| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 151 | ZIUA 516 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
24 iulie 1148 | Ludovic al VII-lea al Franței asediază Damascul în timpul celei de-a doua cruciade.
24 iulie 1534 | Exploratorul francez Jacques Cartier plasează o cruce pe Peninsula Gaspé (Canada) pe care o revendica pentru Franța și ia în posesie teritoriul, în numele regelui Francisc I al Franței.
24 iulie 1567 | Maria, regină a Scoției este forțată să abdice. Fiul ei, în vârstă de un an, devine astfel regele Iacob al VI-lea al scoțienilor.
24 iulie 1577 | Armata spaniolă si mercenarii germani cuceresc Namur
24 iulie 1692 | Franța îl înfrânge pe William al III-lea al Angliei, la Steinkirk (Enghien)
24 iulie 1704 | Trupele engleze și olandeze ocupă Gibraltar
24 iulie 1758 | George Washington a fost ales în Virginia House of Burgesses, reprezentând ținutul Frederick.
24 iulie 1772 | Are loc Congresul de pace de la Focșani și București
Delegațiile Moldovei și Țării Românești au cerut independența de fapt, sub garanția Austriei, Rusiei și Prusiei, și unirea celor două țări românești. (24 iulie 1772-22 martie 1773)
24 iulie 1783 | Georgia devine protectorat al Rusiei țariste
24 iulie 1823 | Sclavia este abolită în Chile.
24 iulie 1824 | Ziarul Harrisburg Pennsylvanian publică rezultatele primului sondaj de opinie publică, cu un avantaj clar pentru Andrew Jackson
24 iulie 1883 | Arabi Pașa declară un război sfânt în Egipt
24 iulie 1864 | Domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni și moldoveni, punând bazele instituției moderne de pază a frontierelor țării.
24 iulie 1886 | China preia protectoratul britanic al Birmaniei
24 iulie 1902 | În Turcia, sultanul Abdul-Hamid, sub presiunea Imperiului Otoman, numește o comisie care să ia în considerare reformele care ar putea pacifica revoluționarii macedoneni
24 iulie 1905 | Țarul Nicolae al II-lea (Rusia) și împăratul Wilhelm al II-lea (al Germaniei) semnează Tratatul de la Björkö, prin care fiecare țară este de acord să vină în apărarea celeilalte, dacă ar fi atacată de puterile europene
24 iulie 1908 | După câteva zile de discuții cu miniștrii săi, sultanul Abdul Hamid din Turcia anunță că restabilește constituția liberală din 1876 și spune că va deveni mai receptiv la cererile disidenților
24 iulie 1911 | Exploratorul american, Hiram Bingham, descoperă Machu Picchu, orașul pierdut al incașilor
24 iulie 1915 | În timp ce era ancorată într-un port pe râul Chicago, nava americană SS Eastland s-a înclinat spre partea râului, din cauza numărului prea mare de pasageri. 844 de oameni din 2.572 și-au pierdut viața.
24 iulie 1917 | Bătălia de la Mărășești. Victoria armatei române, comandate de generalul Eremia Grigorescu, asupra trupelor germane conduse de generalul von Mackensen (24 iulie/6 august-6/19 august).
24 iulie 1922 | Consiliul Ligii Națiunilor aprobă, oficial, Mandatul britanic pentru Palestina, sau Mandatul Palestinei – o împuternicire legală acordată Marii Britanii pentru administrarea Palestinei -, care a intrat în vigoare pe 26 septembrie 1923.
După Primul Război Mondial, odată cu înfrângerea Imperiului Otoman, Maria Britanie a preluat controlul asupra zonei cunoscute sub numele de Palestina, locuită de o minoritate evreiască și o majoritate arabă. În 1920, conferința de la San Remo a acordat Marii Britanii mandatul asupra Palestinei, urmând ca doi ani mai târziu Palestina sa fie efectiv sub administrație britanică.
Cu 5 ani înaintea aprobării oficiale a Mandatului de către Liga Naţiunilor, Marea Britanie se angajase, prin așa-numita Declarație Balfour – o scrisoare trimisă, 2 noiembrie 1917, de ministrul de Externe britanic către baronul Rothschild, unul dintre liderii comunității evreiești britanice -, să sprijine crearea unui „cămin național pentru poporul evreu” în Palestina, fără a „prejudicia drepturile civile și religioase ale comunităților ne-evreiești existente”.
Ca înalt Comisar pentru Palestina a fost numit oficial, la 1 iulie, sir Herbert Samuel. Samuel, care era evreu, a procedat, după sosirea sa în Palestina, la 20 iunie 1920, la implementarea Declarației Balfour, din 1917, și a anunțat o cotă de 16.500 de imigranți evrei, pentru primul an. Până în aprilie 1920, evreii reprezentau 11% din populația Palestinei.
