| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RAZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 47 | ZIUA 412 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Ziua internațională a celor eliberați din lagărele de concentrare fasciste
- calendarul creștin-ortodox : Sfântul Calinic de la Cernica (1787 -1868); Sf. Mc. Antipa, Episcopul Pergamului Asiei
- calendarul romano-catolic: Sf. Stanislau, episcop martir (cca. 1036-1079)
11 aprilie 491 | Flavius Anastasius devine împărat bizantin, sub numele de Anastasius I.
11 aprilie 1512 | Războiul Ligii de Cambrai: forțele franco-Ferrarese conduse de Gaston de Foix și Alfonso I d’Este câștigă bătălia de la Ravenna împotriva forțelor papal-spaniole
11 aprilie 1544 | Războiul italian din 1542–46: O armată franceză învinge forțele habsburgice în bătălia de la Ceresole, dar nu reușește să-și exploateze victoria.
11 aprilie 1680 | Apare, la Iași, Psaltirea de-nțăles a sfântului împărat proroc David, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de Psaltirea slavo-română).
11 aprilie 1689 | William al III-lea și Maria a II-a sunt încoronați suverani ai Angliei și Irlandei.
11 aprilie 1713 | Războiul de Succesiune Spaniolă (Războiul Reginei Ana): Tratatul de la Utrecht.
11 aprilie 1814 | Tratatul de la Fontainebleau pune capăt Războiului celei de-a Șasea Coaliții împotriva lui Napoleon Bonaparte, și îl forțează să abdice necondiționat pentru prima dată.
11 aprilie 1834 | La Iași are loc Cantata pastorală sau serbarea păstorilor moldoveni, primul spectacol muzical în limba română
11 aprilie 1877 | Trupele țariste trec frontiera României, îndreptându-se spre frontul din Balcani.
11 aprilie 1880 | Înființarea primei direcții a Căilor Ferate Române.
11 aprilie 1888 | La Amsterdam are loc inaugurarea „clădirii pentru concerte” – Concertgebouw.
11 aprilie 1899 | Spania cedează Puerto Rico Statelor Unite.
11 aprilie 1905 | Principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soția sa Martha, Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida, soții Ferekyde și Claude Anet, o mare expediție cu automobilul în Persia, traversând Rusia, Crimeea și Caucazul.
11 aprilie 1919 | A fost creată Organizația Internațională a Muncii, cu sediul la Geneva. România este membru fondator.
11 aprilie 1932 | Este prezentat în România filmul Visul lui Tănase, o coproducție româno-germană. Acest film-scheci de N. Kirițescu a fost realizat la Berlin, iar rolul principal l-a avut Constantin Tănase.
11 aprilie 1941 | SUA: se înființează Biroul de administrare a prețurilor (OPA) pentru a controla și stabiliza prețurile în timpul războiului.
11 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald.
11 aprilie 1946 | La București, se definitivează activitatea societății Sovrompetrol, înființată la 24 octombrie1945, ca urmare a Acordului româno-sovietic de la Moscova (8 mai 1945).
Din partea sovieticilor a participat Serghei Ivanovici Kavtaradze (ambasadorul URSS la București), g-ral Ivan Susaikov (locțiitor la Comisia Aliată de Control), Alexei Ivanovich Vinogradov (șeful M.St.M al Comisiei Aliate).
Din partea României, cu excepția lui Gheorghe Tătărescu (ministru de Externe), au luat parte Petru Groza, Gheorghiu-Dej, Lucrețiu Pătrăşcanu, Tudor Ionescu, Emil Bodnăraş si Ion Gheorghe Maurer.
După naționalizarea din 1948, companiile petrolifere din România au trecut în proprietatea statului, care le-a organizat în două mari centre: Centrala Petroliferă Moldova și Centrala Petroliferă Muntenia (incluzând 22 de foste întreprinderi). Ambele s-au aflat, din 1950, sub conducerea unică a Sovrompetrol.
În 2001, Maxim Berghianu, fostul șef al Consiliului de Stat al Planificării (1965-1972), a fost intervievat de Centrul de Istorie Orală al Radiodifuziunii Române. Berghianu afirma, la acea data, că o parte din vina pentru jefuirea României de către sovietici trebuia să fie atribuită Occidentului.
Berghianu a dezvăluit că o mulțime de companii românești cu capital străin, precum fabrica de avioane IAR, s-au alăturat sovieticilor. Iar petrolul a fost și el parte a acestui lucru.
„Când Occidentul a luat decizia de a ne da pe mâna Rusiei, atunci a profitat la maxim, pentru că aceste întreprinderi aveau capital străin, iar IAR lucrase pentru nemți. A fost fabrica de avioane Messerschmitt, care mai târziu a făcut tractoare. Apoi au fost Sovromurile, apoi industria chimică, cu multe din locațiile sale adaptate pentru armament și care producea TNT și dinamită. Așa că ceea ce am obținut au fost Sovrom Tractor, SovromChim, SovromGaz, Sovrompetrol.
Rușii au pătruns în zonele cele mai bogate, bogate în resurse de materii prime, acolo unde credeau că au mari șanse să facă profit. Ca să nu mai vorbim de uraniu, pe care l-au exploatat fără milă.”
Sovrompetrol, la fel ca și alte companii de acest gen, a fost o adevărată povară pentru economia României, confruntată cu deficiențe masive la începutul anilor 1950.
In 1994 Gheorghe Apostol, consilier al liderului Gheorghe Gheorghiu Dej, marturisea: „Economia românească a fost sub controlul URSS prin acele sovromuri. Noi investeam în industrie, în agricultură, în toate sectoarele economiei, dar ei culegeau toate beneficiile. La o recepție din 7 noiembrie 1952, la Ambasada sovietică, înainte de a merge la Stalin, Dej ne-a chemat. A vrut să ne vorbească despre o propunere făcută de guvernul sovietic de a sovromiza și gazul metan, așa cum făcuseră deja cu petrolul. Și Dej a spus: „Asta e! Nu vom mai ceda! Această problemă a sovromului necesită o soluție bazată pe un acord reciproc, iar pentru asta trebuie să acționăm. Mergem acum la ambasada sovietică. Mă voi preface că beau și le voi spune ce credem despre acești Sovromuri”
„La sfârșitul unei recepții, ambasadorul și adjuncții săi ne rugau să ne întâlnim cu ei într-o încăpere din apropiere, unde se găsea și mâncare și băutura, pentru a discuta atât chestiuni interne, cât și internaționale. Și îmi amintesc acea întâlnire, cu Dej stând alături de ambasadorul sovietic și de reprezentantul guvernului sovietic pentru Sovrom și, deodată, l-am auzit spunând: „Tovarășe, vreți să-mi spuneți ce înseamnă exportul de capital?”. Iar celălalt a spus: „Care este rostul acestei întrebări?”. Iar Dej a răspuns: „Noi facem investițiile și voi luați beneficiile”. Și așa s-a încheiat conversația”.
