| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RAZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 51 | ZIUA 416 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Ziua mondială a artei – World Art Day. Data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului și umanistului italian Leonardo da Vinci (15 apr.1452 – 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor. El este și autorul celebrului adagiu „În viață, frumusețea dispare. În artă, nu”
- Coreea de Nord: Ziua Soarelui (The Day of the Sun)
- Danemarca: Sărbătoare națională
15 aprilie 1205 | Bătălia la Adrianopol: Bulgaria îl învinge pe Emp Boudouin al Constantinopolului
15 aprilie 1250 | Papa Inocențiu al IV-lea refuză evreilor din Cordova, Spania cererea lor de a construi o sinagogă
15 aprilie 1450 | Războiul de 100 de ani: francezii înfrâng englezii in Bătălia de la Formigny
15 aprilie 1534 | Thomas Cromwell (d. 28 iulie 1540, executat prin decapitare) este numit secretar șef al regelui Henry al VIII-lea al Angliei (n. 28 iunie 1491, Londra, Anglia – d. 28 ianuarie 1547 (55 de ani)).
15 aprilie 1632 | Bătălia de la Rain: Suedezii sub Gustavus Adolphus îl înving pe contele Tilly al Sfântului Imperiu Roman în timpul războiului de treizeci de ani
15 aprilie 1654 | Anglia și Olanda semnează tratatul de pace
15 aprilie 1689 | Regele francez Ludovic al XIV-lea declară război Spaniei
15 aprilie 1697 | Carol al XII-lea îl succede lui Carol al XI-lea, ca rege al Suediei
15 aprilie 1716 | Marele Război al Nordului: trupele prusace ocupă portul german Wismar, controlat de suedezi
15 aprilie 1755 | Poetul, jurnalistul și lexicograful britanic Samuel Johnson a publicat la Londra „Dicționarul limbii engleze”.
15 aprilie 1762 | Prin decret imperial, semnat de împărăteasa Maria Terezia, se înființează regimentele grănicerești românești | I la Orlat și II la Năsăud.
15 aprilie 1776 | Ducesa de Kingston a fost găsită vinovată de bigamie
15 aprilie 1788 | Marea Britanie, Olanda și Prusia semnează tratatul de pace
15 aprilie 1793 | Banca Angliei emite primul bilet de 5 lire sterline
15 aprilie 1851 | Earl G. Andressy a fost condamnat la moarte în Ungaria
15 aprilie 1853 | Biserica protestantă îl pune la îndoială pe episcopii regelui Willem III
15 aprilie 1858 | Bătălia de la Azimghur, mexicanii îi înving pe loialiștii spanioli
15 aprilie 1861 | Armata federală (75.000 de voluntari) mobilizată de președintele american Abraham Lincoln (războiul civil al SUA)
15 aprilie 1864 | SUA: Trupele Uniunii conduse de generalul Steeles ocupă Camden, Arkansas
15 aprilie 1865 | SUA: moare Abraham Lincoln (n. 12 februarie 1809), cel de-al 16-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (4 martie 1861 – 15 aprilie 1865).
Considerat unul dintre marii președinți americani, Abraham Lincoln a devenit președinte în 1861, pe fondul unei crize a sclaviei din Uniune. La scurt timp după alegerea sa, șapte state din sud s-au separat și au format statele confederate, începând războiul civil american. Ulterior decesului sau, vicepreședintele Andrew Johnson a depus jurământul ca al 17-lea președinte al Statelor Unite.
Abraham Lincoln a condus SUA în cea mai critica perioada morală, constituțională și politică din evoluția Americii; el a fost si primul președinte american ucis în exercițiul funcției.
Împușcat în cap la ora 22:15, pe 14 aprilie 1865, de un cunoscut actor al vremii, John Wilkes Booth, în timp ce se afla in loja teatrului Ford din Washington, DC, la spectacolul „Our American Cousin”, președintele a intrat ulterior in comă; după noua ore (la 7:22, a doua zi) a murit.
Soția sa, Mary Todd Lincoln și fiul sau, Robert Todd Lincoln, au fost admiși la căpătâiul lui Lincoln, pentru a-și aduce omagiul final. Colegilor lui Lincoln, precum secretarul de război Edwin M. Stanton dar și altora, li s-a permis, de asemenea, să-și ia rămas bun.
Asasinatul a avut loc în contextul sfârșitului războiului civil american si a făcut parte dintr-o conspirație mai mare, pusa la cale de Booth, menită să reînvie cauza confederată prin eliminarea celor mai importanți trei oficiali ai guvernului Statelor Unite.
Conspiratorii, care, conform planului initial, ar fi trebuit sa-l răpească pe Lincoln, si-au modificat intențiile – Lewis Powell și David Herold au fost desemnați să-l omoare pe secretarul de stat William H. Seward, iar George Atzerodt a fost însărcinat cu uciderea vicepreședintelui Andrew Johnson. Dincolo de moartea lui Lincoln, complotul a eșuat.
După o evadare dramatică, Booth (n. 10 mai 1838) a fost prins după 12 zile, si ucis pe 26 aprilie 1865, de către sergentul Boston Corbett. Powell, Herold si Atzerodt au fost spânzurați, pentru rolul jucat in conspirație.
La rândul ei, Mary Surratt (n.1823 – d. 7 iulie 1865), proprietara stabilimentului in care cei implicați in complot se întâlniseră in prealabil, in diferite rânduri, a fost arestata si judecata de un tribunal militar; desi a pledat nevinovata, a fost condamnata la moarte si spânzurată, devenind astfel prima femeie executată de guvernul federal american.
15 aprilie 1865 | Otto von Bismarck (n. 1 aprilie 1815, Schönhausen, Prusia – d. 30 iulie 1898 (83 de ani)) este ridicat la rang de conte de Bismarck-Schönhausen.
A unit majoritatea statelor germane într-un puternic imperiu german și a devenit primul cancelar al unei Germanii unite.
15 aprilie 1874 | Se deschide prima expoziție „impresionistă” la Paris, cu lucrări semnate de Claude Monet, Edgar Degas, Pierre Auguste Renoir, Camille Pissarro și Berthe Morisot
15 aprilie 1892 | SUA: se înființează General Electric Company
Compania a fost formată prin fuziunea General Electric Company a lui Thomas Edison, cu Thomson-Houston Electric Company, deținuta de bancherul si industriașul J. P. Morgan (n. 17 aprilie 1837, Hartford, Connecticut, SUA – d. 31 martie 1913 (75 de ani, accident vascular cerebral) și încorporată în NY.
Una dintre cele mai semnificative și influente figuri din istoria afacerilor americane, Morgan a dominat industria finanțelor corporatiste la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea in Statele Unite. De asemenea, a fost implicat în mai multe fuziuni industriale în această perioadă.
Morgan a fost un jucător important în timpul crizei financiare / Knickerbocker din 1907, ajutând la consolidarea sistemului bancar, închizând pe 2 noiembrie 1907, peste 40 de bancheri în biblioteca sa, pentru a obține un acord.
15 aprilie 1896 | Ceremonia de închidere a primei ediții a Jocurilor Olimpice Moderne, Atena, Grecia.
