| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI Războiul din Ucraina – ZIUA 59 | ZIUA 424 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
23 aprilie 34 | Isus Hristos este răstignit, potrivit lui Isaac Newton
23 aprilie 725 | Moare Wihtred, regele Kentului (c. 692-725)
23 aprilie 1124 | Alexandru I, regele scoțienilor (1107-24), moare la 47 de ani
23 aprilie 1151 | Moare regina Adeliza a Angliei, a doua soție a lui Henric I (n. 1103)
23 aprilie 1217 | Moare Regele Inge al II-lea al Norvegiei (n. 1185)
23 aprilie 1348 | Regele Eduard al III-lea al Angliei fondează Ordinul Jartierei, ordin cavaleresc britanic.
23 aprilie 1400 | Începe domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (1400 – 1432)
23 aprilie 1516 | Ducele Wilhelm al IV-lea al Bavariei aprobă „Legea germană a purității berii” (Reinheitsgebot) și adaugă standardele sale pentru vânzarea berii în Bavaria, asigurându-se că berea este fabricată numai din trei ingrediente: apă, malț și hamei
23 aprilie 1597 | „Văduvele vesele din Windsor„, de W. Shakespeare, este jucată pentru prima dată, în prezența reginei Elizabeth I a Angliei.
23 aprilie 1605 | Boris Godunov, consilier șef al țarului Fiodor I și al țarului Rusiei (1598-1605), moare după o boală îndelungată și un accident vascular cerebral
23 aprilie 1616 | William Shakespeare, poet și dramaturg englez (n. 1564) (calendar iulian) moare la vârsta de 52 de ani
23 aprilie 1661 | Londra: Regele Charles al II-lea al Angliei, Scoției și Irlandei este încoronat la Westminster Abbey
23 aprilie 1662 | Connecticut a fost închiriat drept colonie engleză.
23 aprilie 1685 | Regele Iacob al II-lea al Angliei, Scoției și Irlandei este încoronat la Westminster Abbey
23 aprilie 1702 | Margaret Fell, fondatoare engleză a Societății Religioase a Prietenilor cunoscută sub numele de „mama Quakerismului”, moare la aproximativ 87 de ani
23 aprilie 1702 | Regina Ana este încoronată la Westminster Abbey, Londra
23 aprilie 1781 | Moare James Abercrombie (n. 1706), general britanic (comandant-șef al forțelor din America de Nord în timpul războaielor franceze și indiene)
23 aprilie 1789 | SUA: 
Președintele ales al SUA, George Washington, se mută în Franklin House, New York
23 aprilie 1795 | William Hastings este achitat în Anglia de înaltă trădare
23 aprilie 1798 | Împăratul olandez acceptă noua Constituție
23 aprilie 1826 | Missolonghi (Grecia) capturată de turci
23 aprilie 1849 | 
Scriitorul rus, Fiodor Dostoievski (n. 11 noiembrie 1821, Moscova, Imperiul Rus – d. 9 februarie 1881 (59 de ani)) și membrii Cercului Petrashevski sunt arestați la Sankt Petersburg.
Condamnat la moarte, execuția scriitorului rus Fiodor Dostoievski este anulată în ultima secundă (22 decembrie 1849)
23 aprilie 1861 | Trupele din Arkansas au capturat Fort Smith
23 aprilie 1864 | Bătălia de la Cane River, Louisiana (Expediția River Red, Ferry Monett)
23 aprilie 1867 | Regina Victoria și Napoleon al III-lea refuză planurile pentru un tunel între Anglia şi Franța
23 aprilie 1880 | Guvernul României a hotărât înființarea Direcției Princiare a CFR cu sediul în București, care a preluat linia existentă, inclusiv Gara Târgoviștei.
23 aprilie 1883 | John Heemskerk Abrahamszoon formează guvernul olandez
23 aprilie 1887 | Sfințirea Catedralei mitropolitane de la Iași
23 aprilie 1891 | Evreii sunt expulzați din Moscova
23 aprilie 1908 | Danemarca, Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda și Suedia semnează acordul pentru Marea Nordului
23 aprilie 1910 | Are loc Congresul de constituire a Partidului Naționalist-Democrat, în frunte cu Nicolae Iorga și A.C. Cuza.
23 aprilie 1918 | Raidul de la Zeebrugge
Marina britanică încearcă să blocheze navele germane să părăsească portul prin scufundarea navelor învechite, dar, în mare parte, eșuează
23 aprilie 1918 | Dover Patrol scufundă submarinul Germaniei în Marea de Est
23 aprilie 1920 | Marea Adunare Națională Turcă se întâlnește la Ankara, sub conducerea lui Mustafa Kemal.
Atatürk denunță guvernul sultanului Mehmed al VI-lea și anunță o constituție temporară.
Prăbușirea și dizolvarea Imperiului Otoman a fost o afacere lungă și amară, cuprinzând revoluții, un război mondial dezastruos și lupte interne.
Mehmed al VI-lea a devenit sultan chiar înainte de sfârșitul Primului Război Mondial, în timp ce otomanii se aflau în plina operațiune de exterminare a populației armene.
La câteva luni după proclamarea sa, forțele aliate au ocupat Constantinopolul, la sfârșitul războiului, declanșând o răscoală națională, condusă de Mustafa Kemal Ataturk.
La 1 noiembrie 1922, sultanatul a fost abolit și Mehmed a fost expulzat din țară – in imagine, părăsind palatul prin ușa din spate – începe un exil în Italia, care va dura până la moartea sa, în 1926. Ataturk a preluat și a format republica turcă modernă.