11 aprilie 1949 | București: premiera piesei Haiducii, de Victor Eftimiu.
11 aprilie 1961 | Israel: începe procesul Eichmann, acuzat ca fiind unul dintre organizatorii așa-zisei soluții finale (omorârea evreilor în lagărele naziste). La 31 mai 1962, este executat.
11 aprilie 1963 | Enciclica Papei Ioan al XXIII-lea, Pacem in Terris.
11 aprilie 1968 | România stabilește relații diplomatice cu Republica Volta Superioară.
11 aprilie 1969 | La Teatrul Mic din București, are loc premiera piesei Iona, de Marin Sorescu.
11 aprilie 1970 | SUA: lansarea Apollo 13 de la Kennedy Space Center.
11 aprilie 1979 | Dictatorul ugandez Idi Amin este înlăturat de la putere.
11 aprilie 1990 | Înființarea Centrului European de Cultură din București.
11 aprilie 1992 | S-a înființat Eximbank, bancă specializată în susținerea comerțului exterior al României prin instrumente financiar-bancare și de asigurări specifice, atât în nume și cont propriu, cât și în numele statului.
11 aprilie 1992 | În cadrul reuniunii Delegației Permanente a PNL, președintele partidului, Radu Câmpeanu, anunță retragerea acestei formațiuni politice din Convenția Democrată Română.
11 aprilie 1999 | India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acțiune de tip AGNHI.
11 aprilie 2000 | Guvernul României solicită Agenției Standard and Poor’s să precizeze care sunt sursele de documentare în baza cărora a fost elaborată evaluarea României.
11 aprilie 2006 | 
Președintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, anunță că Iranul a reușit să îmbogățească, cu succes, uraniul
11 aprilie 2007 | Alianța Dreptate și Adevăr (D.A.) – între Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Democrat (PD).a devenit nefuncțională (nefiind desființată formal), iar PD a fost exclus din Guvernul Tăriceanu. Ulterior, PD s-a transformat în PDL. Noul guvern a fost format de PNL și UDMR.
11 aprilie 2015 | 
Barack Obama și Raúl Castro se întâlnesc in Panama; prima întâlnire a șefilor de stat americani și cubanezi de la Revoluția cubaneză
11 aprilie 2022 – ZIUA 47
ARME PENTRU UCRAINA: GERMANIA | SLOVACIA | SUA
| Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că a adus în discuție presupusele atrocități comise de Rusia în Ucraina în timpul unei întâlniri „dure” și neprietenoase cu Vladimir Putin – prima întâlnire occidentală cu președintele rus de când acesta a lansat invazia în februarie
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că „nu este pregătit să cedeze” nicio parte a Ucrainei în schimbul păcii în această țară.
Vorbind cu Scott Pelley de la CBS, Zelenski a continuat spunând că nu va recunoaște niciodată Crimeea ca teritoriu rusesc, în ciuda faptului că peninsula a fost anexată de Rusia în 2014.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un nivel „galben” de pericol terorist a fost declarat în Crimeea, informează NEXTA.
„Această măsură are un caracter pur preventiv. Situația din Republica Crimeea este calmă și este controlată pe deplin de autorități și de organele de drept”, a declarat „șeful” Crimeei, Serghei Aksyonov.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: În cea mai recentă actualizare a informațiilor, Ministerul britanic al Apărării afirmă că, după retragerea forțelor rusești din nordul Ucrainei, continuă să apară noi dovezi ale presupuselor crime de război comise de Rusia.
„Acestea includ descoperirea raportată a unui mormânt improvizat care conținea civili ucraineni decedați în apropiere de Burzova”, se arata in comunicat. „Acuzațiile de violență sexuală săvârșite de personalul militar rus persistă”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia va lansa acțiuni de luptă la scară largă în est, dar a spus: „suntem pregătiți”. Vorbind în timpul unui discurs televizat, el a acuzat, de asemenea, conducerea rusă că „minte” în încercarea de a transfera responsabilitatea pentru război.
În discursul său din noaptea de 10 spre 11 aprilie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ripostat la propaganda rusă: „Ei spun despre crimele de la Bucha că nu sunt ei, ci se presupune că suntem noi. Deși este evident pentru toată lumea că oamenii au fost uciși în timp ce armata rusă controla orașul” – afirma Zelenski.
„Ei spun despre atacul cu rachete de la Kramatorsk că nu ei sunt de vină, ci, se pare, noi. Deși propagandiștii lor au fost cei care au anunțat această lovitură. Deși rachetele au zburat de pe teritoriul aflat sub controlul lor. Și despre oricare dintre orașele noastre distruse, despre oricare dintre satele noastre arse, ei spun același lucru, că ei nu sunt de vină, ci se presupune că suntem noi”.
„Militarii ruși au mințit deja că, chiar și după mai bine de șase săptămâni de război, susțin că nu au lovit niciun obiect civil!
Știți de ce se întâmplă acest lucru? Pentru că este vorba de lașitate…”
„Au confiscat Crimeea – și se presupune că noi suntem de vină.
Au distrus viața normală din Donbas – și se presupune că noi suntem de vină.
Au doborât un Boeing malaezian – și se presupune că noi suntem de vină.
Au ucis oameni și copii pe teritoriul nostru timp de opt ani – și se presupune că noi suntem vinovați.
Au distrus cea mai puternică regiune industrială din Europa de Est – și se presupune că noi suntem de vină”.
Zelenski a mai spus că este recunoscător militarilor, care apără Ucraina și ripostează împotriva trupelor rusești, primilor respondenți și celor care „restabilesc viața” în teritoriile recent eliberate, dar și „celor care ne asigură victoria în confruntarea informațională”.
El a spus că le este recunoscător „tuturor jurnaliștilor, editorilor, maratonului informațional „United News”, tuturor site-urilor noastre, tuturor reprezentanților mass-media care nu permit propagandei rusești să învingă”.
„Adevărul va învinge”, a spus el. „Ucraina va învinge!”