De asemenea, la Conferința de la Cairo, din martie 1921, cu Winston Churchill în calitate de Secretar Colonial, cu responsabilitate specială pentru cele două mandate ale Marii Britanii, Palestina și Mesopotamia, s-a decis, împreună cu Înalții Comisari britanici pentru Egipt, Mesopotamia și Palestina, ca regiunea Transiordaniei să fie separată de restul Palestinei, la propunerea Departamentului Orientului Mijlociu, susținută de Churchill. Linia de despărțire ar fi fost râul Iordan.
În consecință, în preambulul Mandatului din 1922, se afirma că principalele puteri aliate au căzut de acord asupra faptului că puterea mandatară era responsabilă pentru punerea în practică a Declarației Balfour, adoptată de guvernele Aliaților.
Mandatul a fost urmat, peste 25 de ani, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, de Rezoluția 181 din noiembrie 1947 – o decizie a Adunării Generale a ONU de a împărți Palestina între evrei.- care au admis și au omologat această împărțire -, și arabi – care au respins-o.
Astfel, la expirarea Mandatului Palestinei, în mai 1948, evreii și-au proclamat independența, prin crearea Statului Israel, în cadrul liniilor de împărțire teritorială cuprinse în Rezoluția ONU.
Declarația Balfour se concretiza, în fine, după 31 de ani, însă consecințele sale au fost dramatice. Conflictul israeliano-palestinian care s-a declanşat imediat după proclamarea statului Israel a fost marcat de confruntări sângeroase și, până in prezent (2023) s-a dovedit a fi de nesoluționat.
Mandatul Palestinei se baza pe principiile conținute în Articolul 22 al Convenției Ligii Națiunilor și în rezoluția Conferinței de la San Remo, din 25 aprilie 1920, a principalelor puteri asociate și aliate din timpul Primului Război Mondial.
Mandatul a legalizat administrația britanică și în partea de sud a fostei Sirii Otomane, în perioada anilor 1923 – 1948.
Cu acordul Ligii Națiunilor, Regatul Unit a împărțit teritoriul aflat sub mandat în două zone administrative: Palestina, sub controlul britanic nemijlocit, și Transiordania, un teritoriu cu un anumit grad de autonomie, plasat sub conducerea familiei Hashemite (în conformitate cu angajamentele pe care și le luase McMahon, în numele guvernului de la Londra, încă din 1915).
Prin această împărțire, teritoriul Transiordaniei a fost exclus de britanici din zona în care urma să fie creat „Căminul național evreiesc”.
Mandatele urmau să înceteze atunci când teritoriile aflate sub mandat ar fi fost capabile să se autoguverneze.
24 iulie 1923 | Puterile Aliate și Turcia semnează tratatul de la Lausanne, prin care se stabilesc granițele moderne ale Turciei, în urma războiului turc de independență
Tratatul de la Lausanne (Traité de Lausanne), semnat la Palais de Rumine, Lausanne, Elveția, la 24 iulie 1923, a fost un tratat de pace negociat în timpul Conferinței de la Lausanne, din 1922-1923.
Tratatul a soluționat, în mod oficial, conflictul care a existat inițial între Imperiul Otoman și Republica Franceză, Imperiul Britanic, Regatul Italiei, Imperiul Japoniei, Regatul Greciei și Regatul României aliate, încă de la începutul Primului Război Mondial.
A fost rezultatul unei a doua încercări de pace, după Tratatul de la Sèvres (10 august 1920), eșuat și neratificat, care avea ca scop împărțirea teritoriilor otomane – acest act a fost respins ulterior de mișcarea națională turcă, care a luptat împotriva termenilor săi. Ca urmare a Războiului greco-turc, İzmir a fost recuperat, iar Armistițiul de la Mudanya a fost semnat în octombrie 1922. Acesta prevedea schimbul de populație greco-turcă și permitea trecerea nerestricționată a civililor prin Strâmtoarea Turciei (dar nu și a militarilor).
Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de Turcia la 23 august 1923, iar de către toți ceilalți semnatari până la 16 iulie 1924. A intrat în vigoare la 6 august 1924, când instrumentele de ratificare au fost depuse oficial la Paris.
O declarație de amnistie a acordat imunitate pentru crimele comise între 1914 și 1922, în special pentru genocidul armean. In acest sens, istoricul Hans-Lukas Kieser afirma: „Lausanne a aprobat tacit politicile globale de expulzare și exterminare a grupurilor hetero-etnice și hetero-religioase”
24 iulie 1929 | 
Președintele SUA, Herbert Hoover, proclamă Pactul Kellogg-Briand, prin care mai multe state se angajau să renunțe la război, ca instrument de politică externă
24 iulie 1933 | Judecătorul german Vogt semnează actul de acuzație împotriva lui Van der Lubbe.