15 aprilie 1900 | Franța, Paris: se deschide Expoziția Universală (Târgul Mondial, până pe 12 noiembrie)
15 aprilie 1902 | Enciclica Papei Leon al XIII-lea „Despre Biserica din SUA”
15 aprilie 1902 | Rusia: Revoltele și incendierile continuă, țăranii prădând moșiile pentru a găsi hrană.
15 aprilie 1902 | Imperiul rus: Ministrul rus de interne (20 octombrie 1899 – 2 aprilie 1902) și șeful poliției secrete, Dimitri Sergheievici Sipiagin (n. 20 martie s.n., 1853, Kiev, Ucraina), este asasinat în Sankt Petersburg, de un tânăr din „Brigada de teroare” a revoluționarilor socialiști.
Succedat in funcție de Viacheslav Plehve, care suprimă răscoala țăranilor și desființează Biserica Armenească
Născut la Kiev, Sipiagin a absolvit Dreptul la Universitatea St Petersburg în 1876. Vice-guvernator al Cracoviei (1886–1888), guvernator al Curlandiei (1888–1891) și guvernator al Moscovei (1891–1893). Adjunct al ministrului proprietății de stat (1893); Adjunct al ministrului de interne (1894); Director executiv pentru petițiile Cancelariei Imperiale (1895–1899); Director al Ministerului de Interne (1899); Ministru de Interne (1899).
Caracterizat de istorici drept „un reacționar extravagant ”, Sipiagin (ministru de interne din octombrie 1899) era un om cu o credință neîndoielnică în autocrație, ca formă adecvată de guvernare pentru Rusia.
Sipiagin s-a concentrat pe detalii administrative și pe gestionarea afacerilor locale, încercând în același timp să-și extindă atât influența asupra țarului Nicolae al II-lea, cât și autoritatea departamentului său.
A avut un rol activ în suprimarea organizațiilor politice ale studenților și muncitorilor și în obstrucționarea puterilor zemstvilor (adunărilor rurale locale).
În 1899, în timpul grevei studențești ruse, guvernul îi acordase lui Sipiagin „puterea de a impune serviciul militar ca pedeapsă pentru actele de nesupunere civilă față de autoritățile universității și de a numi comitete speciale, sau mai bine zis instanțele numite ad hoc.”
Ca șef al poliției secrete sub conducerea țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, a persecutat activiștii socialiști și comuniști din Rusia.
La 15 aprilie 1902, a fost asasinat de Stepan Valerianovich Balmașov, un student revoluționar socialist în vârstă de 20 de ani, care a intrat în minister deghizat ca asistent al țarului, în Palatul Mariinsky (Palatul Maria), fiind împușcat de mai multe ori din spate. Succesorul său ar fi Vyacheslav von Plehve, care va întâlni o soartă similară.
În timpul anchetei, Balmașov a declarat că „metoda de combatere a unui terorist mi se pare inumană și crudă, dar este inevitabilă in regimul actual” și a refuzat să spună orice altceva. Un tribunal militar l-a condamnat la moarte. Stepan Balmașov (21 de ani) a fost spânzurat în cetatea Schlisselburg, în mai 1902.
15 aprilie 1906 | Se înființează organizația armeană AGBU.
15 aprilie 1912 | Vasul britanic de pasageri RMS Titanic se scufundă în Atlanticul de Nord, la ora 2:27, la două ore și 40 de minute după coliziunea cu un iceberg. Din cei 2.227 de pasageri aflați la bord vor supraviețui numai 770 .
15 aprilie 1918 | Bojdeuca din Iași a lui Ion Creangă a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România.
15 aprilie 1918 | Georges Clémenceau publică documente secrete franceze / austriece
15 aprilie 1919 | 
Lenin emite decretul „Despre crearea lagărelor de muncă forțată”, pe baza căruia a fost înființat lagărul de prizonieri Solovki (denumit, de Aleksandr Soljenitsin „mama GULAGULUI”), primul lagăr de muncă corecțională construit după revoluția bolșevică.
In total, în Uniunea Sovietică, au fost 53 direcții ale lagărului Gulag (denumite în mod colocvial „lagăre”) și 423 colonii de muncă.
Un decret nepublicat din 03 noiembrie 1923 a dus la transformarea clădirilor mănăstirii din Solovki in tabără „specială“ – Solovki Lager Osobogo Naznachenia sau SLON în limba rusă (un joc pe cuvântul rusesc pentru elefant). Toate clădirile din lemn au fost arse și mulți dintre călugări au fost uciși, inclusiv igumenii. Călugării rămași au fost trimiși în lagăre de muncă forțată din centrul Rusiei. Unul dintre primele „lagăre de muncă forțată ”,
Solovki a servit ca prototip pentru Gulag, în ansamblu. La începutul anului 1924, uneori i s-a dat un nume dublu, Severnye (Solovetskiye) Lagerya OGPU (taberele de nord (Solovki) din OGPU).
Poziția lagărului a făcut ca evadarea să fie aproape imposibilă; și în vremurile țariste mănăstirea fusese folosită, ocazional, ca închisoare politică de către administrația imperială rusă. Tratamentul prizonierilor din lagărul sovietic a atras mai multe critici în Europa de Vest și SUA.
După o renovare temeinică, guvernul sovietic l-a trimis acolo pe scriitorul proletar Maxim Gorki, în încercarea de a contracara această publicitate negativă. El a scris un eseu foarte favorabil, care lăuda frumusețea naturii de pe insule, dar unii autori sunt convinși că a înțeles exact contextul real la care era martor.
15 aprilie 1919 | 
Se naște Kim Ir-sen, liderul comunist al Coreei de Nord de la fondarea statului, în 1948, și până la moartea sa (8 iulie 1994), când, fiul său, Kim Jong-il, a preluat conducerea ţării. Ziua sa de naștere este o sărbătoare publică în Coreea de Nord.
Kim Ir-sen a fost prim-ministrul țării din 1948 și până în 1972, secretar general al Partidului Muncitorilor din Coreea, începând cu 1949, precum și șef de stat, din 1972.
Cu susținerea sovieticilor, Kim Ir-sen a reușit o ascensiune politică rapidă, iar în 1950 s-a simțit îndeajuns de puternic încât să unifice Coreea cu forța. Pe 25 iunie 1950, Kim Ir-sen a invadat Coreea de Sud, declanșând Războiul coreean.
Declarat, la scurt timp după decesul sau, „președintele etern” al Coreei de Nord, lui Kim Ir-sen îi este atribuit „un statut demn de un zeu” (potrivit Britannica) în rândul cetățenilor nord-coreeni.
15 aprilie 1927 | Elveția și URSS stabilesc relații diplomatice
15 aprilie 1939 | Are loc Congresul de constituire a Partidului Democrat din Polonia
15 aprilie 1941 | Începe greva minerilor din Valea Jiului, care îngreunează aprovizionarea armatei antonesciene și a trupelor germane aflate în țară
15 aprilie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Generalul american Douglas MacArthur este numit comandant al forțelor aliate în Pacific.
15 aprilie 1942 | Regele Angliei, George al VI-lea, acordă crucea George poporului maltez
15 aprilie 1944 | Al Doilea Război Mondial: primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României | 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu-Severin.
15 aprilie 1944 | Al Doilea Război Mondiall: al doilea mare bombardament anglo-american asupra Bucureștiului. Universitatea e distrusă parțial.