Înainte de discursul său, Zelenski a declarat că a semnat un decret prin care a decorat „18 apărători ai Ucrainei: cinci militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei, trei angajați ai Serviciului de Stat pentru Comunicații Speciale și Protecția Informațiilor din Ucraina, și zece ofițeri de poliție”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: „Cea mai recentă ofensivă a Rusiei în estul regiunii Donbas a început deja”, a declarat luni un oficial ucrainean de rang înalt, avertizând că Rusia continuă să acumuleze forțe acolo.
Vadym Denysenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, a afirmat la televiziunea națională: „Din punctul meu de vedere, această mare ofensivă (în estul Ucrainei) a început deja”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării afirmă că a distrus sistemul de apărare antiaeriană S-300 livrat de Slovenia, în apropierea orașului ucrainean Dnipro, potrivit unui comunicat al agenției Anadolu, pe Twitter.
Luni, Rusia a declarat că a distrus un sistem de apărare aeriană S-300, livrat Ucrainei „de o țară europeană”, în apropierea orașului central Nipru cu o zi înainte.
Potrivit ministerului de la Moscova, rachete Kalibr lansate duminică de Rusia dinspre mare au distrus patru sisteme S-300 care erau ascunse într-un hangar de la periferia orașului ucrainean Nipru.
„Duminică, 10 aprilie, la periferia sudică a orașului Dnepropetrovsk, rachete Kalibr de mare precizie, cu baza maritimă, au distrus un sistem de apărare aeriană S-300 ascuns într-un hangar, care a fost livrat regimului de la Kiev de către una dintre țările europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, în cadrul unui briefing de presă zilnic la Moscova.
„Patru lansatoare S-300 și până la 25 de membri ai forțelor armate ucrainene au fost de asemenea lovite”, a adăugat el.
„Mai mult, o instalație de reparații cu două sisteme de apărare antiaeriană Buk-M1 și Osa AKM au fost lovite cu rachete aeriene de înaltă precizie în apropierea așezării Velyka Novosilka din Donețk”.
„În plus, în cursul nopții trecute au fost distruse două depozite de muniții, un radar S-300, nouă tancuri, cinci piese de artilerie autopropulsate, cinci lansatoare multiple de rachete și peste 60 de naționaliști”, a precizat purtătorul de cuvânt.”
„Sistemele rusești de apărare aeriană au doborât două avioane de luptă S-25 și patru vehicule aeriene fără pilot, în timp ce un elicopter Mi-24 a fost doborât cu foc concentrat de arme de calibru mic”, a precizat Konașenkov.
„De asemenea, Rusia a lovit 78 de obiecte din infrastructura militară a Ucrainei, inclusiv trei puncte de comandă, un radar de iluminare și ghidare, trei poziții ale sistemelor de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune, patru depozite de muniții”.
Purtătorul de cuvânt a mai făcut si un bilanț general pentru ceea ce Rusia numește o „operațiune militară specială” în Ucraina, afirmând că „aproape 230 de avioane și elicoptere și 243 de sisteme de apărare aeriană au fost distruse până în prezent”.
Printre dispozitivele distruse se numără, de asemenea, aproape 2.100 de tancuri și alte vehicule blindate de luptă și 239 de lansatoare de rachete multiple, a precizat el.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Sistemul de rachete S-300 pe care Slovacia l-a donat Ucrainei este în continuare operațional, astfel că informațiile Rusiei privind distrugerea lui sunt o altă minciună a președintelui rus Vladimir Putin, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării slovac, Martina Koval Kakascikova, pentru agenţia de presă slovacă TASR.
Pe 8 aprilie, primul ministru al Slovaciei, Eduard Heger, scria, pe Twitter: „Aș dori să confirm faptul că Slovacia a furnizat Ucraina un sistem de apărare aeriană S-300. Ucraina își apără cu bravură țara suverană și pe noi de asemenea. Este de datoria noastră să ajutăm, nu să stăm pe loc și să ignorăm pierderea de vieți omenești sub agresiunea Rusiei”.
Duminică, Slovacia, care a donat acest sistem Ucrainei, a negat că acesta a fost lovit. Potrivit Slovaciei, astfel de informații sunt minciuni ale Rusiei.
Eduard Heger a revenit pe Twitter afirmând: „Slovacia neagă categoric propaganda Rusă, potrivit căreia sistemul de apărare S-300 din Ucraina a fost distrus. Este o farsă. Confirmat oficial de către 🇺🇦🇦”.
Duminică după-amiaza, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk (estul Ucrainei) a anunțat că aeroportul din Nipru a fost bombardat din nou de armata rusă şi „complet distrus”. Aeroportul a mai fost atacat pe 15 martie, când pista fusese distrusă şi terminalul avariat.
Cel puțin 1.793 de civili au fost uciși și 2.439 au fost răniți în Ucraina de când Rusia a declarat război la 24 februarie, potrivit estimărilor ONU, cifra reală fiind de temut că este mult mai mare.
Aproximativ 4,5 milioane de ucraineni s-au refugiat în alte țări, iar alte milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării, potrivit agenției ONU pentru refugiați, precizează agenția Anadolu.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: China a amplificat considerabil campania Rusiei de a semăna dezinformare cu privire la războiul din Ucraina, subminând eforturile diplomatice americane și europene. Rezultatul este o realitate alternativă a războiului pentru o audiență globală
Atunci când Twitter a afișat un mesaj de avertizare deasupra unei postări a guvernului rus care nega uciderea civililor din Bucha, săptămâna trecută, mass-media de stat din China s-a grăbit să îi ia apărarea.
„Pe Twitter declarația @mfa_russia privind #Bucha a fost cenzurată”, a scris Frontline, un cont de Twitter asociat cu postul oficial de televiziune în limba engleză al Chinei, CGTN.
Într-un ziar al Partidului Comunist Chinez, un articol a declarat că rușii au oferit dovezi definitive pentru a demonstra că fotografiile înfiorătoare cu cadavre pe străzile din Bucha, o suburbie a capitalei Ucrainei, Kiev, au fost un fals.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: „Zeci de mii de persoane au fost probabil ucise în asaltul Rusiei asupra orașului Mariupol din sud-estul țării”, a declarat în această dimineață președintele ucrainean Volodimir Zelenski în fața Parlamentului sud-coreean.