23 aprilie 1923 | Ceremonia de inaugurare in Gdynia, Polonia pentru a marca noul său statut de port militar temporar și adăpost pentru pescari
23 aprilie 1935 | Este adoptată Constituția poloneză din 1935
23 aprilie 1938 | Sudeții germani din Cehoslovacia cer autoguvernare
23 aprilie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Armata greacă se predă Germaniei; britanicii îl evacuează pe regele George II în Egipt
23 aprilie 1942 | Al Doilea Război Mondial: La Rostock, începe bombardamentul aliaților (4 zile)
23 aprilie 1943 | Al Doilea Război Mondial: Ofensiva britanică și americană este îndreptată către Tunis și Bizerta
23 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Hermann Göring, succesorul desemnat al lui Adolf Hitler, îi trimite acestuia o telegramă prin care solicită permisiunea de a prelua conducerea celui de-al Treilea Reich
Martin Bormann și Joseph Goebbels îi sugerează lui Hitler că telegrama reprezintă o trădare.
23 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Eliberarea lagărului de concentrare Flossenburg
23 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Trupele SUA din Italia traversează râul Po
23 aprilie 1949 | Al Doilea Război Mondial: Armata roșie chineză cucerește Nanjing
23 aprilie 1950 | China evacuează insula Hainan
23 aprilie 1951 | Charles G. Dawes, al 30-lea vicepreședinte al Statelor Unite, bancher și câștigător al Premiului Nobel pentru pace în 1925, moare la 85 de ani
23 aprilie 1959 | Se deschide la Londra primul heliport din Marea Britanie
23 aprilie 1962 | Încheierea cooperativizării agriculturii
Procesul a început în martie 1949 și, teoretic, trebuia să se realizeze pe baza liberului consimțământ al țăranilor, dar care s–a caracterizat prin abuzuri și violențe
23 aprilie 1965 | Lansarea primului satelit sovietic de comunicații
23 aprilie 1967 | Lansarea navei cosmice sovietice „Soiuz–1„, pilotată de Vladimir Komarov
23 aprilie 1967 | SUA: 
James Earl Ray (n. 10 martie 1928 – d. 23 aprilie 1998), presupusul asasin al lui Martin Luther King Jr., evadează din penitenciarul statului Missouri, în timp ce ispășea o pedeapsă de 20 de ani
James Earl Ray a ispășit diverse condamnări, pentru diferite fapte mărunte (jefuirea unei cafenele, a unui taxi și al unui oficiu poștal), în închisorile Joliet și Pontiac din Illinois și in Penitenciarul federal Leavenworth din Kansas.
La 10 octombrie 1959, Ray și James Owens, un alt condamnat, au atacat un magazin alimentar (Kroger), în St. Louis, iar Ray a primit, in consecința, o pedeapsă de 20 de ani la MSP(Missouri State Penitentiary).
La câteva luni după condamnare, Ray a făcut o primă încercare nereușită de evadare, escaladând un zid, pe o scară care s-a prăbușit.
Cinci ani mai târziu, a reușit să ajungă pe un acoperiș, înainte de a fi descoperit, fiind cunoscut, de altfel, pentru capacitatea sa de a dispărea zile întregi în închisoare. Duminică dimineața, pe 23 aprilie 1967, planul de evadare al lui Ray a funcționat.
Raportând că lucrează în brutăria închisorii, el s-a ascuns într-una din cutiile folosite pentru livrarea pâinii. Un camion de la ferma Renz care a intrat in MSP pentru a ridica produsele de panificație, a colectat si cutia in care se afla Ray.
Ray a ieșit astfel din închisoare, evadând din camion undeva între MSP și ferma Renz. Ulterior, se presupune ca Ray ar fi planificat și comis, pe 4 aprilie 1968, asasinatul doctorului Martin Luther King, Jr.
23 aprilie 1968 | Premiera filmului românesc Răzbunarea haiducilor.
23 aprilie 1969 | Sirhan Sirhan este condamnat la moarte pentru uciderea senatorului american Robert F. Kennedy (sentința a fost comutata ulterior in închisoare pe viață)
23 aprilie 1971 | William Tubman, președintele Liberiei (1944-1971), moare la 76 de ani
23 aprilie 1972 | Echipajul Apollo 16 explorează suprafața Lunii
23 aprilie 1974 | URSS efectuează teste nucleare la Sary Shagan
23 aprilie 1978 | URSS efectuează teste nucleare la Kazahul de Est / Semipalitinsk
23 aprilie 1978 | Papa Paul al VI-lea intervine public, solicitând BR (într-o notă scrisă de mână, publicată de L’Osservatore Romano, ziarul Vaticanului) să îl returneze pe Aldo Moro familiei sale, „fără condiții”
„Vă scriu vouă, oameni ai Brigăzilor Roșii… voi, adversari necunoscuți și implacabili ai acestui om merituos și nevinovat, vă rog în genunchi, eliberați-l pe Aldo Moro, pur și simplu și fără nicio condiție”.(„În ceea ce privește relația sa cu prietenul său Aldo Moro, răpit de BR (grup terorist), Papa a fost „dispus să devină martir, să îl înlocuiască pe Moro pentru a-l salva, lucru pe care politicienii de atunci nu știau cum să îl facă”” – La Stampa, 2 oct. 2018.).
