polonia →
16 noiembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele polonez spune că „nu există niciun indiciu că acesta a fost un atac intenționat asupra Poloniei” →
16 noiembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Șeful NATO: racheta care a lovit Polonia a fost probabil trasă de apărarea Ucrainei, dar Rusia poartă „responsabilitatea supremă”→
16 noiembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski: „Fără îndoială”, racheta care a lovit Polonia nu a fost ucraineană →
16 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski spune că dorește toate datele legate de rachetele care au aterizat în Polonia →
16 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Germania se oferă să ajute Polonia să patruleze spațiul aerian, după incidentul cu rachete →
16 noiembrie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Șeful MI5: Marea Britanie va trebui să abordeze agresiunea rusă în anii următori →
16 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusa spune că i-au fost refuzate vizele pentru a participa la sesiunea OSCE din Varșovia →
16 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Șeful CIA se întâlnește cu președintele polonez →
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.