„Mariupol a fost distrus, sunt zeci de mii de morți, dar chiar și în ciuda acestui fapt, rușii nu își opresc ofensiva”, îl citează Reuters, într-o alocuțiune video din această dimineață.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni parlamentului din Coreea de Sud arme, care să ajute la apărarea țării sale împotriva Rusiei – chiar dacă Ministerul Apărării din Coreea de Sud a respins cererea mai devreme.[1]
„Ucraina are nevoie de sprijin pentru armata sa, inclusiv pentru avioane și tancuri”, a spus Zelenski parlamentarilor, adăugând: „Coreea de Sud poate ajuta Ucraina. Coreea de Sud are diverse sisteme de apărare care ar putea apăra împotriva tancurilor, navelor și rachetelor rusești. Am fi recunoscători dacă Coreea de Sud ne-ar putea ajuta să luptăm împotriva Rusiei. Dacă Ucraina poate avea aceste arme, ele nu numai că vor salva viețile oamenilor obișnuiți, dar vor salva și Ucraina.”
Seulul a declarat în mod constant că nu va furniza arme letale și nu își va desfășura armata pentru a sprijini Ucraina. Luna trecută, a furnizat provizii militare neletale în valoare de aproximativ 800.000 de dolari, inclusiv căști antiglonț, corturi, pături, cuverturi de pat, mâncăruri gata de consum (MRE), truse de prim ajutor și medicamente, a confirmat la vremea respectivă un oficial al Ministerului Apărării pentru CNN.
Luni, Zelenski a făcut din nou apel la sprijinul Seulului, făcând referire în discursul său la sprijinul comunității internaționale pentru Coreea de Sud în timpul Războiului din Coreea, între 1950 și 1953.
[1] Anterior, luni, Ministerul Apărării din Coreea de Sud a declarat că a respins o cerere a ministrului ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, pentru arme antiaeriene, relatează Reuters.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Miniștrii de externe ai ţărilor din Uniunea Europeană vor analiza luni, la Luxemburg, al șaselea pachet de sancțiuni contra Moscovei, dar chestiunea eventualei opriri a achiziției de petrol şi gaz din Rusia încă îi divizează pe Cei 27.
Uniunea Europeană „discută deja un al șaselea pachet de sancțiuni”, în efortul de „a continua să crească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul”, a declarat luni ministrul danez de externe Jeppe Kofod.
„Din partea daneză, vom fi dispuși să mergem cât de departe putem pentru a găsi un consens în privința sancțiunilor, inclusiv în ceea ce privește energia”, a declarat el reporterilor la sosirea la o reuniune a miniștrilor de externe din UE la Luxemburg.
Petrolul și gazele rusești ar putea fi următoarea țintă. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută în fața legislatorilor UE că cea de-a cincea rundă de sancțiuni „nu va fi [ultima]”.
„Da, acum am interzis cărbunele, dar acum trebuie să ne uităm la petrol”, a spus ea.
Ea a reiterat aceasta intenție ulterior, în timpul vizitei recent efectuate la Kiev, alături de șeful diplomației europene Josep Borrell: „Am impus sancțiuni grele contra Rusiei şi suntem pe cale de a pregăti al șaselea val”.
Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de externe, a declarat că este „bucuros că Comisia Europeană a fost foarte clară că începem să lucrăm la șase pachete cu opțiuni pentru petrol”. „Și sper ca de data aceasta să funcționeze”.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Mai multe sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei sunt o opțiune, a declarat Josep Borrell, diplomatul de top al blocului.
Întrebat dacă UE este pregătită să ia în considerare un embargo asupra petrolului rusesc ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina, Borrell a răspuns: „Sancțiunile sunt întotdeauna pe masă”, a declarat el presei, potrivit Reuters, la sosirea la Luxemburg pentru o reuniune cu miniștrii de externe ai UE. „Miniștrii vor discuta care sunt pașii următori”, a spus el.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Premierul italian Mario Draghi a anunțat luni un acord inițial pentru creșterea importurilor de energie din Algeria, după o întâlnire cu președintele țării, Abdelmadjid Tebboune, la Alger.
„Guvernele noastre au semnat o declarație de intenție privind cooperarea bilaterală în sectorul energetic”, a declarat Draghi în timpul unei conferințe de presă.
„Imediat după invazia Ucrainei am anunțat că Italia va acționa rapid pentru a reduce nevoia de gaz rusesc. Acordul de astăzi este un răspuns important la acest obiectiv strategic”, a adăugat el.
În plus, Draghi a declarat că a fost semnat un acord între compania energetică italiană Eni și compania energetică națională de stat din Algeria pentru a pune în aplicare exportul de gaze naturale către Italia.
Italia importă aproximativ 40% din consumul total de gaze din Rusia, potrivit Reuters.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, a declarat că Comisia Europeană lucrează la detaliile unui embargo petrolier asupra Rusiei ca parte a unui posibil pachet de sancțiuni, dar că nimic nu a fost decis.
El a spus că speră că acesta ar putea fi convenit de cele 27 de state ale UE cât mai curând posibil, dar, potrivit Reuters, nu a oferit alte detalii.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Uniunea Europeană și-ar putea reevalua obiectivele de tranziție la energia regenerabilă, în timp ce urmărește să elimine treptat importurile de petrol și gaze rusești.
„Ceea ce vom face în următoarele două săptămâni este să lucrăm la ceea ce eu numesc inițiativa Repower EU, iar ca parte a acesteia dorim să accelerăm tranziția energetică. Deci, în acest context, s-ar putea să ne revizuim obiectivele”, a declarat presei Frans Timmermans, șeful politicii climatice a UE, Frans Timmermans.
UE ar putea avea ca obiectiv ca tranziția să atingă un „procent mai mare de energie regenerabilă pentru 2030”, a spus Timmermans, în timpul unei vizite la Cairo, potrivit Reuters.
În prezent, obiectivul UE este de a face tranziția la 40% energie regenerabilă până în 2030.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, avertizează politicienii occidentali că ar putea fi supuși unor campanii de dezinformare din partea Rusiei, cu privire la impunerea de sancțiuni și la furnizarea de arme către Ucraina.
El a scris pe Twitter: „Rusia știe că livrările de arme sunt esențiale pentru Ucraina și mobilizează toate eforturile pentru a le submina. Moscova a pregătit o campanie masivă de informare care vizează mass-media și politicienii străini. Fabrica lor de troli ar putea trimite e-mailuri spam și inunda comentariile cu dezinformări despre Ucraina. Nu vă lăsați păcăliți”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Nimic nu este încă sigur, dar livrările de tancuri germane către Ucraina devin tot mai probabile de la o oră la alta.