23 aprilie 1979 | Londra: Confruntările dintre Liga Anti-nazistă și Grupul de Patrulare Specială al Poliției Metropolitane duc la moartea protestatarului Blair Peach
23 aprilie 1982 | Se înființează Republica Conch – secesiunea Florida Keys din Statele Unite ale Americii
23 aprilie 1985 | Sam Ervin, politician american (senator american din Carolina de Nord) și președintele comitetului Watergate, moare la 88 de ani
23 aprilie 1993 | Lalith Athulathmudali, ministru din Sri Lanka, este ucis la 59 de ani
23 aprilie 1994 | Fizicienii descoperă top-quark-ul, o particulă sub-atomică
23 aprilie 1989 | Studenții din Beijing, China, anunță boicotarea cursurilor
23 aprilie 1991 | URSS acordă republicilor dreptul de a separa, în anumite condiții
23 aprilie 1993 | Eritreea votează pentru separarea de Etiopia
23 aprilie 1994 | Armata ucide 23-40 de pescari în Gonaives, Haiti
23 aprilie 1995 | SUA:
Președintele Bill Clinton declară zi națională de doliu pentru Oklahoma City
23 aprilie 1997 | Masacrul Omaria din Algeria: 42 de săteni sunt uciși.
23 aprilie 1998 | SUA: James Earl Ray (n. 10 martie 1928), presupusul asasin al lui Martin Luther King Jr., moare în detenție, la vârsta de 70 de ani.
Spre sfârșitul vieții sale, Ray, a cărui condamnare fusese prelungită la 100 de ani, după ce a evadat din închisoare, pe 10 iunie 1977, a avut sprijinul unui aliat neașteptat: familia King.
Nu cu mult înainte de moartea lui Ray, Dexter King, fiul lui Martin Luther King Jr, l-a vizitat pe bărbatul presupus a fi ucigașul tatălui său. Ray, care era slăbit și bolnav de hepatita C, a fost întrebat de Dexter King despre implicarea sa în asasinat.
„Nu am avut nimic de-a face cu uciderea tatălui tău„, i-a răspuns Ray. „Te cred„, a spus Dexter, si i-a strâns mâna.
23 aprilie 1999 | Regele Spaniei înmânează Premiul Cervantes pe 1998 – considerat drept Premiul Nobel al Literaturii de limba spaniolă –, poetului Jose Hierro,,”pentru poezia sa universală”.
Premiul este înmânat în ziua morții lui Cervantes, în aula Universității din Alcala de Henares (localitatea în care s–a născut creatorul lui „Don Quijote”).
23 aprilie 1999 | Autoritățile române trimit FMI-ului o evaluare privind daunele provocate României de războiul din Iugoslavia, aproximativ 730 milioane USD.
23 aprilie 2001 | Intel introduce procesorul Pentium 4.
23 aprilie 2002 | Papa Ioan Paul al II-lea se întâlnește cu liderii Bisericii Catolice americane la Vatican, cu privire la abuzurile sexuale asupra minorilor
23 aprilie 2003 | Ofițerul american C.I.A, James H. Critchfield, moare la 86 de ani
23 aprilie 2003 | La Beijing se închid toate școlile pentru două săptămâni din cauza virusului SARS.
23 aprilie 2005 | Johannes Bjelke-Petersen, politician australian, premier al Queensland (1968-87), moare la 94 de ani
23 aprilie 2007 | 
Boris Elțîn (n. 1 februarie 1931), primul președinte al Federației Ruse (1991-99), moare la 76 de ani.
Primul președinte al Rusiei, Boris Elțîn, in vârsta de 76 de ani, a încetat ieri din viață, a anunţat serviciul de presa al Kremlinului. Conform postului public al televiziunii ruseşti, Elțin a murit din cauza unui stop cardiac.
Elțin a decedat la ora 15:45 la Moscova, la Spitalul Clinic Central, ca urmare a unui stop cardiac provocat de o boala cardiovasculară progresivă, a declarat într-un interviu acordat RIA Novosti, șeful Centrului Medical al Oficiului președintelui Rusiei, Serghei Mironov.
A fost șeful Republicii Sovietice Federative Sovietice Ruse, înainte de a ajunge la apogeul celebrității sale, atunci când s-a opus încercării comuniștilor de a da o lovitură de stat, in august 1991, în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice.
Boris Elțin a fost ales președinte al Republicii Ruse la 29 mai 1990. Pe 12 iulie 1990, a părăsit Partidul Comunist Sovietic; pe 12 iunie 1991, a câștigat primele alegeri prezidențiale din Rusia, cu 57% din voturi.
El a supravegheat privatizarea Rusiei în mandatul său, iar „terapia sa de șoc” a dus la o prăbușire economică remarcabila, o reducere drastică a nivelului de trai a populației, si la creșterea corupției și a inegalității gigantice ca urmare a oligarhilor ruși care controlează sectoare vaste ale economiei. Elțin a demisionat în 1999, în favoarea succesorului desemnat, Vladimir Putin.
În ziua în care Elțin a murit, președintele Vladimir Putin a declarat ziua înmormântării sale, 25 aprilie 2007, drept zi de doliu național.
Ceremonia înmormântării lui Elțin, la care au participat actuali și foști șefi de stat, a fost transmisă în direct pe principalele posturi de televiziune de stat ruse. Coborârea sicriului în mormânt a fost însoțită de un salut de artilerie.
23 aprilie 2012 | Premierul olandez Mark Rutte, își prezintă demisia, deschizând calea pentru alegeri anticipate
23 aprilie 2013 | Hawija, Irak: 28 de persoane sunt ucise și 70 sunt rănite în timpul ciocnirilor dintre polițiști și musulmanii sunniți
23 aprilie 2013 | 21 de persoane sunt ucise în timpul unor tulburări violente din Xinjiang, China
23 aprilie 2013 | Bursa SUA suferă o depreciere de 1%, după ce o agenție de știri a fost victima unor hackeri, care au publicat un anunț pretinzând că președintele Obama a fost rănit
23 aprilie 2013 | Franța adoptă un proiect de lege modificat, care legalizează căsătoria între persoanele de același sex
23 aprilie 2015 | Loretta Lynch este confirmată ca fiind prima femeie afro-americană în funcția de procuror general al SUA, în locul lui Eric Holder
23 aprilie 2018 | Președintele Armeniei, Serzh Sargsyan, demisionează după 10 ani de mandat, ca urmare a protestelor în masă împotriva sa.