24 iulie 1935 | Se deschide prima cale ferată din lume pentru copii, la Tbilisi, URSS
24 iulie 1938 | Funeraliile Reginei Maria de România, la Curtea de Argeș
La ceremonie au participat Carol al II-lea, Principele Nicolae, Mihai I, patriarhul Miron Cristea, Armand Călinescu, E. Baleff, E. Urdareanu, Gh. Ionescu-Șisești.
24 iulie 1940 | Primul „Buletin informativ al lui Pieter It Hen” este publicat în Olanda
24 iulie 1941 | 
Președintele SUA, FDR, cere trupelor japoneze să iasă din Indo-China
24 iulie 1941 | Naziștii ucid întreaga populație evreiască din Grodz, Lituania
24 iulie 1942 | Trupele germane ocupă, pentru a doua oară, Rostov-on-Don, în sudul Rusiei
24 iulie 1943 | Operațiunea Gomorra: RAF începe bombardarea Hamburgului (până la 3 august), soldată cu 42.600 de morți
24 iulie 1944 | Forțele sovietice eliberează lagărul de concentrare Majdanek.
24 iulie 1944 | Trupele americane ajung la Tinian
24 iulie 1945 | Distrugătorul SUA Underhill a torpilat vestul Guamului
24 iulie 1945 | 
În timpul desfășurării Conferinței de la Potsdam, președintele Harry Truman l–a informat pe Stalin despre producerea bombei atomice, în SUA
24 iulie 1946 | SUA efectuează teste nucleare atmosferice pe insula Bikini
24 iulie 1949 | În România sunt inaugurate primele Gospodării Agricole de Stat, organizate după modelul sovietic
24 iulie 1952 | Președintele american Harry Truman soluționează greva de oțel, de 53 de zile.
24 iulie 1955 | Ali Sastroamidjojo demisionează în Indonezia.
24 iulie 1957 | SUA efectuează teste nucleare la locul de testare Nevada
24 iulie 1959 | „Kitchen Debate” – vicepreședintele Nixon are o dispută cu premierul Hrușciov, în prezenta reporterilor, inclusiv a unui membru al Biroului Politic, Leonid Brejnev, la Expoziția Națională Americană din Parcul Sokolniki, la Moscova.
Nixon și Hrușciov sunt fotografiați în fața standului unei bucătării; schimbul spontan de replici in contradictoriu a devenit cunoscut sub numele de „Dezbaterea bucătăriei„.
24 iulie 1965 | In timpul Congresului al IX-lea al P.C.R., Alexandru Drăghici (devenit, după moartea lui Gheorghiu-Dej, unul dintre inamicii principali ai lui Nicolae Ceaușescu) este ales membru în Secretariatul C.C
Odată cu această „alegere”, Drăghici a fost nevoit, conform principiului „separării funcțiilor pe linie de partid și de stat”, sã renunțe la funcția de ministru al Afacerilor Interne.
În locul său, Ceaușescu l-a numit pe Cornel Onescu, fost ilegalist, șef al Secției Cadre a C.C. al P.M.R. din 1959. Se inaugura astfel lungul șir de activiști de partid impuși de noul lider la conducerea structurilor represive din România.
Cornel Onescu (n.28.10.1920 – d.15.11.1993) va rămâne ministru de interne pe aproape toată durata Guvernelor Ion Gh. Maurer 2, 3, 4 și 5, respectiv din 27 iulie 1965 pană la 24 aprilie 1972; urmat de Ion Stănescu (24 aprilie 1972-17 martie 1973) și Emil Bobu (17 martie 1973-18 martie 1975).
Pentru debarcarea lui Drăghici, Ceaușescu va declanșa, în aprilie 1968, procesul de „reabilitare” a unor vechi activiști și de „purificare a partidului”, pretext la adăpostul căruia va „scoate la iveală toate nelegiuirile comise sub oblăduirea” acestuia.
24 iulie 1967 | 
În timpul unei vizite oficiale în Canada, președintele francez, Charles de Gaulle, declară, la Montreal, în fața unei mulțimi de peste 100.000 de oameni: „Vive le Québec libre!” („Trăiască Quebecul liber!”).
Afirmația sa a înfuriat guvernul canadian și mulți canadieni anglofoni.
24 iulie 1967 | Norvegia solicită aderarea la piața comună europeană
24 iulie 1969 | Apollo 11 se întoarce pe Pământ.
Apollo 11 a amerizat la ora 19 |50 în Oceanul Pacific, la 1.460 de kilometri sud-vest de insulele Hawaii, încheind prima călătorie a omului pe Lună.
