| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 265 | ˅ | ziua 630 | | Războiul ISRAEL-GAZA – ZIUA 40 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
Mai sunt 46 de zile până la sfârșitul anului.
15 noiembrie 1813 | Gheorghe Asachi deschide, la Academia Domnească din Iași, un curs în limba română, pentru a preda, în limba națională, ingineria și hotărnicia. Cursul a funcționat până în 1818.
15 noiembrie 1836 | A fost înființat, la Iași, Conservatorul Filarmonic și Dramatic, sub direcția lui Gheorghe Asachi, spătarului Vasile Alecsandri (tatăl) și a vornicului Ștefan Catargiu; și-a încheiat activitatea în 1840.
15 noiembrie 1864 | În timpul Războiului Civil American, generalul unionist William Tecumseh Sherman și-a început Marșul spre Mare, în care a distrus infrastructura și orașele confederației între Atlanta și Savannah, Georgia.
15 noiembrie 1884 | Începe Conferința de la Berlin (până pe 26 februarie 1885) în urma căreia participanții occidentali*, sub pretextul „civilizării” continentului, au reglementat colonizarea europeană și comerțul în Africa, în timpul perioadei neo-colonialiste. Conferința a afirmat, totodată, ascensiunea neașteptată a Germaniei ca putere imperială.
În 1884, liderii a paisprezece țări europene* și ai Statelor Unite ale Americii s-au întâlnit pentru a discuta despre controlul resurselor Africii, în ceea ce s-a numit Conferința de la Berlin sau Conferința Congo (Kongokonferenz). În final, împuterniciții acestor țări au semnat Actul de la Berlin – primul document internațional care a făcut referire la obligațiunile ce țineau de „sferele de influență”.
Aceștia au discutat despre împărțirea Africii, stabilind, amiabil, reguli pentru alocarea resurselor sale între țările occidentale, în detrimentul poporului african. Dintre cele paisprezece națiuni participante la Conferința de la Berlin, Franța, Germania, Marea Britanie și Portugalia au fost principalii actori. Au lipsit, în special, reprezentanții Africii.
Una dintre sarcinile Conferinței a fost ca fiecare țară europeană care a revendicat posesia unei părți din Africa să aducă „civilizația”, sub forma creștinismului, precum și comerțul. Regele Leopold al II-lea al Belgiei (și fondator al Asociației Internaționale Africane – (AIA) – un paravan pentru proiectul său privat de a exploata resursele din Africa Centrală), a promis exact acest lucru, iar Congo – extrem de bogat în resurse naturale, inclusiv fildeș, ulei de palmier, lemn și cauciuc – a fost recunoscut, în mod oficial, ca fiind posesia personală a lui Leopold. Leopold va căuta să își sporească averea proprie, atât în dauna mediului cât și a populației din Congo.
În timp ce jefuirea fără noimă în goana pentru obținerea resurselor naturale a provocat mediului distrugeri uriașe, există o poveste mai amplă despre corupție și inumanitate. Leopold dorea să obțină câștiguri personale, exploatând congolezii ca sclavi, pentru mâna de lucru. Dacă producția scădea sau obiectivele nu erau îndeplinite, aceștia riscau pedepse severe, de la tăierea unei mâini, până la execuția la moarte.
În cadrul Conferinței de la Berlin, scopul principiului „ocupării efective” a fost un subiect de dispută între Germania, Marea Britanie și Franța. Germania, „ultimul sosit” în lupta pentru colonii, considera că, în privința extinderii puterii în Africa, nicio putere colonială nu trebuie să aibă un drept legal asupra unui teritoriu, cu excepția cazului in care statul respectiv nu exercita un control politic puternic și eficient și, în acest caz, numai pentru o perioadă limitată de timp, fiind în esență o forță de ocupație. În schimb, britanicii considerau că Germania a întârziat la împărțirea Africii și era puțin probabil să mai poată obține noi teritorii, în afară de cele pe care le ocupase deja și care se dovediseră rapid mai valoroase decât cele ocupate de ei. Regatul Unit și Franța au presupus că interesul Germaniei era să stânjenească celelalte puteri coloniale din Africa și să le oblige să renunțe la posesiunile lor, dacă nu puteau să asigure o prezență politică puternică în regiunile pe care le ocupau. Pe de altă parte, Regatul Unit controla un teritoriu mare pe continentul african și dorea să-l păstreze, reducându-si, cât mai mult posibil, responsabilitățile și costurile administrative. Poziția britanică a avut câștig de cauză.
*Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Regatul Spaniei, SUA, Republica Franceză, Regatul Unit, Regatul Italiei, Regatul Țărilor de Jos (Imperiul Olandez), Regatul Portugaliei, Imperiul Rus, Suedia-Norvegia, Imperiul Otoman.
Spre deosebire de restul statelor invitate, Statele Unite și-au rezervat dreptul de a respinge sau de a accepta concluziile Conferinței.