23 aprilie 2018 | Mario Abdo Benítez este ales președinte al Paraguay
23 aprilie 2019 | Primul vaccin împotriva malariei care oferă protecție parțială copiilor, începe în Malawi, la inițiativa OMS
23 aprilie 2020 | 
Cancelarul german, Angela Merkel, avertizează că aceasta nu este „faza finală, ci doar începutul” pandemiei de COVID-19
23 aprilie 2020 | 
Președintele SUA, Donald Trump, sugerează, la o întâlnire cu presa la Casa Albă, că COVID-19 ar putea fi tratat prin injectarea de dezinfectanți sau lumini UV.
Oficialii guvernamentali și companiile de dezinfectare declară că acest lucru nu este doar extrem de periculos, ci și potențial mortal.
23 aprilie 2022 – ZIUA 59
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a capturat zeci de orașe în estul țării, dar oficialii britanici spun că nu au înregistrat câștiguri majore în ultimele 24 de ore
Rusia a capturat zeci de orașe mici în asaltul său asupra regiunii Donbas, în timp ce oficialii ucraineni descriu continuarea luptelor grele în Donețk și Lugansk.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a reorientat eforturile de război dinspre nord și centru spre est, după ce nu a reușit să se apropie de capitala Kiev.
Vineri, Rusia a dezvăluit pentru prima dată că obiectivul său este de a prelua „controlul deplin” asupra sudului Ucrainei, precum și asupra regiunii Donbas din estul țării.
Generalul-maior Rustam Minnekaev, comandantul interimar al Districtului Militar Central al Rusiei, a declarat că forțele rusești luptă pentru a stabili un coridor terestru prin teritoriul ucrainean care să conecteze Rusia cu Crimeea, peninsula pe care a anexat-o în 2014, a precizat, potrivit TASS, o agenție de știri de stat rusă.
Olena Symonenko, consilier al șefului adjunct al biroului președintelui, a declarat joi seara târziu, în cadrul unor declarații televizate, că în ultimele 24 de ore, alte 42 de așezări au trecut sub control rusesc în regiunea Donețk.
Cu toate acestea, Ministerul britanic al Apărării a declarat sâmbătă că forțele rusești nu au realizat câștiguri majore în ultimele 24 de ore, în fața contraatacurilor ucrainene.
Apărarea aeriană și maritimă ucraineană a reușit, de asemenea, să oprească progresul forțelor aeriene și maritime rusești, a adăugat ministerul într-o postare pe rețelele de socializare.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Paza de coastă a Japoniei caută o barcă turistică dispărută în largul insulei de nord Hokkaido, spun rapoartele.
Autoritățile au pierdut contactul cu nava, care avea la bord 26 de persoane, după ce a raportat că ia apă la ora locală 13:15 (04:15 GMT).
Kazu 1 se răsturna la un unghi de 30 de grade și începea să se scufunde, a spus echipajul.
Se crede că barca a fost într-o călătorie de trei ore în jurul Peninsulei Shiretoko.
Paza de coastă japoneză a trimis cinci bărci de patrulare și două avioane în căutarea zonei. Se spune că cei 24 de pasageri includ doi copii și la bordul navei se aflau și doi membri ai echipajului.
Valurile din zonă fuseseră mari, iar bărcile locale de pescuit se hotărâseră se pare să se întoarcă în port până la mijlocul dimineții. Echipajul a spus că toți cei aflați la bord purtau veste de salvare. Dar temperaturile din zonă pot scădea până la zero grade Celsius (32 de grade Fahrenheit) pe măsură ce se lasă noaptea.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ruse au continuat să bombardeze orașul Mykolaiv peste noapte, a declarat sâmbătă un guvernator regional ucrainean, determinând oficialii să impună o oprire înainte de perioada Paștelui.
„Au fost din nou bombardamente în seara asta”, a declarat Vitaliy Kim, șeful administrației militare regionale din Mikolaiv. „Au lovit o cafenea – fără victime, slavă Domnului”.
Kim a adăugat că de la ora 19.00 va intra în vigoare o oprire de acces, până la 5 a.m. înainte de serviciile locale de Paște.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Vicepremierul ucrainean, Irina Vereșciuk, a anunțat sâmbătă un coridor de evacuare din orașul asediat Mariupol, după o scurtă oprire mai devreme din cauza preocupărilor de securitate. „Încercăm să evacuăm femeile, copiii și bătrânii din nou astăzi”, a spus ea.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Două persoane au fost ucise în bombardamentele în orașul de est Popasna, a declarat șeful administrației militare regionale Lugansk, Serhiy Hayday, care a acuzat forțele ruse că bombardează case private.
„Popasna a suferit cel mai mult”, a spus Hayday despre orașul, care se află în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.
„Pe lângă luptele de stradă, armata rusă bombardează în mod constant clădiri înalte și case private”, a spus el.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: O rachetă a lovit infrastructura din orașul portuar ucrainean Odesa, au anunțat autoritățile locale.
O declarație postată online a precizat că lovitura a avut loc sâmbătă, însă nu a oferit alte detalii.
„Odesa a fost lovită de o rachetă. Infrastructura a fost lovită”, se arată în comunicat. Odesa este situat la Marea Neagră, pe coasta sudică a Ucrainei, și a fost o țintă cheie a forțelor rusești încă de la începutul invaziei.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Kuleba a declarat, pe Twitter, că „singurul scop al loviturilor cu rachete rusești asupra Odesa este teroarea. Rusia trebuie să fie desemnată drept stat sponsor al terorismului și tratată în consecință. Fără afaceri, fără contacte, fără proiecte culturale. Avem nevoie de un zid între civilizație și barbarii care lovesc orașe pașnice cu rachete.”