Ministrul de externe Baerbock solicită livrarea de arme grele, iar acum Rheinmetall spune că tancurile de luptă principale Leopard 1 ar putea fi livrate în câteva săptămâni.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Astăzi va fi „ultima bătălie” pentru Mariupol, deoarece muniția „se epuizează”, spune Ucraina.
Forțele ucrainene spun că se pregătesc pentru o „ultimă bătălie” pentru a controla orașul-port Mariupol, asediat, din sudul Ucrainei, relatează AFP. Într-o declarație pe Facebook, brigada 36 marină a forțelor armate ucrainene a declarat: „Astăzi va fi probabil ultima bătălie, deoarece muniția se epuizează”.
După ce au apărat portul timp de 47 de zile și au făcut „tot ce este posibil și imposibil” pentru a-și păstra controlul” asupra orașului, marinarii au spus că acesta a fost „împins înapoi” și „înconjurat” de armata rusă, adăugând: „Este moartea pentru unii dintre noi și captivitate pentru ceilalți”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Liderii armatei de la Helsinki au anunțat un nou plan de alocare a 14 milioane de euro (10,88 milioane de lire sterline) pentru achiziționarea de drone pentru armata finlandeză.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia a avertizat Finlanda și Suedia să nu se alăture NATO, argumentând că acest lucru nu ar aduce stabilitate în Europa.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că „alianța rămâne un instrument orientat spre confruntare”.
„Am spus în repetate rânduri că alianța în sine este mai degrabă un instrument de confruntare. Aceasta nu este o alianță care asigură pacea și stabilitatea, iar extinderea în continuare a alianței, desigur, nu va duce la mai multă stabilitate pe continentul european”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov
Aceasta vine în contextul în care oficialii americani din domeniul apărării au afirmat că invazia Moscovei în Ucraina a fost o „greșeală strategică masivă” care va duce, probabil, la extinderea NATO.
Se crede că Washingtonul va susține această mișcare, care ar mari alianța occidentala la 32 de membri. Oficiali ai Departamentului de Stat al SUA au precizat săptămâna trecută că au avut loc discuții între liderii NATO și miniștrii de externe de la Helsinki și Stockholm.
Parlamentarii finlandezi sunt așteptați să primească săptămâna aceasta un raport de securitate din partea oficialilor din serviciile de informații, iar prim-ministrul Sanna Marin a spus că se așteaptă ca guvernul său „să încheie discuția înainte de mijlocul verii” cu privire la posibilitatea de a depune o cerere de aderare la NATO.
Finlanda, care are o graniță de 1.340 km cu Rusia, a fost îngrozită de invazia Rusiei în Ucraina.
Înainte de a-și lansa invazia, Rusia a cerut ca alianța să oprească orice extindere viitoare, dar războiul din Ucraina a dus la desfășurarea mai multor trupe NATO pe flancul său estic și la creșterea sprijinului public pentru aderarea Suediei și Finlandei.
Însă Moscova a reiterat ferm că se opune oricărei potențiale extinderi a alianței. Peskov a avertizat că blocul „nu este acel tip de alianță care asigură pacea și stabilitatea, iar extinderea sa ulterioară nu va aduce un plus de securitate pe continentul european”.
Săptămâna trecută, Peskov a spus că Rusia ar trebui să „reechilibreze situația” prin măsuri proprii, în cazul în care Suedia și Finlanda ar adera la NATO. In prealabil, in februarie, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a vorbit, de asemenea, despre „consecințele militare și politice” în cazul în care aceste țări se vor alătura blocului.
Totuşi, in pofida acestor amenințări, ambele țări au mers mai departe și și-au sporit cheltuielile pentru apărare.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Aliații NATO au în prezent peste 200 de nave militare pe mare, inclusiv mai multe grupuri de atac pe portavioane, printre care se numără @USSHARRYSTRUMAN
Aceste portavioane au furnizat putere aeriană pentru a contribui la menținerea cerului aliat în siguranță în fața oricărei amenințări.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: În Rusia pare a avea loc o amplă epurare a serviciilor secrete, pe fondul invaziei din Ucraina.
Aproape 150 de ofițeri ai FSB au fost concediați sau arestați, potrivit jurnalistului Christo Grozev de la site-ul de investigații Bellingcat.
Printre cei trecuți pe „linie moartă” se numără și generalul-colonel Serghei Beseda, fostul șef al serviciului extern, care a căzut în dizgrația lui Vladimir Putin, fiind acuzat de degringolada informațională a invaziei ruse.
Fostul șef al serviciului 5 din FSB, Serghei Beseda, care, potrivit datelor neoficiale, fusese plasat în martie în arest la domiciliu la scurt timp după startul invaziei ruse din Ucraina, a fost transferat la centrul de arest preventiv Lefortovo, scrie MEDUZA, citându-l pe jurnalistul Andrei Soldatov, specializat în serviciile speciale rusești.
Serviciul al V-lea al FSB (Serviciul de Informații Operative și Relații Internaționale) include Departamentul de Informații Operative, care îndeplinește funcții pe linia informațiilor externe și este, de asemenea, angajat în încercările de a menține sfera de influență a Rusiei statele ex-sovietice.
Potrivit lui Andrei Soldatov, Beseda a fost responsabil pentru alimentarea lui Vladimir Putin cu informații despre evenimentele politice din Ucraina, în ajunul invaziei.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele armate germane, Bundeswehr, pregătesc primul zbor de evacuare care transportă civili ucraineni răniți de la începutul invaziei rusești, a declarat luni un purtător de cuvânt. pentru CNN.
Un avion special Airbus A310 MedEvac al Forțelor Aeriene a plecat luni de pe aerodromul militar din Köln-Wahn către orașul Rzeszow, în sud-estul Poloniei, la aproximativ 90 km de granița cu Ucraina.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Grupul bancar francez Societe Generale SA a anunțat luni că a ajuns la un acord privind vânzarea participației sale majoritare la banca rusească Rosbank, precum şi la subsidiarele acesteia de asigurări, un acord care marchează ieşirea Societe Generale de pe piaţa din Rusia după invadarea Ucrainei, informează Reuters.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Italia a confiscat proprietăți în valoare de aproximativ 105 milioane de euro (87,79 milioane de lire sterline, 114,45 milioane de dolari) deținute de fostul pilot rus de Formula 1, Nikita Dmitrievich Mazepin și de tatăl său oligarh.
Operațiunea ar fi vizat o vilă – cunoscută sub numele de Rocky Ram – din nordul Sardiniei.