24 iulie 1974 | 
Curtea Supremă de Justiție din SUA i-a cerut președintelui american, Richard Nixon, să înmâneze toate documentele de la Casa Albă procurorului însărcinat cu rezolvarea cazului Watergate
24 iulie 1979 | 
Președintele american, Jimmy Carter, îl numește pe Paul Volcker în funcția de președinte al Rezervei Federale
24 iulie 1980 | Vedeta tenisului, Björn Borg (24 de ani), se căsătorește, la București, cu jucătoarea româncă de tenis, Mariana Simionescu (23 de ani)
24 iulie 1981 | Mohammed Ali Rajai este ales președinte al Iranului
24 iulie 1985 | Primul ministru indian, Rajiv Gandhi, semnează un acord de pace cu liderul sikh, Harchand Singh Longowai, pentru soluționarea crizei de trei ani din Punjab
24 iulie 1986 | SUA: Juriul Federal îl condamnă pe Jerry Whitworth pentru spionaj.
24 iulie 1987 | IBM-PC lansează DOS Version 3.3.
24 iulie 1987 | URSS efectuează teste nucleare subterane
24 iulie 1990 | Senatul României adoptă un proiect de lege prin care se instituie, ca sărbătoare națională a României, ziua de 1 decembrie
Pe 1 decembrie 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s–a încheiat procesul constituirii statului național unitar român.
24 iulie 1990 | Navele de război americane din Golful Persic sunt puse în stare de alertă, după ce Irakul a comasat aproape 30.000 de soldați lângă granița sa cu Kuweitul
24 iulie 1992 | Shankar Dayal Sharma este ales al nouălea președinte indian
24 iulie 1995 | Prima conferință interamericană la nivel înalt asupra apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei (Wiliamsburg, Virginia).
24 iulie 1998 | Russell Eugene Weston Jr. pătrunde în Capitolul Statelor Unite și deschide focul, ucigând doi ofițeri de poliție
Mai târziu, el este considerat incompetent pentru a fi judecat.
24 iulie 2001 | Simeon Saxe-Coburg-Gotha, ultimul țar al Bulgariei, este numit prim-ministru al Bulgariei, devenind primul monarh din istorie care a recâștigat puterea politică prin alegeri democratice, într-o altă funcție
24 iulie 2012 | John Dramani devine președintele Ghana, după moartea președintelui John Atta Mills
24 iulie 2013 | Un tren de mare viteză a deraiat în Spania, intrând cu viteza de 191 km/h într-o curbă unde viteza maximă era limitată la 80 km/h.
Din cei 222 de oameni (218 pasageri și 4 membri ai echipajului) la bord, 80 au murit și în jur de 140 au fost răniți.
24 iulie 2015 | 
Președintele american, Barack Obama, începe o vizită istorică de 2 zile în Kenya
24 iulie 2017 | 
Ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, spune că nu a colaborat cu Rusia, după întâlnirea cu anchetatorii Senatului.
24 iulie 2019 | 
Noul premier britanic, Boris Johnson, remodelează drastic cabinetul în prima sa zi în funcție, numindu-l pe Dominic Raab secretar de externe, pe Priti Patel ministru de interne și pe Sajid Javid, cancelar.
24 iulie 2019 | Avocatul special, Robert Mueller, raportează Senatului SUA că președintele Donald Trump nu a fost exonerat de obstrucționarea justiției și că Rusia s-a amestecat în alegerile din SUA, în beneficiul lui Trump
- Duminica, 24 iulie 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 151
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a declarat că forțele sale au lovit, în portul Odesa, o navă de război ucraineană și rachete anti-navă Harpoon furnizate de SUA .
Rusia a țintit sâmbătă principalul port ucrainean cu rachete de înaltă precizie, la doar 12 ore după ce Moscova a semnat un acord cu Ucraina pentru a permite exporturile monitorizate de cereale din porturile din sudul Ucrainei. Acordul ar fi trebuit să reprezinte un progres pentru a debloca exporturile de cereale din porturile de la Marea Neagră și pentru a atenua penuria de alimente la nivel mondial cauzată de război.
Rachete ruseşti au distrus sâmbătă infrastructuri militare în portul Odesa, vital pentru exportul de cereale ucrainene, a anunţat duminică purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, potrivit AFP.
„Rachete Kalibr au distrus infrastructuri militare din portul Odesa, printr-o lovitură de înaltă precizie”, a scris ea pe contul său de Telegram, ca răspuns la o declaraţie a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că aceste lovituri au distrus posibilitatea unui dialog sau a unei înţelegeri cu Moscova.
Sâmbătă, Rusia a dezminţit totuşi pe lângă Turcia că a fost implicată în aceste atacuri. „Ruşii ne-au spus că nu au nimic de-a face cu acest atac şi că analizează chestiunea îndeaproape”, a dat asigurări ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar.
Potrivit purtătorului de cuvânt al forţelor aeriene ucrainene, două rachete au lovit teritoriul portului Odesa, iar alte două au fost doborâte de apărarea antiaeriană înainte de a-şi atinge ţinta
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina afirmă că va continua să exporte cereale în ciuda atacurilor.
Ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat că „pregătirile tehnice pentru lansarea exporturilor de produse agricole din porturile noastre vor continua „, iar televiziunea publică Suspilne a citat armata ucraineană, care a declarat că rachetele nu au afectat semnificativ portul. Totuşi, Ucraina a avertizat că exporturile de cereale prin Marea Neagră nu vor fi reluate așa cum se spera dacă un atac aerian rusesc asupra unui port cheie va fi urmat de altele, în timp ce Moscova a insistat că tirul de rachete din weekend asupra Odesa a lovit o navă de război și depozite de arme.
Atacul de sâmbătă, pe care președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskiy, l-a denunțat drept „barbarie”, care a arătat că nu se poate avea încredere în Moscova pentru a pune în aplicare un acord proaspăt încheiat care permite reluarea exporturilor de cereale, a atras condamnări internaționale.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că o încetare a focului cu Rusia, fără a revendica teritoriile pierdute, nu ar face decât să prelungească războiul, potrivit unui interviu publicat, vineri, de The Wall Street Journal, relatează Reuters.
El a avertizat că o încetare a focului care permite Rusiei să păstreze teritoriile ucrainene capturate de la invazia din februarie ar încuraja doar un conflict şi mai extins, dând Moscovei oportunitatea de a se pregăti pentru runda următoare.
Zelenski a vorbit şi despre sistemele de rachete de artilerie (HIMARS) furnizate de SUA, apreciind că „furnizările occidentale de HIMARS, deşi fac o diferenţă materială, sunt mult mai mici decât ceea ce are nevoie Ucraina pentru a inversa valul”.
„Înghețarea conflictului cu Federaţia Rusă înseamnă o pauză care oferă Federaţiei Ruse o perioadă de răgaz”, notează Wall Street Journal.
„Societatea crede că toate teritoriile trebuie să fie eliberate mai întâi şi apoi putem negocia ce să facem şi cum am putea trăi în secolele următoare”, a subliniat preşedintele ucrainean.
„O nevoie mai presantă sunt sistemele de apărare antiaeriană care ar putea să împiedice Rusia să lanseze atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra unor orașe pașnice la sute de mile de linia frontului”, a adăugat Zelenski.
Referindu-se la acordul semnat cu Rusia pentru redeschiderea exporturilor de cereale, Zelenski a spus: „Concesiile diplomatice făcute Moscovei ar putea stabiliza oarecum piețele, dar ar oferi un răgaz şi ar avea un efect de bumerang”.
Rusia şi Ucraina au semnat vineri un acord de referință pentru a redeschide porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de cereale, crescând speranţa că aceasta va contribui la diminuarea crizei alimentare internaţionale agravate de invazia rusă, notează Reuters.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Un cetățean canadian a murit în Ucraina, a confirmat Ministerul canadian de Externe.
Potrivit unui raport media, canadianul se afla împreună cu doi cetățeni americani care au murit recent, în regiunea Donbas din estul Ucrainei, relatează Reuters. Decesele lor au fost confirmate ieri de Departamentul de Stat al SUA
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Autorităţile ruse au blocat, duminică, site-ul de internet al noului proiect editorial al bisăptămânalului independent Novaia Gazeta, constrâns să-şi suspende apariţia în martie, pe fondul represiunii împotriva criticilor la adresa ofensivei declanşate de Kremlin în Ucraina, relatează AFP.
În 15 iulie, redacţia sa a lansat o revistă pe hârtie consultabilă online printr-un nou site internet şi denumit ‘Novaia Rasskaz-Gazeta’ (Noua Poveste-Gazeta). Acest prim număr conţine în special analize asupra totalitarismului şi ideologiei lui Vladimir Putin.
Dar, după o săptămână, Serviciul federal de supraveghere a comunicaţiilor, tehnologiei informaţiei şi mass-media din Rusia (Roskomnadzor) a blocat acest nou site la cererea parchetului. Duminică, acesta era inaccesibil în Rusia fără reţeaua virtuală privată (VPN), au constatat jurnalişti de la AFP.
„Site-ul nostru a fost ucis în faşă. Am rezistat şapte zile şi nouă ore”, şi-a exprimat regretul redacţia într-un comunicat.
Ea afirmă că parchetul o acuză – fără să facă precizări – de „discreditare” a forţelor armate ruse, o nouă infracţiune utilizată din martie pentru a înăbuşi până şi cea mai mică critică la adresa intervenţiei militare în Ucraina.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucrainenii mărșăluiesc prin Belfast, pentru a arăta că invazia rusă „nu s-a terminat”
Câteva sute de persoane au mărșăluit prin Belfast pentru a reaminti publicului britanic că războiul din Ucraina nu s-a încheiat.
Mulțimea a inclus cetățeni și susținători ucraineni, care au mărșăluit prin centrul orașului Belfast fluturând steaguri ucrainene și scandând mesaje precum „opriți genocidul din Ucraina”, relatează PA.