15 aprilie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Evacuarea Crimeei – cea mai complexă și mai extinsă operațiune a marinei române, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În perioada 15 aprilie – 14 mai 1944, numeroase nave de război germane și române au escortat multe convoaie între Constanța și Sevastopol.
Scara și importanța operațiunii pot fi atestate de utilizarea în luptă a tuturor celor patru distrugătoare române, cele mai mari nave de război ale Axei din Marea Neagră. In ultima fază a evacuării (10-14 mai) a avut loc cea mai acerbă luptă, deoarece navele Axei au transportat, sub atacuri constante, de la avioane sovietice și artilerie de țărm, peste 30.000 de soldați.
Dintre acestea, 18.000 au fost transportate de navele românești. În total, convoaiele române și germane au evacuat peste 113.000 de soldați ai Axei din Crimeea, majoritatea acestora (peste 63.000) în prima fază a evacuării (15-25 aprilie).
Nu s-au pierdut nave de război ale Marinei Române în timpul evacuării, însă distrugătorul Regele Ferdinand a fost aproape de a fi scufundat.
15 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Trupele britanice au eliberat deținuții din lagărul de concentrare Bergen-Belsen.
15 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Trupele americane ocupă lagărul de concentrare Colditz
15 aprilie 1945 | SUA: au loc funeraliile lui Franklin D. Roosevelt (n. 30 ianuarie 1882, Hyde Park, New York, SUA-d. 12 aprilie 1945; 63 de ani, accident vascular cerebral), al 32-lea președinte al Americii, in perioada 4 martie 1933 – 12 aprilie 1945
Roosevelt a supravegheat efortul de război american, iar la momentul morții sale neașteptate, în aprilie 1945, Germania era la un pas de capitularea finală și Japonia se apropia, de asemenea, de înfrângere.
15 aprilie 1945 | Din inițiativa Anei Pauker, se înființează Uniunea Femeilor Antifasciste din România (UFAR), prima organizație politică feminină importantă a mișcării comuniste din România
UFAR avea ca obiectiv declarat solidaritatea tuturor femeilor din România şi lupta împotriva fascismului, prin diverse modalități care vizau educarea socială şi politică a femeilor, acțiuni caritabile, îmbunătăţirea accesului la sistemul de sănătate al femeilor, participarea în alegeri, ca organizație de stânga, stabilirea unor contacte cu celelalte organizații antifasciste ale femeilor din țările democratice și participarea la efortul general de război.
În primele luni de la înființare, principalele acțiuni UFAR s-au axat pe strângerea de fonduri, cursuri de alfabetizare si campanii de combatere a bolilor contagioase, alături de câteva conferințe ținute în fabrici şi magazine, în vederea educației lucrătoarelor pe teme social-politice.
Lipsa de penetrare in rândul maselor şi accentul pus pe chestiuni de educație a atras nemulțumirea responsabililor cu organizațiile de masă ale PCR. Aceștia reproșau UFAR (poreclită organizația „coconetului”) că este mult prea elitistă și că în conducere nu sunt reprezentate nici muncitoarele, nici țărăncile.
Vasile Luca critica faptul că UFAR nu-și îndeplinește menirea cu care a fost înființată, și anume păstrarea legăturii cu masele.
In apărarea organizației, una din reprezentantele UFAR, Liuba Chişinevschi, afirma că româncele nu au experiența altor popoare în lupta pentru revendicarea drepturilor politice, identificând una din cauze în lipsa educației şi implicit, in slaba alfabetizare.
O altă problemă a fost ineficiența propagandei politice în rândul femeilor fără ocupație. In vederea eliminării acestui obstacol au fost înființate unele cercuri de gospodine pe cartiere şi străzi, astfel încât mesajele UFAR să ajungă cu mai multă ușurință şi la aceste categorii sociale.
Pentru a lărgii organizația, au fost trimise mesaje de colaborare femeilor de altă etnie. În Ardeal unguroaicele erau reunite în MADOSZ, motiv pentru care asociației i s-a propus aderarea la UFAR, urmând ca organizația maghiară să primească reprezentanți în conducerea centrală.
Au fost şi alte încercări de a atrage organizații mai puțin frecventabile, cum ar fi Principele Mircea şi Crucea Roșie.
15 aprilie 1947 | Înființarea Filarmonicii „Banatul„, din Timișoara
15 aprilie 1948 | 
Guvernul Petru Groza (4) – pana la 2 iunie 1952
15 aprilie 1948 | Prima bătălie între evrei şi arabi, arabii sunt învinși
15 aprilie 1949 | Înființarea Filarmonicii „Gheorghe Dima” din Brașov
15 aprilie 1949 | Premiera dramei „Bălcescu„, de Camil Petrescu
15 aprilie 1952 | SUA: Franklin National Bank emite primul card de credit bancar
15 aprilie 1955 | SUA efectuează teste nucleare la Nevada Test Site
15 aprilie 1957 | Se încheie un acord româno-sovietic, privind statutul juridic al trupelor sovietice staționate încă din 1944 pe teritoriul României
15 aprilie 1959 | Fidel Castro începe turneul de bunăvoință din SUA
15 aprilie 1959 | SUA: Secretarul de stat american, John Foster Dulles, (n. 25 februarie 1888, Washington, D.C., SUA – d. 24 mai 1959 (71 de ani) demisionează
O figură semnificativă la începutul erei Războiului Rece, care a susținut o atitudine agresivă împotriva comunismului în întreaga lume.
Dulles a negociat numeroase tratate și alianțe anticomuniste, inclusiv Organizația Tratatului pentru Asia de Sud-Est, pentru care revista Time l-a numit persoana anului.
Dulles i-a sprijinit pe francezi în războiul lor împotriva Viet Minh din Indochina, dar a respins Acordurile de la Geneva pe care Franța și comuniștii le-au convenit și au sprijinit Vietnamul de Sud după Conferința de la Geneva din 1954.
15 aprilie 1962 | Datoria națională a SUA, peste 300.000.000.000 USD
15 aprilie 1964 | Plenara lărgită a CC al PCR adoptă Declarația cu privire la poziția PCR în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale
Declarația condamnă pretențiile PCUS de a domina mișcarea comunistă internațională sub pretextul internaționalismului proletar. Declarația marchează, de asemenea, începutul oficial al politicii independente a României în cadrul „lagărului comunist”.
15 aprilie 1968 | Capitala României este gazda celui de al XII-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie și Romanică, desfășurat între 15-20 aprilie 1968, unul dintre cele mai impresionante ca număr de participanți: peste o mie de lingviști din 40 de țări și 380 comunicări prezentate, din care 130 vor aparține romaniștilor români.
În raportul L’importance du roumain pour les études de linguistique romane, Iorgu Iordan va reexamina poziția limbii române în spațiul România, explicând că, în ciuda izolării de restul popoarelor aparținând acestei civilizații, limba română a rămas latină ca și alte limbi romanice, latinitatea fiind intrinsecă limbii noastre.
Condițiile istorice, sociale și politice din ultimele trei secole au facilitat raporturile cu alte țări romane făcând posibil fenomenul ,,relatinizării” limbii române, examinarea numeroaselor elemente lexicale pe care limba rusă le-a transmis în veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea arătând că română nu a conservat decât ceea ce și în rusă nu era decât de origine romană.