Aceasta face parte din eforturile mai ample care încearcă penalizarea rușilor bogați care au legături cu Vladimir Putin după invazia din 24 februarie a Ucrainei de către Moscova, scrie Reuters.
Mazepin – care a fost concediat în martie de echipa de Formula 1 Haas, deținută de SUA – a fost inclus pe o listă de sancțiuni a UE, alături de tatăl său, Dmitri, pe care jurnalul oficial al Uniunii Europene l-a descris drept membru al cercului cel mai apropiat al lui Putin.
În ultimele săptămâni, poliția italiană a sechestrat vile și iahturi în valoare de peste 900 de milioane de euro de la rușii bogați care au fost trecuți pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, în urma conflictului din Ucraina.
Cel mai valoros bun confiscat până acum este un superyacht deținut de miliardarul Andrey Igorevich Melnichenko, în valoare de aproximativ 530 de milioane de euro, care a fost sechestrat în portul din nordul Trieste.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Cotidianul german Die Welt a angajat-o pe Marina Ovsyannikova, jurnalista rusă care a pătruns într-o emisiune de știri în direct la televiziunea de stat rusă în semn de protest față de războiul din Ucraina, a anunțat proprietarul publicației, Axel Springer.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Croația a expulzat 24 de angajați ai ambasadei rusești din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și a „agresiunii brutale”, a anunțat Ministerul croat de Externe.
Într-o declarație, ministerul a precizat că ambasadorul rus a fost convocat în semn de protest față de „agresiunea brutală asupra Ucrainei și numeroasele crime comise (acolo)”. Acesta a precizat: „Partea rusă a fost informată cu privire la reducerea personalului administrativ-tehnic al ambasadei Federației Ruse la Zagreb”.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia nu va întrerupe operațiunile militare din Ucraina pentru negocieri de pace, spune Lavrov
Moscova nu va întrerupe operațiunea militară din Ucraina înainte de următoarea rundă de discuții de pace, a declarat ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
Vorbind într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse, Lavrov a spus că președintele Vladimir Putin a ordonat suspendarea acțiunilor militare în timpul primei runde de discuții dintre negociatorii ruși și ucraineni, relatează Reuters.
Poziția Moscovei s-a schimbat de atunci, a spus el. Lavrov a spus că nu vede niciun motiv pentru a nu continua discuțiile cu Ucraina, dar a insistat că Moscova nu își va opri operațiunea militară atunci când părțile se vor reuni din nou.
„După ce ne-am convins că ucrainenii nu aveau de gând să facă același lucru, s-a luat decizia ca, în următoarele runde de discuții, să nu existe nicio pauză, atât timp cât nu se ajunge la un acord final.” – a spus Lavrov.
Săptămâna trecută, ministrul rus al afacerilor externe a acuzat Kievul că a prezentat Moscovei un proiect de acord de pace „inacceptabil”, care „se abate de la acordurile încheiate anterior” de cele două părți.
Kievul a respins comentariile lui Lavrov ca pe o tactică de subminare a Ucrainei sau de distragere a atenției de la acuzațiile de crime de război împotriva trupelor rusești.
De asemenea, în interviul difuzat astăzi, Lavrov a declarat că apelurile făcute de cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell, pentru ca blocul să continue să înarmeze Kievul au marcat o „răscruce foarte serioasă” (“very serious U-turn”) în politica europeană.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Principalul diplomat al Uniunii Europene a declarat luni că invazia Rusiei în Ucraina a fost un „mare eșec al armatei ruse”.
„Au încercat să cucerească Kievul și au fost respinși. Acum au abandonat Kievul, au văzut că le este imposibil să cucerească capitala”, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, în cadrul unei conferințe de presă la Luxemburg.
„Ei își regrupează trupele în est și ucrainenii sunt foarte convinși că vor lansa o mare ofensivă în Donbas, în apropierea bazelor lor logistice”, a spus el.
Borrell a caracterizat, de asemenea, invazia ca fiind o „oroare”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale externe.
Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale externe deoarece a oferit deținătorilor de obligațiuni plăți în ruble, nu în dolari, a declarat agenția de rating de credit S&P.
Investitorii au făcut luni un pas mai aproape de o potențială plată de miliarde de dolari din asigurarea de incapacitate de plată pentru datoriile emise de guvernul rus și de entitățile sale, în condițiile în care țara se află în pragul primei sale incapacități de plată externe din peste un secol.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Franța trimite o echipă de polițiști criminaliști în Ucraina pentru a ajuta la investigarea crimelor de război.
Echipa își va începe activitatea la 12 aprilie în regiunea Kiev, unde au fost raportate mai multe capete de acuzare pentru crime de război rusești.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut astăzi, la Moscova, discuții „directe, deschise și dure” cu președintele rus, Vladimir Putin, relatează Reuters.
Nehammer a invocat „sentimentul de responsabilitate de a nu lăsa nimic nerezolvat” ca motiv pentru a solicita întâlnirea cu Putin, spunând: „Pentru mine, nu există nicio alta alternativă decât să port discuții directe și cu Rusia, în ciuda tuturor diferențelor foarte mari”.
„Ceea ce este important este o întâlnire personală, să telefonezi este un lucru, dar trebuie să privești persoana cu adevărat în ochi, trebuie să vorbești despre cruzimea războiului”, a spus Nehammer.
Nehammer – primul lider UE care s-a întâlnit cu Putin de când acesta a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina – a fost citat spunând: „Aceasta nu este o întâlnire amicală”.
„Aceasta nu este o vizită amicală. Tocmai am venit din Ucraina și am văzut cu ochii mei suferința incomensurabilă cauzată de războiul de agresiune rusesc”, a declarat Nehammer, potrivit unui comunicat emis de biroul său, după întâlnirea de la Moscova.
Nehammer a declarat că cel mai important mesaj al său către liderul rus a fost că războiul trebuie să se încheie, deoarece „într-un război există doar învinși de ambele părți”.
Presa rusă a relatat că întâlnirea, care a avut loc la reședința oficială a lui Putin, Novo-Ogaryovo, la periferia Moscovei, s-a desfășurat cu ușile închise, la cererea Austriei.
Presa austriacă a declarat că aceasta s-a încheiat după aproximativ 90 de minute, in timp ce CNN spune ca a durat 75.
Potrivit Kyiv Independent, Nehammer i-ar fi spus lui Putin că sancțiunile vor rămâne atâta timp cât mor ucraineni, si că sancțiunile vor crește.