Una dintre persoanele prezente, Kateryna Zaichyk, a declarat pentru PA că principalul mesaj al grupului este că luptele continuă și că Ucraina are în continuare nevoie de sprijin.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina preconizează că va recuceri regiunea sudică Herson, până în septembrie
Sergiy Khlan, un consilier al șefului regiunii Herson, a declarat într-un interviu acordat televiziunii ucrainene: „Putem spune că regiunea Herson va fi cu siguranță eliberată până în septembrie, iar toate planurile ocupanților vor eșua.”
Președintele Zelenski a declarat, de asemenea, că forțele ucrainene se deplasează „pas cu pas” în Herson. Cu toate acestea, alte rapoarte sugerează că soldații ucraineni se descurcă bine doar pentru a ține linia frontului în satele din apropiere.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Peste 18.500 de persoane din Republicile Populare Donețk și Lugansk (RPD și RPL) au trecut granița rusă în regiunea Rostov în cursul zilei trecute, a anunțat duminică serviciul de presă al departamentului de frontieră al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei din regiunea Rostov, potrivit TASS.
„În cursul zilei trecute, peste 18.500 de persoane au trecut frontiera prin punctele de control din regiunea Rostov”, a precizat acesta.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, aflat în vizită în Egipt, a ținut, duminică, să-i asigure pe partenerii săi egipteni pentru exporturile de grâne, după acordul asupra „culoarelor securizate” dintre Ucraina şi Rusia, care trebuie să îndepărteze riscurile insecurității alimentare, în special în Africa, potrivit AFP.
Declarația sa intervine la o zi după ce armata rusă a bombardat oraşul-port Odesa, care are un rol cheie în reluarea exporturilor de cereale ucrainene.
„Am confirmat angajamentul exportatorilor ruşi de produse cerealiere de a-şi respecta toate obligațiile”, a declarat Serghei Lavrov într-o conferință de presă, după convorbiri cu omologul său egiptean Sameh Shoukry.
„Președintele Vladimir Putin a subliniat de asemenea aceasta în cursul unei recente discuţii telefonice cu președintele egiptean (Abdel Fattah) al-Sissi”, a spus în continuare Lavrov, care urmează să viziteze de asemenea săptămâna viitoare Uganda, Etiopia şi Congo.
Acordul semnat vineri la Istanbul între Rusia şi Ucraina, sub egida ONU, prevede instituirea unor „culoare securizate” cu scopul de a permite circulaţia în Marea Neagră a navelor comerciale, pe care Moscova şi Kievul se angajează să nu le atace.
Pactul trebuie să permită exportul a 20 până la 25 milioane tone de grâne blocate în Ucraina şi să faciliteze exporturile agricole ruseşti, reducând astfel riscul unei crize alimentare mondiale, în special în Africa.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul ucrainean al Sănătății a declarat că cel puțin 18 membri ai personalului medical au fost uciși și aproape 900 de unități medicale au fost avariate sau distruse de invazia Rusiei în Ucraina, care a intrat duminică în cea de-a șasea lună.
Într-o postare pe Facebook, ministerul a continuat spunând că peste 50 de lucrători medicali au fost răniți de atacurile rusești de când Moscova și-a lansat invazia pe 24 februarie.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: De la invadarea Ucrainei de către Rusia, 183 de lăcașuri de cult au fost distruse total sau parțial, relatează Kyiv Independent.
Potrivit Serviciului de Stat pentru Afaceri Etnice și Libertate de Conștiință din Ucraina, siturile includ biserici, moschei, sinagogi, clădiri educaționale și administrative ale comunităților religioase din Ucraina.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Nu mai puțin de 357 de sisteme de apărare antiaeriană ucrainene, 1.605 drone și 4.156 de vehicule blindate au fost distruse de forțele ruse de la începutul operațiunii militare speciale din Ucraina, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, potrivit TASS.
„De la începutul operațiunii militare speciale, au fost distruse 260 de avioane, 144 de elicoptere, 1.605 avioane fără pilot, 357 de sisteme de apărare aeriană, 4.156 de tancuri și alte vehicule blindate, 763 de sisteme de lansare de rachete multiple, 3.196 de sisteme de artilerie și mortiere și 4.357 de mașini militare speciale”, a spus el.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Pe 25 iulie vor fi deschise încă două centre în Berdyansk și Melitopol, regiunea Zaporojie, pentru a primi cererile de obținere a cetățeniei ruse, a declarat duminică Evgheni Balitsjy, șeful administrației militaro-civile din regiunea Zaporojie.
„Pe 25 iulie, în regiunea Zaporojie vor fi deschise încă două centre de primire a cererilor de obținere a cetățeniei ruse. Centrele vor fi deschise în Melitopol și Berdyansk”, a scris el pe canalul său de Telegram.