15 noiembrie 1889 | În Brazilia, împăratul Pedro al II-lea a fost detronat printr-o lovitură de stat condusă de mareșalul Deodoro da Fonseca, iar țara a fost proclamată republică.
15 noiembrie 1924 | Apare, la București, revista săptămânală „Mișcarea literară” (până la 17 octombrie 1925), condusă de Liviu Rebreanu.
15 noiembrie 1928 | În SUA este introdus primul laborator de defectoscopie de cale ferată.
15 noiembrie 1943 | Al Doilea Război Mondial: pe teritoriul U.R.S.S., din dispoziția guvernului sovietic, se constituie divizia “Tudor Vladimirescu“
Divizia era alcătuită din prizonieri români, soldați și ofițeri, pe baza de voluntariat, cu scopul luptei împotriva Germaniei naziste și aliaților acesteia, respectiv și împotriva României. Concret, membrii Diviziei erau trădători de țară.
La 30 decembrie 1947, militarii Diviziei „Tudor Vladimirescu” au participat, alături de voluntari comuniști, la lovitura de stat care a răsturnat ilegal ordinea constituțională în România, înlocuind Garda Regală de la Palatul Elisabeta, care fusese arestată.
15 noiembrie 1943 | Moare Ilie Moscovici (n.1885, Băiceni, jud. Iași), om politic, membru al conducerii Partidului Socialist din România (1920) și al conducerii Partidului Social-Democrat din România (1927-1943).
Fiica sa, Mira MOSCOVICI, a fost redactor la centrul de documentare al Ministerului Muncii, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul 2 „Steaua R.S.R.” cls. a V-a;; după evenimentele din decembrie 1989, co-fondatoare a P.S.D. condus de Sergiu Cunescu.
15 noiembrie 1948 | A fost testată cu succes prima locomotiva electrică cu turbina de gaz (SUA).
15 noiembrie 1956 | Are loc premiera primul film al lui Elvis Presley, Love me tender la cinematograful Paramount în New York.
15 noiembrie 1968 | Romania adoptă Legea nr. 33/1968 privind pregătirea tineretului pentru apărarea patriei.
15 noiembrie 1969 | La Washington DC, peste 250.000 de oameni au protestat față de Războiul din Vietnam.
15 noiembrie 1971 | Intel Corporation a lansat primul microprocesor integrat din lume, denumit Intel 4004, care putea executa până la 60.000 de instrucțiuni pe secundă.
15 noiembrie 1979 | 
Președintele Carter îngheață toate activele iraniene din Statele Unite ale Americii
15 noiembrie 1987 | Pe fondul înrăutățirii condițiilor de trai, izbucnește revolta muncitorilor de la Brașov.
La Brașov au loc manifestațiile spontane ale muncitorilor de la uzinele Tractorul, Steagul Roșu şi uzinele Roman împotriva regimului ceaușist, la care s-a alăturat o mare parte din populația orașului.
15 noiembrie 1988 | La Alger, Consiliul Național Palestinian, înființat de Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OLP), adoptă Declarația de Independență, prin care se proclamă „constituirea statului Palestina, pe teritoriul Palestinei, cu capitala la Ierusalim”. Totodată, Yasser Arafat, președintele OLP, și-a asumat titlul de „Președinte al Palestinei”.
Organizația Națiunilor Unite a recunoscut OLP drept „reprezentant al poporului palestinian”, Consiliul Național Palestinian și guvernul său în exil, reprezentând, ambele, poporul palestinian din întreaga lume.
În Declarația de independență se face referire la „retragerea Israelului din toate teritoriile palestiniene şi arabe ocupate în 1967, inclusiv din Ierusalimul arab”.
Potrivit declarației, Statul Palestina ar trebui sã cuprindă Cisiordania (5572 kmp) și Fâșia Gaza (367 kmp), și sã aibă capitala la Ierusalimul de Est (arab).
Între anii 1920-1948 Ierusalimul a fost capitala Palestinei, sub mandat britanic, iar în 1949 partea de vest, aflată sub control israelian, a fost proclamată capitală a Statului Israel. Partea de est s-a aflat, în perioada anilor 1948-1967, în Iordania.
Între anii 1948-1973, 17 state au stabilit ambasade în partea de vest a Ierusalimului, pe care, ulterior, le-au închis, în anii 1973-1980, în urma presiunii statelor arabe și a reacțiilor internaționale negative privind unificarea unilaterală a orașului, în 1980, sub jurisdicție israeliană. Israelul a cucerit Ierusalimul de Est şi l-a anexat în 1967, înainte de a-l proclama, în 1980, orașul „unificat”, capitală „eternă” şi „indivizibilă” – decizie respinsă de Națiunile Unite, care consideră, în continuare, Ierusalimul de Est, drept teritoriu palestinian ocupat
În 2018, administrația Donald Trump a transferat ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Ca reacție, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a subliniat, la acea dată, că toate ambasadele statelor U.E. în Israel sunt la Tel Aviv, afirmând că „poziția Uniunii Europene este bine-cunoscută și clară.”