El a adăugat că „a văzut suferința incomensurabilă provocată de războiul rusesc”.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că i-ar fi spus lui Vladimir Putin că „toți cei responsabili” de crime de război trebuie să fie aduși în fața justiției și a avertizat că sancțiunile occidentale se vor intensifica atâta timp cât oamenii vor continua să moară în Ucraina.
„Am abordat gravele crime de război de la Bucha și din alte locuri și am subliniat că toți cei responsabili de acestea trebuie să fie trași la răspundere”, a spus Nehammer, potrivit comunicatului.
„I-am spus, de asemenea, președintelui Putin, în termeni clari, că sancțiunile împotriva Rusiei vor rămâne în vigoare și vor continua să fie înăsprite atâta timp cât mor oameni în Ucraina.”
Liderul austriac a declarat că Putin i-a învinuit pe ucraineni că „sunt responsabili pentru crimele de la Bucha”. Cu toate acestea, înregistrările video arată cum forțele rusești împușcă un civil în acel loc.
Cancelarul a afirmat că a mai abordat problema coridoarelor de evacuare cu Putin, după ce în repetate rânduri încercările de evacuare în jurul Ucrainei au fost zădărnicite de atacurile rusești.
„De asemenea, i-am spus clar președintelui rus că există o nevoie urgentă de coridoare umanitare pentru a aduce apă potabilă și alimente în orașele asediate și pentru a scoate femeile, copiii și răniții”, a spus Nehammer în declarația sa.
Oficialii ucraineni au declarat că un atac rusesc asupra gării din Kramatorsk, vineri, a ucis zeci de persoane, inclusiv mai mulți copii.
În timpul unui briefing la Moscova după întâlnire, Nehammer a declarat că nu este „deosebit de optimist”, adăugând că „ofensiva (din Ucraina) este pregătită cu determinare”.
Deși nu se aștepta ca Putin să își schimbe punctul de vedere, Nehammer a spus că este important să îl confruntăm pe Putin „cu faptele”.
„Bineînțeles, atunci când vorbești cu el pentru prima, a doua, a treia oară, nu ne putem aștepta ca el să-și schimbe punctul de vedere … Nu mă așteptam la asta. Dar este important să îl confruntăm pe președintele Vladimir Putin. Fiecare zi este o zi prea lungă în război, fiecare … moarte este una în plus.”
Nehammer a precizat că „a fost, de asemenea, clar și recognoscibil faptul că președintele rus are în continuare încredere” în negocierile în curs de desfășurare între Rusia și Ucraina în Turcia.
Înaintea discuțiilor de luni, ministrul de externe al Lituaniei a pus la îndoială eficiența acestora, spunând despre liderul rus: „Personal, nu am niciun motiv să cred că este un omcu care se poate discuta”.
Ministrul ceh al afacerilor externe, Jan Lipavsky, l-a îndemnat și el pe Nehammer să fie precaut. „Nu fiți naiv. Putin este autorul acestei crime de război oribile și al acestor atrocități și ar trebui să fie pedepsit pentru asta”, a spus el.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Vorbind înainte de începerea întâlnirii dintre Vladimir Putin si cancelarul austriac Karl Nehammer, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că cei doi vor discuta despre „situația din jurul Ucrainei”, dar a refuzat să dea mai multe detalii.
Peskov a declarat că nu poate exclude faptul că se va discuta despre gaz, deoarece acest lucru este „foarte, foarte relevant pentru partea austriacă”, potrivit agenției ruse de știri Interfax.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Aproape 52.000 de refugiați ucraineni din Spania au primit „protecție temporară”, a declarat luni guvernul spaniol, adăugând că 39% dintre ei sunt minori.
Statutul de protecție temporară a fost aprobat pentru fiecare cerere depusă de refugiații ucraineni, a declarat Ministerul Președinției din Spania într-un comunicat.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, spune că nu mai există aproape nicio posibilitate de a furniza Ucrainei arme din arsenalul militar german, iar livrările ulterioare ar trebui să se facă prin intermediul industriei de armament.
Lambrecht a declarat, pentru ziarul Augsburger Allgemeine, că, pentru a menține capacitatea de apărare a Germaniei, viitoarele livrări către Ucraina vor trebui să se facă din ce în ce mai mult direct prin intermediul industriei de armament.
„În acest scop, ne coordonăm continuu cu Ucraina”, a spus ea, în declarațiile publicate sâmbătă.
„În cazul livrărilor din stocurile Bundeswehr, totuși, trebuie să fiu sinceră, am ajuns acum la o limită”, a spus Lambrecht.
Armata germană trebuie să fie în continuare capabilă să „asigure apărarea națională și a alianței”, a spus ministrul.
„Dar asta nu înseamnă că nu putem face mai mult pentru Ucraina”, a subliniat ea.
Lambrecht spune că nu va oferi detalii despre livrările de arme ale Germaniei către Ucraina. „Există motive întemeiate pentru care am clasificat aceste informații”, a subliniat ea. „Am făcut acest lucru ca răspuns la o solicitare explicită din partea Ucrainei”.
„Trebuie să țineți întotdeauna cont: în momentul în care livrările sunt publicate în detaliu, Rusia ar avea și ea acces la această informație. Și asta ar avea implicații strategice militare”.
Comentariile ministrului german vin într-un moment în care cresc presiunile asupra Berlinului, atât în interiorul, cât și în afara țării, pentru a extinde și accelera livrările de arme către Ucraina. Au existat, de asemenea, critici potrivit cărora livrarea de arme de către Berlin este lentă și inadecvată.
Friedrich Merz, șeful opoziției creștin-democrate (CDU) din Germania, a cerut săptămâna aceasta ca Germania să trimită Ucrainei armament mai greu, cum ar fi tancuri.
De asemenea, Kievul a solicitat recent transferul a 100 de vehicule de infanterie Marder și alte arme grele.
„Avem nevoie de arme grele acum. Vehiculul de luptă al infanteriei Marder ar fi o soluție”, a declarat trimisul Ucrainei în Germania, Andriy Melnyk, pentru The Pioneer. [înapoi]
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Cancelarul german Olaf Scholz a ripostat la afirmațiile potrivit cărora Germania nu a livrat suficiente arme Kievului în această săptămână.
Scholz a declarat că au fost trimise deja multe arme și echipamente și că vor urma și alte livrări. „Vom livra tot ceea ce putem în materie de arme din stocurile actuale ale Bundeswehr, tot ceea ce are sens și are un impact rapid”, a declarat el.