15 aprilie 1969 | Coreea de Nord trage asupra avionului SUA deasupra mării Japoniei
15 aprilie 1970 | Liderul libian, Gadaffi, lansează „Revoluția Verde”
15 aprilie 1971 | La Porțile de Fier, este conectat la sistemul energetic național primul hidroagregat de producție românească
15 aprilie 1972 | Un membru al armatei republicane oficiale irlandeze este ucis de soldați britanici la Joy Street, în zona Markets din Belfast, aproape de casa sa
15 aprilie 1977 | Comitetul de revizuire a politicii din cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA decide să mențină programele AID și USIS în Etiopia la nivelul actual
De asemenea, decide să continue cu echipamentele militare neletale și pregătirea militară a etiopienilor în Statele Unite; să amâne toate celelalte acțiuni militare; și să spună Somaliei că „relația noastră militară cu Etiopia se află pe ,,o pantă descendentă” („our military relationship with Ethiopia is on ,,a downward trend.””). (Reuniunea Comitetului de revizuire a politicii privind Horn of Africa/Cornul Africii, 4/15/77)
15 aprilie 1978 | Marea Britanie efectuează teste nucleare
15 aprilie 1984 | URSS efectuează teste nucleare la Kazahul de Est
15 aprilie 1986 | Raidurile aeriene ale SUA asupra Libiei, ca răspuns la bombardamentul din Berlin. Statele Unite lansează operațiunea Canionul El Dorado împotriva Libiei.
15 aprilie 1989 | Tragedia de pe Hillsborough: o busculadă umană pe Stadionul Hillsborough, în semifinalele FA Cup, se finalizează cu moartea a 96 de fani ai FC Liverpool și 766 răniți
15 aprilie 1991 | Inaugurarea oficială a activității Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) (Londra).
15 aprilie 1992 | Adunarea Națională a Vietnamului adoptă Constituția Republicii Socialiste Vietnam
15 aprilie 1992 | SUA: Miliardara Leona Helmsley este trimisă la închisoare pentru evaziune fiscală
15 aprilie 1998 | Guvernul condus de Radu Vasile a fost validat de către Parlamentul României.
15 aprilie 2002 | Aeronava Air China Boeing 767-200, zborul CA129, se prăbușește pe un deal în apropiere de Busan, Coreea de Sud.
15 aprilie 2013 | SUA: Două bombe au explodat lângă linia de sosire la maratonul din Boston, Massachusetts, omorând cel puțin trei persoane și rănind alte 183.
15 aprilie 2019 | Franța: Un incendiu masiv a cuprins Catedrala Notre-Dame din Paris; acoperișul și turla principală s-au prăbușit
15 aprilie 2022 – ZIUA 51
15 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Mii de credincioși au asistat vineri la slujba de rugăciune „Calea Crucii”, prezidată de Papa Francisc la Colosseumul din Roma, o ceremonie marcată de războiul din Ucraina.
A fost pentru prima dată când tradiționalul eveniment de Vinerea Mare, care marchează ziua în care Iisus Hristos a murit pe cruce în calendarul creștin, a avut loc la monumentul roman din 2019, din cauza pandemiei de Covid.
Papa, care a condamnat în repetate rânduri conflictul din Ucraina și a cerut o încetare a focului de Paște, s-a rugat ca „adversarii să dea mâna” și să „guste iertarea reciprocă”.
„Dezarmați mâna ridicată a fratelui împotriva fratelui”, a spus el.
Dar inițiativa Vaticanului, intenționată ca un gest de reconciliere în fața războiului care a început pe 24 februarie, nu a fost bine primită de oficialii ucraineni.
Marți, șeful Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, episcopul Sviatoslav Shevchuk, a denunțat o „idee nepotrivită, prematură și ambiguă, care nu ține cont de contextul agresiunii militare a Rusiei”.
La rândul său, ambasadorul ucrainean la Sfântul Scaun a spus că „împărtășește preocuparea generală”.
Mass-media ucraineană a boicotat difuzarea ceremoniei, în timp ce Vaticanul a adăugat comentarii în ucraineană și rusă pentru difuzare.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rușii susțin că au lovit 13 instalații militare în diferite zone în cursul nopții și că sistemul de apărare aeriană S-400 al Rusiei a doborât un elicopter ucrainean Mi-8 în apropiere de Cernigov. Potrivit armatei ruse, un elicopter a fost cel care a efectuat ieri un atac asupra satului Klimovo, în regiunea rusă Briansk.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Vineri devreme, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a declarat că forțele ruse din est se concentrează pe capturarea așezărilor Popasna și Rubijne, dar nu au reușit. La începutul acestei săptămâni, se spunea că forțele ruse au luat părți din Popasna.
„Pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk, opt atacuri inamice au fost respinse în ultimele 24 de ore, patru tancuri, șase vehicule blindate de transport de trupe, patru vehicule de luptă ale infanteriei și un sistem de artilerie inamic au fost distruse”, a spus Statul Major.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Se publică estimările orientative ale pierderilor de luptă ale Rusiei la data de 15 aprilie, potrivit Forțelor Armate ale Ucrainei.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Anton Gerashchenko, un consilier al Ministerului ucrainean de Interne: „Căpitanul de rang 1, crucișătorul Moskva, comandantul navei amiral a Flotei Mării Negre, Anton Kuprin, a murit în timpul exploziei și incendiului de la bord”.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul de presă al Serviciului de Grăniceri Ucrainean, Natalia Gumenyuk, a raportat că echipajul crucișătorului „Moskva” a fost aproape complet scufundat împreună cu nava. Marinarii nu au putut fi evacuați din cauza unei furtuni.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul apărării al Ucrainei a provocat, vineri, Rusia, cu privire la scufundarea navei sale emblematice în Marea Neagră cu o zi mai devreme, sugerând că epava va deveni o atracție populară pentru scufundări.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul de Externe al Rusiei a ordonat ca 18 diplomați ai Uniunii Europene să părăsească țara, relatează Reuters.
Agenția de presă spune că mișcarea vine după ce UE a declarat 19 diplomați ruși personae non gratae pentru „angajarea în activități contrare statutului lor diplomatic” și le-a ordonat să părăsească țara gazdă; Belgia.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucrainenii depun peste 77.000 de plângeri pentru daune materiale.
Cetățenii ucraineni pot cere despăgubiri pentru casele și apartamentele private distruse de Rusia, depunând o cerere prin intermediul aplicației guvernamentale Diia, scrie Kyiv Independent.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Uniunea Europeană a condamnat „decizia fără temei” a Rusiei de a expulza 18 diplomați UE din țară, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano.
„Uniunea Europeană deplânge decizia nejustificată, fără temei, a Federației Ruse de a expulza 18 membri ai Delegației Uniunii Europene în Federația Rusă”, a spus Stano. „Diplomaticii UE în cauză își exercită funcțiile în cadrul și în deplin respect pentru Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice”.
Stano a numit decizia Rusiei „un pas pur de represalii” care „va adânci și mai mult izolarea sa internațională”.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a cerut sprijinul Braziliei în cadrul Fondului Monetar Internațional, al Băncii Mondiale și al grupului de economii de top G20 pentru a o ajuta să contracareze sancțiunile paralizante, potrivit unei scrisori consultate de Reuters.