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a bombardat un post de frontieră ucrainean în nordul Ucrainei, a anunțat serviciul de poliție de frontieră al țării.
Într-o declarație postată online, agenția a spus că aproximativ zece grenade au explodat în apropiere de satul Senkivka din regiunea Cernihiv vineri seară. Cernihiv este situat aproape de locul unde se întâlnesc granițele cu Ucraina, Rusia și Belarus.
Declarația spunea că grenadele au fost trase de un lansator de pe teritoriul Rusiei și că este a patra oară când zona este bombardată de când forțele ruse s-au retras din regiune. Acesta a adăugat că niciun polițist de frontieră nu a fost rănit în grevă.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Autoritățile ucrainene au anunțat sâmbătă au recucerit trei sate în apropiere de Harkov (est), al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, în timp ce luptele continuă în Donbas şi în sudul ţării, relatează AFP.
„Forţele noastre armate ucrainene au reuşit o contraofensivă lansată ieri dimineaţă. După lupte crâncene, unităţile noastre au alungat trupele ruseşti din Bezruki, Slatina şi Prudianka”, a declarat pe Telegram Oleg Sinegubov, guvernatorul regiunii Harkov.
Dintre cele trei localităţi situate la nord de Harkov, Prudianka este cea mai apropiată de frontiera rusă, la doar 15 km de aceasta.
Potrivit guvernatorului, bombardamentele ruseşti în regiunea sa s-au soldat cu doi morţi şi 19 răniţi în ultimele 24 de ore.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, orașul Harkov, bombardat cu regularitate de artileria rusă, rămâne „parţial blocat” de forţele ruse, care „îşi întăresc pozițiile” în sudul oraşului.
Forţele ruse îşi continuă de altfel ofensiva în districtele Izium şi Barvinkove, urmârind să „preia controlul asupra rețelei de căi ferate”, potrivit ministerului. Acestea încearcă de asemenea să încercuiască pozițiile fortificate ale armatei ucrainene în zona de la limita regiunilor Doneţk şi Lugansk, care formează bazinul Donbas şi pe care Moscova a confirmat vineri că vrea să-l preia sub „control total”.
În regiunea Doneţk, trupele ruse „îşi concentrează eforturile” în zona dintre Slaviansk şi Kramatorsk, potrivit lui Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
În zona Lugansk, trupele ruse „continuă să atace” oraşele Rubijne şi Severodoneţk, capitala de facto a părţii acestei regiuni rămase sub control ucrainean, conform guvernatorului său Serghii Gaidai.
În sudul ţării, altă ţintă a forţelor ruse, acestea „încearcă să-şi continue ofensiva asupra oraşului Guliaipole”, aflat la jumătatea distanţei între Zaporojie şi oraşul portuar martir Mariupol, a afirmat Arestovici.
Ofensiva rusă continuă şi în regiunea situată între Herson, singura capitală administrativă capturată de ruşi încă din primele zile ale invaziei, şi Mikolaev (Nikolaev), spre Odesa.
23 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că invazia Rusiei în țara sa este doar începutul și că Moscova ar putea încerca să captureze și alte țări, după ce un general rus a declarat că dorește să dețină controlul total asupra sudului Ucrainei.
‘Toate națiunile care, ca și noi, cred în victoria vieții asupra morții trebuie să lupte alături de noi. Ele trebuie să ne ajute, pentru că suntem primii la rând. Și cine va urma?’ a declarat Zelenski într-un discurs video la sfârșitul zilei de vineri.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Peste 300 de persoane, dintre care 90 de copii, au fost deportate cu forța în Rusia din Mariupol, a afirmat consilierul primarului orașului Mariupol.
Într-o postare pe Telegram, Petro Andryushchenko a declarat că 308 persoane au fost duse la Vladivostok pe 21 aprilie. Vladivostok se află la peste 9.000 de kilometri est de Mariupol.
Declarația, care a fost raportată de Kyiv Independent, vine după alte rapoarte potrivit cărora mii de locuitori din Mariupol au fost mutați cu forța în Rusia. Cetățenii ucraineni au descris faptul că au fost trimiși în „tabere de filtrare” înainte de a fi mutați cu forța în Rusia.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Evacuarea civililor din orașul ucrainean asediat Mariupol a fost „zădărnicită” de armata rusă, a declarat sâmbătă un consilier al primarului din Mariupol pe contul său oficial de Telegram.
Sâmbătă, la ora locală 11.00 (4.00 ET), cel puțin 200 de locuitori se adunaseră în apropierea unui centru comercial din Mariupol, așteptând să fie evacuați spre Zaporojie.
Dar „în loc de autobuzele promise de partea rusă, militarii ruși s-au apropiat de locuitorii din Mariupol și le-au ordonat să plece pentru că ‘acum vor fi bombardamente'”, a declarat Petro Andriușcenko.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Zelenski, a vorbit cu premierul britanic Boris Johnson despre o „nouă fază” a ajutorului militar, a declarat adjunctul șefului de stat major al președintelui.
Vorbind la televiziunea națională sâmbătă, Andriy Sybiga a spus că cea mai recentă asistență va include furnizarea de arme grele.
El a adăugat că cei doi au vorbit și despre sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Întrebat dacă mai dorește o întâlnire cu Vladimir Putin și dacă consideră că o întâlnire ar fi utilă, Zelenski spune: „Am insistat încă de la început să am negocieri cu liderul Federației Ruse pentru că consider că [orice întâlniri prin mediatori]… nu vor da efectul dorit. „Acest război poate fi oprit de cel care l-a început.”