Potrivit lui Balițki, această decizie a fost luată pentru că mai multe persoane doresc să obțină cetățenia rusă. „În total, mai mult de 18.000 de persoane din Berdyansk și Melitopol doresc să obțină pașapoarte rusești. Numărul total al acestor centre din regiunea Zaporojie va ajunge la 12”, a adăugat el.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele german Frank-Walter Steinmeier a declarat duminică că războiul pe care președintele rus Vladimir Putin îl duce împotriva Ucrainei este, de asemenea, un „război împotriva unității Europei”.
„Nu trebuie să ne lăsăm divizați, nu trebuie să lăsăm să fie distrusă marea operă a unei Europe unite pe care am început-o atât de promițător”, a spus el într-un discurs în orașul Paderborn din vestul Germaniei.
„Acest război nu se referă doar la teritoriul Ucrainei, ci și la dublul fundament comun al valorilor noastre și al ordinii noastre de pace”, a mai spus el.
Dar apărarea acestor valori înseamnă, de asemenea, să fii pregătit să „accepți dezavantaje semnificative”, a avertizat el, fără a da alte detalii.
„Suntem pregătiți pentru asta? Cu toții ne confruntăm cu această întrebare – astăzi și în zilele, săptămânile și lunile care vor urma”, a spus el.
„Rusia nu doar că pune la îndoială granițele, nu doar că ocupă teritoriile unui stat vecin independent și suveran, ci chiar contestă statalitatea Ucrainei”, a adăugat el.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul israelian Yair Lapid a subliniat duminică, într-un comunicat, că eventuala închidere a Agenţiei Evreieşti de la Moscova ar fi un „eveniment grav” care ar putea afecta relaţiile dintre Israel şi Rusia, potrivit AFP.
El a avertizat că o încetare a focului care permite Rusiei să păstreze teritoriile ucrainene capturate de la invazia din februarie ar încuraja doar un conflict şi mai extins, dând Moscovei oportunitatea de a se pregăti pentru runda următoare.
24 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Miliardarul rus God Nisanov, care se află sub sancțiunile SUA, a solicitat cetățenia portugheză.
Statele Unite îl consideră „unul dintre cei mai bogați oameni din Europa și un asociat apropiat al mai multor oficiali ruși”. Averea lui Nisanov este estimată la 1,3 miliarde de dolari.
24 iulie 2022 | Autorităţile iraniene au anunţat că au destructurat o reţea „teroristă” legată de serviciul de informaţii externe al Israelului, Mosad, care plănuia atacuri vizând „situri sensibile” din Iran.
„Mai mulţi membri ai unui grup de spionaj terorist legat de Mosad au fost arestaţi”, a raportat AFP, citând un comunicat al Ministerului iranian de informaţii care nu a oferit detalii despre numărul sau naţionalitatea lor. Se precizează, însă, că suspecţii „au intrat în Iran prin Kurdistan”, în nordul Irakului.
„Ei intenţionau să desfăşoare acte de sabotaj şi operaţiuni teroriste fără precedent împotriva unor zone sensibile şi ţinte prestabilite, folosind echipamente operaţionale de înalta performanţă şi cei mai puternici explozivi”, se mai arată în comunicat, fără mai multe detalii despre ţintele în cauză.
„Armele, explozivii şi echipamentele lor au fost, de asemenea, confiscate integral”, potrivit Irna.
Iranul a anunţat deja arestarea unor agenţi care lucrau pentru serviciile de informaţii din ţări străine, în special pentru inamicul sau jurat Israelul.
Republica Islamică a acuzat anterior statul evreu că a sabotat unele dintre instalaţiile sale nucleare şi a asasinat mai mulţi oameni de ştiinţă iranieni.
În aprilie, televiziunea de stat a afirmat că trei persoane acuzate că au legături cu Mosadul şi care ar fi implicate în publicarea unor „documente clasificate” au fost arestate în provincia Sistan-Balochistan (sud-est).
Iar în iulie 2021, autorităţile au susţinut că au arestat „agenţi” membri ai unei reţele lucrând pentru Israel şi au confiscat un depozit de arme destinate a fi folosite în „revolte”, în contextul în care sud-vestul ţării este zguduit de proteste împotriva lipsei apei potabile.
24 iulie 2022 | /TASS/. Rusia a oferit întotdeauna țărilor africane un parteneriat reciproc bazat pe interese reciproce, spre deosebire de alți parteneri, a declarat duminică un deputat rus de rang înalt.
„Întotdeauna oferim o cooperare egală. Oferim proiecte care ar fi de interes pentru această sau acea parte. Nu este niciodată o stradă cu sens unic pe care alți parteneri o oferă adesea africanilor, uneori implicit, alteori deschis”, a declarat vicepreședintele Consiliului Federației (camera superioară a parlamentului rus) Konstantin Kosachev într-un interviu acordat postului de televiziune rusesc Channel One.