La 30 martie, ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, a cerut în scris „sprijinul Braziliei pentru a preveni acuzațiile politice și încercările de discriminare în instituțiile financiare internaționale și în forurile multilaterale”.
Un purtător de cuvânt al ministrului brazilian al economiei a indicat că Brazilia ar dori ca Rusia să rămână parte a discuțiilor din cadrul organizațiilor multilaterale.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Oficialii din Smolensk și activiștii locali au adus utilaje grele la cimitirul militar polonez din Katyn și au amenințat că îl vor distruge, ca răspuns la „demolarea monumentelor sovietice din Polonia”. De asemenea, au inițiat o petiție pentru a rezolva odată pentru totdeauna „problema Katyn”.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Bombardamente intense au avut loc de-a lungul unei mari părți a liniei frontului din regiunea Donețk, au declarat vineri oficiali ucraineni.
Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, a declarat că „aproape toate așezările din regiunea Donețk de-a lungul liniei frontului sunt atacate”.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a lovit ceea ce a descris ca fiind o „instalație militară” la periferia Kievului, la două zile după ce a amenințat că va lovi ținte din capitală ca răspuns la presupusele atacuri ucrainene pe teritoriul rusesc, a anunțat vineri armata rusă.
Kievul a fost lovit vineri de unele dintre cele mai puternice explozii auzite de când forțele ruse s-au retras din zonă în urmă cu două săptămâni.
Pe fondul unui avertisment că atacurile cu rachete vor crește din cauza acuzațiilor de atacuri și sabotaj ale forțelor ucrainene la granițele Rusiei, Moscova a declarat că a lovit o fabrică din capitală care producea și repara rachete ucrainene, inclusiv rachete anti-navă. Replica urmează scufundării navei amiral ruse din Marea Neagră, Moskva.
„În această seară, o instalație militară de la periferia Kievului a fost lovită de rachete Kalibr de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune lansate din mare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov.
„Ca urmare a loviturii asupra uzinei de construcții de mașini Zhuliany Vizar au fost distruse atelierele de producție și reparare a sistemelor de rachete antiaeriene cu rază lungă și medie de acțiune, precum și a rachetelor anti-navă”, a adăugat Konașenkov. [mai mult]
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării a declarat că va răspunde la acțiunile forțelor ucrainene pe teritoriul rusesc printr-o intensificare a atacurilor asupra Kievului.
Un purtător de cuvânt a declarat: „Numărul și amploarea atacurilor cu rachete împotriva țintelor din Kiev vor crește ca răspuns la comiterea de către regimul naționalist de la Kiev a oricăror atacuri de natură teroristă sau de sabotaj pe teritoriul rusesc.”
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Armata rusă a afirmat vineri că a făcut progrese în orașul port asediat Mariupol, la doar două zile după ce unitățile ucrainene blocate în oraș au declarat că și-au consolidat apărarea.
„Gruparea de trupe rusești și unități ale miliției populare din Donețk au eliberat complet combinatul siderurgic Ilici de naționaliștii ucraineni în urma ofensivei din orașul Mariupol”, a declarat vineri, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al armatei ruse, generalul-maior Igor Konașenkov.
Separat, comandanții a două unități ucrainene care apără Mariupol au emis miercuri o declarație video în care au afirmat că au reușit să își consolideze forțele în interiorul orașului.
Denis Prokopenko, comandantul Regimentului Azov, a declarat că unitatea sa s-a unit cu trupele Brigăzii 36 de pușcași marini, dar a recunoscut că unii apărători ucraineni s-au predat.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank independent care monitorizează campania militară rusă din Ucraina, a declarat joi că trupele rusești „au continuat atacurile împotriva apărării ucrainene în sud-vestul și estul Mariupol pe 13 aprilie, deși ISW nu poate confirma nicio schimbare teritorială”.
„Oficialii ucraineni au recunoscut pe 14 aprilie că forțele rusești au capturat „o parte” din personalul Brigăzii 36 de pușcași marini din Ucraina în timpul evadării lor din uzina Ilici pentru a se lega de forțele ucrainene în uzina Azovstal din estul Mariupol pe 13 aprilie”, a adăugat acesta.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a folosit bombardiere cu rază lungă de acțiune pentru a ataca orașul-port asediat Mariupol pentru prima dată de la invazie, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei, Oleksandr Motuzyanyk.
Reuters îl citează spunând că Rusia își concentrează eforturile pentru a ocupa orașele Rubijne, Popasna și Mariupol.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul finlandez al Europei afirmă că Finlanda se va alătura NATO „foarte probabil”, iar procesul de aplicare ar trebui să fie „cât mai rapid posibil”
Tytti Tuppurainen – ministrul finlandez pentru afaceri europene a fost intervievată la Sky News din Marea Britanie despre perspectiva Finlandei de a adera la NATO. Vorbind de la Helsinki, ea a spus că acum a avut loc o schimbare profundă în relațiile dintre Rusia și Finlanda, ceea ce o întristează.
Ea le-a spus telespectatorilor: „Oamenii din Finlanda par să fi luat deja o hotărâre și există o mare majoritate pentru aderarea la NATO a Finlandei. Desigur, asta nu este tot. Suntem o democrație parlamentară, așa că trebuie să discutăm această problemă în parlamentul nostru. În acest moment, aș spune că este foarte probabil, dar o decizie nu este încă luată.”
Ea a descris acțiunile Rusiei ca fiind un război „brutal” în Ucraina și „un semnal de alarmă pentru noi toți”.
În ceea ce privește retorica ostilă venită din partea Rusiei la perspectiva aderării Finlandei și, eventual, a Suediei la NATO, ea a spus:
„Fiecare țară are dreptul de a-și face propriile aranjamente de securitate. Așadar, trebuie să fim foarte, foarte atenți pentru a nu ne limita propriul spațiu de manevră din cauza unor factori externi. Așadar, indiferent ce spune Rusia, noi, bineînțeles, ascultăm acest lucru, dar luăm propriile decizii pe baza intereselor noastre, a condițiilor noastre și a analizei situației generale.”
15 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Admiterea Finlandei și Suediei în NATO va avea consecințe negative pentru pacea și stabilitatea în nordul Europei, a declarat vineri Ministerul rus de Externe.
Într-o declarație, purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a declarat că politica internațională de nealiniere militară a Finlandei și Suediei a servit ca o bază solidă în construirea unor relații reciproc avantajoase cu Rusia.
Zaharova a susținut că aderarea la alianța militară nu va ajuta Finlanda și Suedia în consolidarea securității lor, ci le va aduce în prima linie.
Alegerea aparține autorităților din Suedia și Finlanda, dar acestea ar trebui să înțeleagă consecințele unui astfel de pas pentru relațiile cu Rusia și, în general, pentru arhitectura de securitate europeană, care se află acum într-o stare de criză, a adăugat ea.
Finlanda și Suedia ar fi făcut pași pentru a se alătura alianței cu 30 de membri după războiul Rusiei în Ucraina.
Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Sky News că, dacă Finlanda și Suedia vor adera la NATO, Rusia va căuta să „reechilibreze situația” pentru „a ne asigura propria securitate”.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Japonia și Rusia sunt din ce în ce mai în dezacord de la invazia Rusiei în Ucraina, aceasta din urmă retrăgându-se luna trecută de la discuțiile privind tratatul de pace din Japonia și înghețând proiectele economice comune din cauza sancțiunilor impuse de Tokyo din cauza invaziei.
În ceea ce ar putea fi o altă lovitură pentru relațiile diplomatice dintre cele două țări, Tokyo „a transmis Moscovei îngrijorarea sa” în legătură cu testele cu rachete de croazieră efectuate de Rusia în Marea Japoniei, a declarat vineri ministrul de externe Yoshimasa Hayashi într-o conferință de presă.
15 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Secretarul de stat Antony Blinken le-a spus aliaților europeni că Statele Unite consideră că războiul rusesc din Ucraina ar putea dura până la sfârșitul anului 2022, au declarat doi oficiali europeni pentru CNN, în condițiile în care oficialii americani și europeni au apreciat din ce în ce mai mult că nu se întrevede un final pe termen scurt al conflictului.
Mulți dintre oficialii care au vorbit cu CNN au subliniat că este greu de prezis exact cât ar putea dura războiul, dar mai mulți oficiali au spus că nu există indicii că obiectivele finale ale președintelui rus Vladimir Putin s-au schimbat și este puțin probabil ca acesta să continue negocierile diplomatice dacă nu se va confrunta cu o înfrângere militară.
Gândul că acesta ar putea fi un conflict pe termen lung reprezintă o schimbare marcantă față de primele zile ale războiului, când se aștepta ca Rusia să cucerească rapid capitala ucraineană Kiev, și subliniază eșecurile Moscovei pe câmpul de luptă.
Consilierul pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a declarat joi că luptele vor continua „luni sau chiar mai mult”, în timp ce alți doi oficiali europeni au declarat că sunt de părere că luptele din estul Ucrainei ar putea dura între patru și șase luni și apoi ar putea duce la un impas.
Blinken, a declarat un înalt oficial al Departamentului de Stat, „a discutat cu omologii săi despre îngrijorarea noastră că conflictul s-ar putea prelungi, dar toate angajamentele sale s-au învârtit în jurul modului cel mai bun de a-l opri cât mai repede posibil”.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: China a anunțat vineri că va reduce pentru prima dată în acest an suma de numerar pe care băncile trebuie să o dețină ca rezerve, eliberând aproximativ 530 de miliarde de yuani (83,25 miliarde de dolari) în lichidități pe termen lung pentru a susține o încetinire bruscă a creșterii economice.
Riscurile globale sporite cauzate de războiul din Ucraina, blocajele generalizate COVID-19 și o piață imobiliară slabă provoacă convulsii în a doua economie a lumii, care se extind rapid asupra lanțurilor de aprovizionare globale.
Exporturile Chinei, ultimul motor major de creștere, dau, de asemenea, semne de oboseală, iar unii economiști spun că riscurile unei recesiuni sunt în creștere.
Banca Populară Chineză (PBOC) a anunțat pe site-ul său că va reduce rata rezervelor obligatorii (RRR) pentru toate băncile cu 25 de puncte de bază (bps), începând cu 25 aprilie.
Banca centrală a declarat că va reduce RRR cu încă 25 bps pentru unele bănci comerciale mai mici din mediul rural și urban.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Banca centrală a Rusiei a impus controale valutare pentru a sprijini lichiditatea, dar urmărește să păstreze principiile de preț al pieței și un curs de schimb al rublei determinat de piață, a declarat vineri prim-viceguvernatorul băncii.
Ksenia Yudayeva a spus că economia Rusiei și sectorul său financiar erau într-o formă bună înainte de 24 februarie, iar acum multe companii se confruntă cu nevoia de a găsi noi furnizori și logistică.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rata anuală a inflaţiei va crește probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 5 aprilie 2022.
„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Primul transport al noului ajutor de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina din Statele Unite este de așteptat să sosească în regiune în următoarele 24 de ore, potrivit unui înalt oficial al apărării.
Oficialul a spus că materialul va fi ridicat de la graniță de ucraineni și dus în țară.
Oficialii au declarat anterior că cele mai urgente cerințe, cum ar fi obuzele și muniția aferentă, precum și radarele vor fi printre primele articole care vor fi expediate.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a protestat în mod oficial săptămâna aceasta împotriva transportului de arme al SUA către Ucraina, trimițând o notă diplomatică Departamentului de Stat în care avertizează cu privire la „consecințe imprevizibile” în cazul în care sprijinul va continua, potrivit doi oficiali americani și o altă sursă familiarizată cu documentul.
Nota, cunoscută sub numele de demers, a fost trimisă la începutul acestei săptămâni, în vreme ce administrația se pregătea să anunțe că va trimite ucrainenilor un nou pachet de ajutor militar în valoare de 800 de milioane de dolari. Washington Post a raportat pentru prima dată documentul.
SUA au convenit pentru prima dată să ofere Kievului tipurile de capabilități de mare putere pe care unii oficiali din administrația președintelui american Joe Biden le considerau ca un risc de escaladare prea mare cu câteva săptămâni în urmă, inclusiv 11 elicoptere Mi-17, 18 155. mm tunuri obuzier și încă 300 de drone Switchblade.
O sursă familiarizată cu nota diplomatică rusă a spus că era de așteptat ca Moscova să protesteze împotriva transporturilor și încă nu este clar dacă asta înseamnă că Rusia își va schimba comportamentul în vreun fel. Dar această persoană a recunoscut că ar putea semnala o poziție mai agresivă a Rusiei împotriva SUA și NATO pe măsură ce războiul se prelungește.
Un oficial american a spus: „nu vom confirma nicio corespondență diplomatică privată. Ceea ce putem confirma este că, alături de aliați și parteneri, oferim Ucrainei asistență de securitate în valoare de miliarde de dolari, pe care partenerii noștri ucraineni o folosesc cu un efect extraordinar pentru a-și apăra țara împotriva agresiunii neprovocate și a actelor oribile de violență ale Rusiei”.
15 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Întrebat despre impactul cablului diplomatic din Rusia care avertizează Statele Unite să nu continue să înarmeze Ucraina, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a spus că „nimic nu va descuraja” administrația președintelui Joe Biden să continue să sprijine Ucraina.
„Rușii au spus unele lucruri în privat, au spus unele lucruri în mod public; nimic nu ne va descuraja de la strategia pe care ne-am angajat”, a declarat Price pentru CNN.
Price a spus că „nu este în măsură să confirme nicio corespondență diplomatică privată”.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Vladimir Putin ar putea recurge la utilizarea unei arme nucleare tactice sau de mică putere, având în vedere eșecurile militare în invazia din Ucraina, a declarat directorul CIA, William Burns.
În timpul unui discurs ținut la Atlanta, Burns a spus „Având în vedere potențiala disperare a președintelui Putin și a liderilor ruși … niciunul dintre noi nu poate lua ușor amenințarea reprezentată de o potențială recurgere la arme nucleare tactice sau de mică putere”.
Kremlinul a plasat forțele nucleare rusești în stare de alertă maximă la scurt timp după ce a început asaltul din 24 februarie.