23 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: În timp ce se afla în închisoare, criticul Kremlinului, Alexei Navalnîi, a folosit rețelele de socializare pentru a denunța invazia rusă a Ucrainei, pledând pentru proteste împotriva războiului în toată țara ca „coloana vertebrală a mișcării împotriva războiului și a morții”, potrivit Reuters.
Într-un tweet, Navalnîi a spus: „Sunt foarte recunoscător tuturor pentru sprijinul acordat. Și, băieți, vreau să spun: cel mai bun sprijin pentru mine și pentru alți prizonieri politici nu este simpatia și cuvintele amabile, ci acțiunile. Orice activitate împotriva regimul înșelător şi hoț al lui Putin. Orice opoziție faţă de acești criminali de război”.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Serviciul de informații militare ucrainean, GUR, raportează astăzi că, la 22 aprilie, armata ucraineană a distrus punctul de comandă al Armatei 49 ruse și a ucis încă doi generali, acum totalul revendicat de ucraineni este de 10 din, probabil, 20 în Ucraina.
Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării a emis sâmbătă o declarație în care susține că un atac asupra unui post de comandă rusesc din regiunea Herson (sud) a ucis doi generali ruși.
„La 22 aprilie 2022, Forțele Armate ale Ucrainei au dat o lovitură devastatoare la un post de comandă avansat al Armatei 49 de Armate Combinate a trupelor de ocupație ruse, situat la mică distanță de linia de luptă în regiunea Herson”, se arată în comunicat.
„Rezultatul: Punctul de control pe teren al Armatei 49 Combinate a fost distrus. Doi generali ocupanți au fost eliminați, iar unul a fost grav rănit și evacuat în stare critică”.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ruse au reluat atacurile aeriene asupra uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol, unde rezistă trupele ucrainene rămase în oraș, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Oleksiy Arestovych.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Europa discută o a șasea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv o lovitură pe piața energetică rusă, potrivit unor oficiali.
Comisarul european pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a declarat că unul dintre aspectele avute în vedere se referă la un embargo asupra petrolului.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Jens Plötner, creierul din spatele politicii privind Rusia a ministrului de externe de atunci, Frank-Walter Steinmeier, îl consiliază acum pe cancelarul Olaf Scholz.
După momentul 2015, potrivit zeit.de, Plötner a avansat in ierarhie. Acum conduce Departamentul 2: Politică externă, de securitate și dezvoltare de la cancelarie și, ca atare, este cel mai important consilier pentru politică externă al lui Scholz.
Andriy Melnik, ambasadorul ucrainean în Germania, care tinde să renunte la subtilitățile diplomatice, a declarat recent într-un interviu pentru ziarul Der Tagesspiegel că Steinmeier a țesut „o rețea de contacte cu Rusia de zeci de ani”.
El a spus: „Sunt implicați mulți oameni care acum pun lucrurile la cale [în actualul guvern german]”. Melnyk nu l-a menționat nominal pe Plötner, dar se poate presupune că la asta se referea.
De când Plötner a devenit consilierul principal al cancelarului, la sfârșitul anului 2021, s-a vorbit din nou mult despre Minsk II – dar într-un context diferit. La vremea respectivă, toată lumea a aclamat: pace în Ucraina! Cancelarul a reușit! Încetarea focului la care s-a ajuns atunci a ținut într-o oarecare măsură, deși au existat încă multe împușcături și crime. Din punctul de vedere al guvernului german, a fost un triumf diplomatic. Au fost împiedicate noi avansări ale rușilor, iar conflictul a fost înghețat de facto. Acordul a permis Ucrainei să se concentreze asupra reformelor și să se apropie de Occident. Acesta este modul în care Plötner vede lucrurile până în prezent.
Totuși, în opinia multor ucraineni, a fost o pace de proastă calitate – negociată în timp ce 5.000 de soldați ucraineni erau înconjurați de trupele rusești în Debaltseve. Acordul a împovărat Ucraina cu un amendament constituțional care ar fi asigurat o influență enormă pentru Rusia.
Acesta nu s-a materializat niciodată, dar a rămas o povară grea în politica internă a Ucrainei.
Acum că Rusia a invadat Ucraina, termenul „Minsk II” reapare într-o lumină mai întunecată alături de „Nord Stream 2” și „schimbare prin interdependență”. A fost Minsk II în zadar? A făcut parte din politica problematică a lui Merkel și Steinmeier privind Rusia?
Oare politica externă germană – și odată cu ea oficialul de rang înalt Plötner – a ignorat prea mult timp că nici Minsk II, nici interdependența economică nu vor putea asigura pacea?
„Aveți grijă, este periculos. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a o evita.” Plötner își amintește că noul cancelar Olaf Scholz i-a cerut să facă așa ceva în decembrie 2021. Până atunci, Rusia a concentrat deja peste 100.000 de soldați și echipamente grele la granița ruso-ucraineană.
Experții au dezbătut aprins dacă aceasta a fost doar o manevră geopolitică sau o pregătire pentru un război de agresiune. În cancelarie, mișcarea a fost interpretată ca un gest de amenințare – iar diplomații germani vor încerca să medieze.
Este reflexul firesc al diplomației germane; dialogul a fost întotdeauna cuvântul preferat al lui Steinmeier. Ideea Minskului și a „formatului Normandiei” (discuții cvadripartite dintre Ucraina, Rusia, Franța și Germania) au fost ridicate din nou.