El a menționat că Rusia și Africa au multe domenii de cooperare. „Acestea includ tehnologiile înalte, industria nucleară, construcția de mașini, medicina, produsele farmaceutice, dezvoltarea infrastructurii de transport și, bineînțeles, sectorul energetic. Fiecare dintre aceste subiecte sunt importante pentru țările africane”, a adăugat el.
24 iulie 2022 | Un inginer din Corpul Gardienilor Revoluţiei islamice – armata de elită a regimului de la Teheran – expert în sisteme de rachetă a decedat în urmă cu câteva zile în sudul Iranului, au informat duminică surse iraniene neverificate, citate de postul de televiziune israelian i24News.
Mai multe mesaje postate pe reţelele de socializare iraniene afirmaseră că Said Thamardar Mutlak ar fi murit ca martir, ucis în oraşul Shiraz, a indicat Channel 12.
Potrivit canalului tv, care se baza pe mesaje publicate în limbile arabă şi persană, autorităţile iraniene nu au dorit decât ca anunţul decesului să fie relevat, familia inginerului fiind chiar ameninţată dacă ar dezvălui vreun detaliu asupra morţii acestuia.
Canalul israelian indică de altfel că surse opuse regimului de la Teheran au afirmat la rândul lor că Mossadul s-ar afla „clar în spatele eliminării acestui expert în industria rachetelor, membru al Gardienilor Revoluţiei în Iran”.
Autorităţile iraniene au anunţat sâmbătă că ar fi destructurat o reţea „teroristă” legată de serviciul de informaţii israelian Mossad, care planifica atacuri vizând „situri sensibile” în Iran.
24 iulie 2023 | Războiul din Ucraina: Dronele rusești lovesc infrastructura portuară din Ucraina | Ucraina atacă Moscova cu drone | Ucraina atacă Crimeea cu drone
24 iulie 2023 | Contul corporativ oficial al companiei de socializare Twitter, pentru serviciul de rețea Twitter, a fost redenumit „X”.
Sigla contului a fost schimbată din familiarul avatar al pasării albastre cu o literă albă X, pe fundal negru.
Proprietarul Twitter, Elon Musk, a postat o fotografie în care noul logo este proiectat la sediul Twitter. Musk a spus, anterior, că domeniul x.com va redirecționa automat utilizatorii către site-ul Twitter.
Pe 27 octombrie 2022, Musk a încheiat o afacere de 44 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Twitter. Imediat după tranzacție, el a concediat o serie de directori de top, inclusiv CEO Parag Agrawal și Chief Financial Officer Ned Segal. Potrivit datelor Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA, Musk a desființat și consiliul de administrație, devenind singurul director executiv al companiei.
24 iulie 2023 | Un grup de protestatari din Danemarca a incendiat, luni, un exemplar al Coranului în faţa ambasadei Irakului la Copenhaga
Grupul, care se autointitulează „Patrioţii danezi”, a organizat o demonstrație similară săptămâna trecută, difuzând în direct evenimentul pe Facebook.
Câteva mii de irakieni au demonstrat sâmbătă, la Bagdad, ca urmare a incendierii sau distrugerii unor exemplare ale Coranului, în timpul protestelor anti-islam din Suedia şi Danemarca. Protestul a fost organizat la apelul partidelor de guvernământ şi a grupurilor armate din Irak, multe dinte acestea apropiate Iranului.
24 iulie 2023 | 
Parlamentul israelian votează controversatele modificări ale lui Netanyahu asupra Curții Supreme
Guvernul ultra-religios al Israelului de extremă dreaptă a reușit să treacă de o parte cheie a revizuirii judiciare a coaliției, la șapte luni după introducerea legislației, în fața opoziției larg răspândite și susținute din partea protestatarilor.
Proiectul de lege care elimină clauza de „rezonabilitate”, care permite curții supreme nealese a Israelului să anuleze deciziile guvernamentale, a fost adoptat, luni, printr-un vot final de 64-0 în parlament. Fiecare membru al coaliției a votat pentru, în timp ce parlamentarii opoziției au abandonat plenul Knesset-ului în semn de protest, strigând „Rușine!”, pe măsură ce au plecat.
Într-un discurs televizat, luni seară, premierul Benjamin Netanyahu a numit proiectul de lege drept „un act democratic necesar”, care ar „restabili o măsură de echilibru între ramurile guvernamentale”.
Premierul a cerut un nou dialog cu opoziția şi a pledat pentru „unitate națională”. În timp ce vorbea, televiziunea israeliană a arătat un tun de apă al poliției care pulverizează mulțimile de protestatari, în timp ce demonstrațiile continuau până târziu în noapte. Poliția a declarat că a arestat un șofer care a lovit un grup de protestatari în centrul Israelului, rănind trei persoane.
Ministrul securității naționale, extremistul de extremă dreapta, Itamar Ben-Gvir, a declarat că adoptarea legii este „o veste bună” pentru Israel. „Legea pe care am adoptat-o astăzi este importantă pentru democrație, dar este doar începutul”, a spus el.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.