15 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski spune, la CNN, că lumea ar trebui să fie pregătită pentru posibilitatea ca Putin să folosească arme nucleare
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri pentru CNN că „toate țările lumii” ar trebui să fie pregătite pentru posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să poată folosi arme nucleare tactice în războiul său împotriva Ucrainei.
„Nu numai eu – toată lumea, toate țările trebuie să fie îngrijorate pentru că poate nu este o informație reală, dar poate fi adevărat”, a spus Zelenski, vorbind în engleză.
Într-un interviu exclusiv din biroul sau de la Kiev, Zelenski a precizat că Putin ar putea apela fie la arme nucleare, fie la arme chimice, deoarece nu prețuiește viețile poporului Ucrainei.
„Arme chimice, ar trebui să o facă, ar putea să o facă, pentru ei viața oamenilor, este nimic. De aceea”, a spus Zelenski, „ar trebui să ne gândim să nu ne fie frică, să nu ne fie frică, ci să fim pregătiți. Dar asta nu este o chestiune care privește Ucraina, nu numai Ucraina, ci toată lumea, cred eu.”
Oficialii americani au avertizat cu privire la posibilitatea ca Putin, dacă este pus la colț, să recurgă la utilizarea armelor nucleare tactice în Ucraina. Directorul CIA, Bill Burns, a declarat joi că CIA urmărește „foarte atent” această posibilitate, subliniind totodată că SUA nu au văzut încă niciun semn că Rusia se pregătește să facă un astfel de pas.
Zelenski a rămas în Ucraina pe tot parcursul celor 50 de zile de război cu Rusia, în timp ce forțele ucrainene au rezistat încercărilor Kremlinului de a cuceri Kievul și au forțat Rusia să își reorienteze eforturile de război către regiunile estice și sudice ale țării, unde Ucraina anticipează o escaladare semnificativă a luptelor în zilele următoare.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Până la 50.000 de locuitori se întorc în fiecare zi la Kiev, potrivit oficialului local Mykola Povoroznyk.
Anterior, primarul Vitali Klitschko a declarat că este prea devreme să se întoarcă, deoarece există încă amenințarea unor lovituri rusești, în timp ce deminarea teritoriilor din jurul Kievului este în curs de desfășurare.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Procurorii din Ucraina spun că trupele ruse au deschis focul asupra unui convoi de autobuz care evacuează locuitorii din orașul Borova, la sud de Harkov, joi, ucigând șapte persoane și rănind 27.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Site-ul web în limba rusă al instituției de știri independente Moscow Times a fost blocat de organul de supraveghere al comunicațiilor de stat rus Roskomnadzor, a anunțat vineri instituția într-un comunicat.
„Rusia a blocat vineri serviciul de limbă rusă al The Moscow Times, după ce a publicat ceea ce autoritățile numesc un raport fals despre polițiștii care refuză să lupte în Ucraina”, a declarat publicația într-un comunicat pe site-ul său în limba engleză, care nu a fost afectat.
Site-ul web în limba rusă al Moscow Times rămâne accesibil în străinătate prin VPN, a spus publicația.
„Procuratura nu a notificat încă The Moscow Times despre decizia sa”, a spus The Moscow Times.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Autoritatea rusă de reglementare în domeniul mass-media afirmă că site-ul radioului francez RFI a fost blocat
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un fost consilier al lui Vladimir Putin a spus că un embargo complet asupra petrolului și gazelor ar putea pune capăt războiului
Președintele Joe Biden a promis că va „amplifica durerea” lui Vladimir Putin din cauza atrocităților ruse din Ucraina. UE promite val după val de „sancțiuni rulante”.
Momentul crește în Occident pentru a trage cu cele două mari arme economice care au fost până acum ținute în mare parte blocate în arsenal: un embargo asupra petrolului și gazelor rusești și sancțiuni „secundare”, care ar penaliza oamenii și entitățile din alte țări care fac comerț cu Rusia.
Comisia Europeană face eforturi pentru ca UE să reducă importurile de energie rusă, plăți pentru care contribuie la finanțarea forțelor armate ale Rusiei. Până acum blocul a interzis doar cărbunele, care reprezintă cca 5% din exporturile rusești de hidrocarburi către UE – și cu o eliminare treptată la patru luni.
Marii importatori, inclusiv Germania și Italia, rămân precauți cu privire la interzicerea imediată a petrolului sau gazelor. Ungaria, al cărei sprijin este necesar din cauza principiului unanimității UE, se opune mai ferm și a numit problema o „linie roșie”.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul Agriculturii a alocat, înainte de începerea războiului în Ucraina, peste 500 de milioane de euro din bugetul naţional pentru menţinerea preţurilor alimentelor agro-alimentare în cazul unei eventuale lipse a acestora, a declarat vineri, la Târgu Jiu, ministrul Adrian Chesnoiu.
El a precizat că aceasta a fost prima măsură luată pentru a stopa o creştere rapidă a preţurilor alimentelor, iar majorările pe care populaţia le resimte au avut drept principală cauză creşterea costului energiei şi gazelor naturale.
15 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ucraina este recunoscătoare pentru sprijinul politic și militar al Turciei, deoarece Rusia a lansat un război împotriva Ucrainei, a declarat vineri primarul capitalei ucrainene Kiev.
„Suntem foarte recunoscători Turciei pentru sprijinul acordat în domeniul politic și militar. Este foarte important. Vedem cine este adevăratul prieten al Ucrainei în aceste vremuri dificile”, a declarat Vitali Klitschko pentru Agenția Anadolu.
Subliniind că țara sa își propune să mențină pacea, Klitschko a mulțumit tuturor celor care au susținut restabilirea păcii în Ucraina. „Aș dori să mulțumesc tuturor țărilor, inclusiv țărilor europene și vecine, pentru abordarea lor pozitivă față de Ucraina și pentru sprijinirea păcii”, a spus el.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA evaluează că Ucraina a lovit nava de război rusească: „două rachete ucrainene Neptune au lovit Moskva – nava amiral a Rusiei care s-a scufundat în Marea Neagră – la începutul acestei săptămâni”, a declarat vineri un înalt oficial american al apărării.
Ucraina a susținut că a lovit crucișătorul rusesc cu rachete ghidate cu rachete anti-navă, în timp ce armata rusă a recunoscut doar că nava s-a scufundat după un incendiu la bord și detonarea muniției.
Echipajul crucișătorului cu rachete ghidate a fost livrat în portul Sevastopol, a informat agenția de știri de stat rusă TASS, citând o sursă anonimă.
15 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul Apărării Serghei Șoigu ar fi suferit un atac de cord „nu din cauze naturale”, pe fondul războiului din Ucraina, potrivit unor agentii de presa.
Unele canale media, care au raportat aceasta știre, spun chiar ca se suspectează o crimă.
„Ministrul Apărării al lui Vladimir Putin, Serghei Șoigu, care nu a mai fost văzut de câteva zile, ar fi suferit un atac de cord masiv, ‘nu din cauze naturale'”.
Acest lucru vine în contextul în care, de asemenea, rapoartele au susținut că 20 de generali au fost arestați pentru invazia Rusiei în Ucraina, care nu a avut prea mult succes până acum.
Potrivit rapoartelor, Șoigu, un aliat apropiat al președintelui rus Putin încă din 2012, ar fi dispărut în acțiune de ceva timp.