23 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Polonia a furnizat Ucrainei arme în valoare de 1,6 miliarde de dolari (1,5 miliarde de euro) pentru a face faţă invaziei ruse, a afirmat sâmbătă premierul polonez, Mateusz Morawiecki, citat de AFP.
„Până în prezent, Polonia a transferat vecinului nostru estic echipamente militare în valoare de aproximativ 7 miliarde de zloţi, mai mult de 1,6 miliarde de dolari”, a declarat Mateusz Morawiecki la finalul unei întâlniri la Cracovia (sud) cu omologul său ucrainean, Denis Şmîgal.
„Acest echipament salvează suveranitatea ucraineană, poloneză şi europeană”, a subliniat el într-un comunicat.
Patruzeci de tancuri, precum şi aproximativ 60 de transportoare blindate ar urma să facă parte din echipamentele furnizate de Polonia Kievului, potrivit presei poloneze, fără ca guvernul să confirme oficial acest lucru.
De la începutul invaziei ruse a Ucrainei la sfârșitul lui februarie, guvernul polonez afirma că a furnizat Ucrainei rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniție, precum și drone.
În cursul întâlnirii lor de la Cracovia, premierii celor două ţări au semnat un acord de cooperare în domeniul căilor ferate şi transportului feroviar pentru transportul de mărfuri ucrainene care permite Kievului să ocolească blocada porturilor ucrainene de către Rusia.
De asemenea, premierii au apreciat ca sancțiunile împotriva Rusiei sunt „în mod clar inadecvate” şi au lansat un apel la noi sancțiuni asupra petrolului, gazului şi cărbunelui rusesc.
23 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Turcia şi-a închis spațiul aerian pentru avioanele rusești cu destinația Siria, au informat sâmbătă media turce, citându-l pe ministrul turc de externe Mevlut Kavusoglu, potrivit AFP.
„Am închis spațiul aerian pentru avioanele militare ale Rusiei- şi de asemenea pentru avioanele civile – cu destinația Siria”, a declarat Cavusoglu, fără să precizeze motivul acestei decizii.
Șeful diplomației turce a declarat că a transmis aceasta omologului său rus Serghei Lavrov, care la rândul său i-a comunicat această decizie președintelui Vladimir Putin.
Interdicţia va fi valabilă trei luni, a precizat ministrul turc, autorizaţiile de zbor fiind reînnoite în fiecare trimestru.
Rusia, unul dintre principalii aliaţi ai regimului de la Damasc de la începerea războiului civil în 2011, nu a reacţionat pentru moment.
Potrivit unor experţi, această închidere a spaţiului aerian turc riscă să complice sarcina armatei ruse, foarte prezentă în Siria.
Membră a NATO şi aliată a Ucrainei, Turcia depune eforturi încă de la începutul războiului în Ucraina pentru a facilita o mediere între Moscova şi Kiev şi a refuzat, până în prezent, să se alăture sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, având grijă să menţină un canal de comunicare deschis cu Kremlinul.
Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între cele două părţi, la 10 martie, la nivel ministerial la Antalya (sud) şi la 29 martie la Istanbul.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan s-a apropiat de Moscova în ultimii ani, după o serie de dezacorduri şi tensiuni cu ţările occidentale.
Cele două ţări au reuşit chiar să depășească criza care le-a pus in opoziție, după ce un avion de vânătoare rusesc fusese doborât de Turcia în 2015, relateaza AFP.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: De ce India poate să cumpere petrol rusesc și să fie în continuare prietenă cu SUA
Ce diferență fac câteva săptămâni. Chiar luna trecută, India era criticată de Occident pentru relația sa cu Rusia.
Nu numai că țara din Asia de Sud refuza să condamne asaltul brutal al Moscovei asupra Ucrainei, dar achizițiile sale de petrol rusesc la preț redus – spuneau criticii – zburau în fața sancțiunilor menite să paralizeze finanțele Kremlinului.
Iar Casa Albă își exprima clar nemulțumirea, numind New Delhi „oarecum șovăielnic” și vorbind despre „dezamăgirea” sa.
Apoi, dintr-o dată, Occidentul și-a schimbat tonul. Când Biden s-a întâlnit luna aceasta cu premierul indian Narendra Modi, a fost vorba doar de lingușeli diplomatice și de declarații despre „o legătură profundă între popoarele noastre” și „valori comune”. Apoi, vineri, liderul britanic Boris Johnson a zburat la Delhi pentru a vorbi despre legăturile comerciale și a poza pentru fotografii costumate, toate acestea trecând cu vederea „diferențele” privind Rusia.
Cu toate acestea, poziția Indiei față de Ucraina rămâne în mare parte aceeași. Ea cumpără în continuare petrol rusesc ieftin și rămâne tăcută în ceea ce privește invazia Moscovei. Nu mai departe de 7 aprilie, s-a abținut de la un vot al ONU prin care Rusia a fost suspendată din Consiliul pentru Drepturile Omului.
Analiștii spun că India tocmai a predat Occidentului o lecție de masterclass în diplomație internațională.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: India vrea să fie prietenă cu Occidentul, dar are nevoie de ajutorul Rusiei pentru apărarea granițelor, declară ministrul de finanțe la Bloomberg
India vrea să fie un partener puternic al „lumii liberale”, dar are nevoie de ajutorul Rusiei pentru a-și apăra granițele, a declarat ministrul de Finanțe, Nirmala Sitharaman, într-un interviu acordat Bloomberg, la Washington.
India își procură cea mai mare parte a echipamentelor militare din Rusia și în ultimele săptămâni a respins apelurile națiunilor occidentale de a limita relațiile bilaterale cu Moscova ca răspuns la invazia rusă în Ucraina.