Urmare a deciziei SUA, Liviu Dragnea, liderul PSD de atunci, a hotărât ca Ambasada României din Israel să fie mutată de la Tel Aviv, la Ierusalim, declarând că susține administrația americană. Acest lucru, a spus el, “are o valoare foarte mare pentru administrația americană, suntem practic a doua ţară care face acest anunț. Este această decizie luată, pentru care eu am ieșit prima dată, o susțin, Guvernul a acționat în consecință şi încep procedurile”. Decizia nu a fost implementată însă, iar Ambasada României în Israel se află, în continuare, la Tel Aviv.
Decizia preşedintelui american a provocat un val de dezaprobare în întreaga lume. Primele ciocniri au avut loc în Cisiordania ocupată şi în Fâșia Gaza, teritorii despărțite, dar care se presupune că vor forma, într-o bună zi, un stat palestinian.
În ceea ce privește mișcarea islamistă Hamas, aceasta a îndemnat la o nouă revoltă populară. ”Nu putem face faţă politicii sioniste susținute de către Statele Unite decât lansând o nouă intifada”, a declarat șeful Hamas, Ismaïl Haniyeh. Astfel, ca răspuns la decizia președintelui american și la “negocierea statutului Ierusalimului”, armata a anunţat desfășurarea unor batalioane suplimentare în Cisiordania, având în vedere că Trump a provocat, în rândul palestinienilor, o furie fără precedent.
Alături de Statele Unite (din 2018), doar Guatemala (2018), Honduras (2020) Kosovo (19 martie, 2021) şi Papua Noua Guinee (6 septembrie 2023), au ambasada în Orașul Sfânt, problemă cheie în conflictul israeliano-palestinian.
15 noiembrie 1990 | La Brașov are loc o demonstrație de mari proporții cu prilejul aniversării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor și locuitorilor din Brașov.
În frunte cu membrii Asociației „15 noiembrie”, demonstranții au parcurs vechiul traseu al manifestației din 1987.
15 noiembrie 1992 | În România s-a schimbat numerotația telefonică.
În București s-a trecut la numere de telefon din 7 cifre (de la 6) iar în alte orașe de la 5 la 6 cifre.
15 noiembrie 2008 | România: Opt mineri și patru membri ai echipelor de salvare au murit în urma a două explozii la mina Petrila
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Summitul G20 de la Bali, Indonezia, se deschide astăzi, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski cere liderilor G20 să devină „co-creatorii păcii →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski prezintă un plan de pace →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Kremlinul spune că Ucraina „nu poate și nu vrea să negocieze” →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Franța și China au convenit să detensioneze conflictul din Ucraina →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: China laudă atitudinea „responsabilă” a Rusiei față de războiul nuclear →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Lavrov acuză Occidentul și aliații săi de acțiunile Rusiei în Ucraina →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Liderii G20 condamnă războiul din Ucraina într-un proiect de declarație →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Biroul ONU pentru drepturile omului a declarat marți că atât Rusia, cât și Ucraina, au torturat prizonieri de război în timpul conflictului care durează de aproape nouă luni →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rachetele rusești lovesc cel puțin șapte orașe ucrainene →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rachete sau fragmente de rachete au aterizat în Polonia →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski spune că „teroarea nu se limitează la granițele noastre naționale”, după ce o racheta sau fragmente de rachete au aterizat în Polonia →
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul rus de externe a părăsit summitul G20 de la Bali, relatează presa de stat
15 noiembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Directorul CIA vizitează Kievul pe fondul atacurilor rusești cu rachete în Ucraina
15 noiembrie 2022 | ONU condamnă decapitarea a 2 fete în tabăra Al Hol din Siria și cere o anchetă
ONU a condamnat marți decapitarea a două fete, de 11 și 13 ani, în tabăra de refugiați Al-Hol din estul Siriei, unde se află familiile suspecților membri ai grupării teroriste Daesh/ISIS.
„De ceva vreme atragem atenția asupra condițiilor proaste din tabăra Al-Hol, iar acesta este o altă amintire extrem de tristă a cât de proaste sunt condițiile”, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq.
„Continuăm cu rugămințile noastre pentru ca toate părțile să facă tot ce pot pentru a îmbunătăți situația de acolo. Și, bineînțeles, acest lucru trebuie condamnat și investigat în detaliu.”
Cadavrele fetelor egiptene au fost găsite lângă sistemul de canalizare al lagărului, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.
Grupul de monitorizare a spus că cadavrele celor două fete, care dispăruseră în ultimele zile, aveau răni de înjunghiere.
Tabăra Al-Hol este condusă de grupul terorist YPG/PKK și găzduiește 55.000 de membri suspectați ai Daesh/ISIS și familiile acestora din Siria, Irak și alte 60 de țări, mai mult de jumătate dintre rezidenți fiind copii.
ONU a deplâns condițiile inumane și degradante din tabără, experții în drepturile omului cerând națiunilor să repatrieze cetățenii deținuți în locație.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.