Omul de afaceri ruso-israelian Leonid Nevzlin a făcut, de asemenea, o afirmație senzațională despre o ruptură majoră între Putin și doi dintre cei mai apropiați consilieri și lideri militari ai săi.
Cu două zile înainte ca Rusia să își lanseze invazia în Ucraina, o înregistrare video cu președintele Vladimir Putin a început să circule pe rețelele de socializare. În videoclip, Putin era văzut cerându-i șefului Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, să „vorbească deschis” despre poziția sa privind recunoașterea Donețkului și Luhanskului ca state independente.
În ciuda faptului că Narîșkin se numără printre cei mai apropiați colaboratori ai săi, o parte a presei a speculat ca președintele rus Vladimir Putin nu s-a sfiit să îl facă de râs în mod public pe unul dintre oficialii săi de rang înalt.
O altă fotografie devenită virală pe rețelele de socializare îl arată pe Putin stând la distanță de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și de alte persoane, în timpul unei întâlniri.
Acest lucru a dus la speculații cu privire la diferențele de opinie dintre președintele rus și înalții săi oficiali. Mulți spun că Putin nu a dorit nicio ambiguitate pe tema Ucrainei în cercul său intim.
Numit ministru al Apărării în 2012, Serghei Șoigu se afla la conducere atunci când Rusia a anexat Crimeea, în 2014. Confident de lungă durată al lui Putin, mulți spun că acesta îl însoțește pe președintele rus în excursii de vânătoare.
La scurt timp după ce forțele rusești au început să intre în Ucraina la 24 februarie, ministrul apărării Serghei Șoigu a fost cel care a pus „forțele de descurajare nucleară ale Rusiei în stare de alertă maximă” la indicația președintelui Vladimir Putin.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: O forţă armată portugheză compusă din circa 220 de militari a plecat vineri către România, în cadrul unei „misiuni defensive” a NATO care, potrivit președintelui portughez Marcelo Rebelo de Sousa, trebuie „să apere pacea”, în contextul invaziei ruse din Ucraina, transmite EFE.
Rebelo de Sousa, care este şi comandantul suprem al forţelor armate, a declarat înaintea plecării militarilor portughezi că această misiune era deja „prevăzută şi acum (este) consolidată, proiectată şi întărită într-o ţară prietenă”, în cadrul unei alianțe „defensive şi ne-ofensive”.
„O alianță care nu atacă, pregătită să intervină, să menţină şi să apere pacea. Misiunea voastră este şi aceasta”, a insistat șeful statului portughez, de pe aerodromul Figo Maduro, din Lisabona.
Rebelo de Sousa a precizat că militarii portughezi trebuie să acționeze cu „abilitate, competenţă, cu trup şi suflet, coeziune, disciplină (…) şi solidaritate proprii militarilor portughezi”, care sunt „cei mai buni dintre cei mai buni” la misiunile la care participă.
El a mai spus că militarii se vor întoarce „mai bogaţi datorită experienţei, mai compleţi, mai realizaţi” după ce au slujit Portugalia, „pe deplin conştienţi de calităţile, formaţia şi valoarea” lor.
Șeful statului portughez a mai informat că premierul Antonio Costa va face o vizită în România în circa o lună.
Trimiterea de trupe portugheze în România era deja prevăzută pentru acest an, dar a fost grăbită de invazia rusă în Ucraina şi are ca scop să întărească flancul estic al NATO.
Tot vineri, premierul Costa le-a transmis militarilor portughezi, într-un mesaj înregistrat, că agresiunea rusă reprezintă „o încălcare extrem de gravă a dreptului internațional”, cu imagini „șocante şi de o brutalitate inacceptabilă” şi care „necesită o afirmare clară de forţă, de disuasiune şi de apărare din partea NATO”.
„Orice eventuală agresiune asupra unei ţări aliate din NATO este o agresiune împotriva noastră a tuturor”, a adăugat el. „O dată în plus, Portugalia demonstrează angajamentul ferm faţă de Alianţa Atlantică şi, îndeosebi, faţă de aliaţii săi din regiunea” estică a Europei, a mai spus Costa.
În această săptămână, Ministerul Apărării portughez a anunţat că ţara va trimite în Ucraina 99 de tone de material militar şi medical „în scurt timp” şi a menţionat că, până în prezent, 30.000 de refugiaţi ucraineni au fost primiţi în Portugalia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se adreseze parlamentului portughez la 21 aprilie.
15 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Compania Altur Slatina îşi va suspenda activitatea temporar, în perioada 18 aprilie – 1 mai, pe fondul evoluţiei conflictului dintre Rusia şi Ucraina.
Potrivit unui comunicat transmis vineri Bursei de la București, pentru o mare parte dintre salariaţi vor fi suspendate contractele individuale de muncă.
15 aprilie 2022 | Coreea de Nord a sărbătorit vineri cea de-a 110-a aniversare de la nașterea fondatorului Kim Ir-sen cu focuri de artificii în piața principală a Phenianului, cu mii de oameni îmbrăcați în costum tradițional colorat, cântând și dansând.
Data de 15 aprilie, „Ziua Soarelui”, reprezintă unul din evenimentele politice cele mai importante ale Phenianului deoarece Kim Ir-sen, bunicul actualului lider Kim Jong Un şi fondator al acestei ţări deţinătoare de arme nucleare, este născut în această zi.
Kim Ir-sen a murit în 1994, însă rămâne „preşedintele etern” al ţării.
Celebrarea survine la trei săptămâni după cel mai mare test cu rachetă balistică intercontinentală din istoria Coreii de Nord. Este prima dată când armele cele mai puternice ale lui Kim Jong Un au fost testate pe deplin, din 2017, încălcând un moratoriu respectat până acum.
Oficiali sud-coreeni, precum şi principalul emisar american pentru Coreea de Nord au spus că un test nuclear ar putea avea loc vineri, în cadrul celebrării a 110 ani de la nașterea fondatorului ţării. Ei s-au așteptat de asemenea să aibă loc şi o paradă, unde să fie prezentate noi arme.
Site-ul specializat NK News, cu sediul la Seul, a transmis că sursele sale din Coreea de Nord au auzit elicoptere şi avioane cu reacție zburând la mică altitudine deasupra Phenianului la scurt timp după miezul nopții, ceea ce indică faptul că ar fi putut avea deja loc o paradă militară nocturnă.
Însă un alt expert a declarat că pare probabil ca principala defilare militară a Phenianului să aibă loc la 25 aprilie, data la care se aniversează fondarea armatei nord-coreene.
„Cum cele două aniversări nu sunt separate decât de zece zile, pare puţin dificil de a organiza o defilare în ambele ocazii”, a declarat pentru AFP Yang Moo-jin, profesor la Universitatea de Studii Nord-Coreene.
La precedentele celebrări, Phenianul nu a difuzat imaginile cu defilări militare la televiziunea de stat decât la câteva ore după organizarea evenimentelor, fără a le anunța în avans în publicațiile oficiale.
Nord-coreenii învață încă de la naștere să îi venereze pe Kim Ir-sen şi pe fiul său Kim Jong Il, iar toți adulții poartă insigne cu chipul celor doi foști lideri.
/cloudfront-us-east-2.images.arcpublishing.com/reuters/RE6EE5CZERJG7ARLH4AINB7EH4.jpg)
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.