Guvernul premierului Narendra Modi s-a confruntat cu critici din partea aliaților occidentali cu privire la refuzul său de a-l condamna definitiv pe președintele rus Vladimir Putin din cauza conflictului devastator din Ucraina.
Sitharaman a spus că India, care are dispute de lungă durată la frontieră cu Pakistanul și China vecine și în trecut a intrat în război cu ambele, s-a concentrat pe protejarea propriilor interese regionale.
Făcând aluzie la Pakistan și China, Sitharaman a declarat pentru Bloomberg: „Aveți un vecin care își dă mâna cu un alt vecin, ambii fiind împotriva mea. În contextul războiului Rusia-Ucraina, Doamne ferește, dacă se creează alianțe, India trebuie să fie suficient de puternică pentru a se proteja.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski denunță atacul rusesc în timpul sărbătorii de Paște pentru creștinii din Ucraina
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia de a fi un „sponsor al terorismului” în discursul său nocturn de sâmbătă, denunțând un atac mortal în portul sudic Odesa, care a coincis cu celebrarea Sâmbetei Sfinte, înainte de sărbătoarea Paștelui, celebrată pe 24 aprilie de mulți creștini din Ucraina.
„Astăzi a fost Sâmbăta Sfântă pentru creștinii de rit oriental. Ziua dintre Răstignire și Înviere. Se pare că Rusia este blocată într-o astfel de zi”, a declarat Zelenski. „Dar va exista o Înviere. Viața va învinge moartea. Adevărul va învinge orice minciună, iar răul va fi pedepsit.”
Cel puțin opt persoane, inclusiv un bebeluș de trei luni, au fost ucise sâmbătă în lovituri de rachete rusești în Odesa, a declarat Zelenski. Un oficial ucrainean a relatat anterior că cel puțin șase rachete de croazieră au fost lansate asupra orașului-port, în timp ce Rusia își continuă ofensiva brutală în sudul și estul țării.
În discursul său de sâmbătă seară, Zelenski a mulțumit apărătorilor țării „care ne asigură securitatea în această noapte de dinaintea Paștelui și în fiecare zi” și a promis dreptate pentru Ucraina.
„Este doar o chestiune de timp până când toți criminalii ruși vor simți ce înseamnă un răspuns corect la crimele lor. Este doar o chestiune de timp până când îi vom putea aduce acasă pe toți ucrainenii deportați. Este doar o chestiune de timp până când toți oamenii noștri din întreaga Ucraină vor simți ce înseamnă o pace puternică”, a spus el.
Mulți ucraineni sărbătoresc Paștele în conformitate cu calendarul iulian, duminica Paștelui căzând anul acesta pe 24 aprilie.
23 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Joe Biden a declarat că unitatea aliaților Ucrainei a transmis un mesaj puternic Rusiei: că aceasta „nu va reuși niciodată” să domine întreaga Ucraină.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se va întâlni duminică cu secretarul de stat american, Antony Blinken, și cu secretarul apărării, Lloyd Austin, cei mai înalți oficiali americani care au vizitat Kievul de la începutul războiului.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, vor vizita duminică Kievul, potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, în ceea ce ar fi prima vizită a unor oficiali americani la nivel înalt în această țară aflată în conflict de la izbucnirea războiului.
Posibila vizită, care nu a fost confirmată de Washington, ar veni în urma mai multor vizite de profil înalt ale liderilor europeni în capitală și a măsurilor de redeschidere a ambasadelor evacuate.
Premierul britanic Boris Johnson a vizitat părți ale capitalei pe jos alături de Zelenski pe 9 aprilie, iar liderii Uniunii Europene au vizitat-o în ziua precedentă.
Se așteaptă ca guvernul britanic să își redeschidă ambasada săptămâna viitoare, „în funcție de situația de securitate”, a confirmat guvernul său, în urma unui anunț făcut vineri de Johnson. Uniunea Europeană a declarat la începutul acestei luni că și ea își restabilește prezența diplomatică în capitală.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Armata ucraineană a declarat că a atins sâmbătă 17 ținte aeriene, potrivit unui comunicat Telegram al Ministerului Apărării (MOD) al țării.
Țintele au inclus trei avioane rusești, cinci rachete de croazieră și nouă vehicule aeriene fără pilot (UAV), potrivit comunicatului.
„Rachetele antiaeriene ale Forțelor Aeriene și Terestre au lovit nouă drone operaționale-tactice, trei avioane și cinci rachete de croazieră”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării.
Mai devreme, sâmbătă, Ministerul a declarat pe Telegram că la ora locală 22:00, soldații din regiunea Odesa au doborât două rachete de croazieră rusești trase din Marea Neagră de o navă rusă care se îndrepta spre Portul de Sud.
23 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Serviciile secrete ucrainene au acuzat Rusia că plănuiește să recruteze civili ucraineni din regiunile ocupate Herson și Zaporojie, potrivit unei actualizări de sâmbătă a serviciilor de informații militare din Regatul Unit. Acest lucru ar fi o încălcare a dreptului internațional, a declarat Ministerul Regatului Unit al Apărării.
Declarația spunea, în temeiul articolului 51 al Convenției de la Geneva, puterile ocupante nu pot obliga „persoanele protejate” – care, în acest context, includ civili din teritoriile ocupate – să servească în „forțele armate sau auxiliare”.
În plus, presiunea sau propaganda care vizează asigurarea de voluntari care să se înroleze, nu este permisă.
„Orice înrolare a civililor ucraineni în forțele armate ruse, chiar dacă Rusia este prezentată ca fiind voluntar sau serviciu militar în conformitate cu legislația rusă, ar constitui o încălcare a articolului 51 din Convenția a patra de la Geneva”, se arată în declarația Ministerului Apărării din Regatul Unit.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.