Scholz a respins, de asemenea, criticile potrivit cărora ministrul apărării nu ar fi organizat livrările de arme suficient de rapid. „Știu că ministrul apărării, Christine Lambrecht, face tot ceea ce este fezabil, ținând cont de deciziile aliaților noștri și de capacitățile armatei germane”, a declarat cancelarul.
Agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei a forțat Germania să renunțe la practica sa de lungă durată de a nu trimite arme în zonele de conflict. Până în prezent, Berlinul a livrat echipamente militare precum rachete antitanc, antiaeriene și sol-aer, precum și mitraliere și muniții.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall este gata să livreze 50 de tancuri Leopard 1 pentru forțele armate ucrainene, a declarat un oficial de top al companiei
Primul lot de tancuri dezafectate ar putea fi livrat în 6 săptămâni, iar restul în următoarele 3 luni, spune un oficial.
Directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat pentru ziarul german Handelsblatt că primul lot de tancuri dezafectate, care au fost returnate companiei după ce au fost folosite de alte armate, ar putea fi livrate Ucrainei în șase săptămâni, iar restul în următoarele trei luni.
El a precizat că Leopard 1 este predecesorul Leopard 2 folosit în prezent de Bundeswehr, forțele armate ale Germaniei.
Leopard 1 este un tanc de luptă proiectat și produs în Germania, care a intrat în serviciu pentru prima dată în 1965.
Papperger a subliniat că livrarea tancurilor poate fi făcută prin intermediul unității Rheinmetall Italia a companiei-mamă.
Condiția prealabilă pentru livrare este aprobarea guvernului federal, a precizat șeful firmei din Dusseldorf.
El a subliniat că soldații ucraineni pot fi, de asemenea, instruiți rapid pe Leopard 1.
Referindu-se la declarația anterioară a companiei potrivit căreia ar putea livra Ucrainei între 50 și 60 de tancuri de tip Marder, Papperger a spus că 10-20 de tancuri ar putea fi gata în șase săptămâni.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie, a atras condamnarea internațională, a dus la sancțiuni financiare împotriva Moscovei și a stimulat un exod al companiilor globale din Rusia.
Cel puțin 1.842 de civili au fost uciși și 2.493 au fost răniți în Ucraina de când Rusia a declarat război pe 24 februarie, potrivit estimărilor ONU, cifra reală fiind de temut că este mult mai mare.
Peste 4,5 milioane de ucraineni s-au refugiat în alte țări, iar alte milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării, potrivit agenției ONU pentru refugiați.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Blinken a precizat că Statele Unite vor continua să facă apel la națiuni să sprijine Kievul, „la fel cum facem apel la toate națiunile să condamne acțiunile tot mai brutale ale Moscovei”.
Luni, alături de miniștrii indieni ai afacerilor externe și ai apărării, secretarul de stat american Antony Blinken a transmis un mesaj clar cu privire la susținerea Ucrainei.
În remarcile făcute în cadrul unei conferințe de presă care a urmat reuniunii ministeriale SUA-India în format 2+2 de la Washington, Blinken a declarat: „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este un atac împotriva poporului ucrainean. Este, de asemenea, un atac la acea ordine bazată pe reguli la care amândoi aderăm și pe care o apărăm”.
Secretarul de stat american a mai declarat luni că „India trebuie să ia propriile decizii cu privire la modul în care abordează” războiul rusesc din Ucraina și că SUA consideră că „este important ca toate țările, în special cele cu influență, să facă presiuni asupra lui Putin pentru a pune capăt războiului”.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Luni, prim-ministrul indian Narendra Modi i-a spus președintelui american Joe Biden că a sugerat liderilor Rusiei și Ucrainei să poarte discuții directe.
Comentariile lui Modi au venit în timpul cuvântului său de deschidere înaintea unei întâlniri virtuale cu Biden. Declarațiile sale au fost transmise atât pe contul său oficial de Twitter, cât și pe contul Prim-ministrului.
„Am vorbit la telefon de mai multe ori cu președinții Ucrainei și Rusiei. Nu numai că am făcut apel la pace, dar i-am sugerat și președintelui Putin să poarte discuții directe cu președintele Ucrainei”, a spus Modi.
Modi a vorbit și despre uciderea civililor în orașul ucrainean Bucha, descriind incidentul drept „foarte îngrijorător”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA și Ucraina poartă discuții intense despre o nouă rundă de asistență în domeniul securității, adaptată pentru a combate campania rusă intensificată în estul și sudul Ucrainei, unde terenul este diferit de frontul principal al războiului, potrivit mai multor oficiali americani din domeniul apărării.
Pachetul în curs de alcătuire s-ar putea axa pe mai multe drone și arme antitanc Javelin – pe care SUA le-au furnizat anterior Ucrainei. Acest lucru se datorează în parte faptului că Ucraina are deja aceste tipuri de arme în inventarul său și le poate folosi rapid, a declarat un oficial.
De asemenea, SUA discută cu partenerii și aliații din Europa pentru a vedea ce sisteme suplimentare de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, tancuri, blindate și artilerie ar putea oferi Ucrainei din propriile lor stocuri.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: „Indiferent de reorientarea Rusiei în Donbas, nu încetinim”, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, John F. Kirby, în timpul unei ședințe de informare care a avut loc astăzi la Pentagon.
Acele lucruri continuă să se miște, [și] vor continua să se miște. Am spus cât de mult putem, cât de repede putem – și vorbim serios.”
Miercurea trecută, președintele Joe Biden a autorizat o sumă suplimentară de 100 de milioane de dolari în asistență de securitate pentru a sprijini Ucraina. În această sumă au fost incluse sisteme anti-blindate Javelin suplimentare pentru forțele ucrainene. Acest pachet cel mai recent a fost cel de-al șaselea pachet de retragere de echipamente din stocurile DOD pentru Ucraina din august 2021.
Kirby a declarat că echipamentele continuă să ajungă în Ucraina pentru a ajuta această națiune să își apere suveranitatea împotriva invaziei rusești neprovocate care a început la 24 februarie.
„Lucrăm foarte, foarte mult în fiecare zi pentru a continua să oferim asistență de securitate ucrainenilor”, a declarat Kirby reporterilor, adăugând că între opt și zece zboruri pline cu muniție, echipamente și alte echipamente se îndreaptă zilnic spre Ucraina.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Comisia Europeană a adăugat 21 de companii aeriene ruse pe o listă a transportatorilor cărora le-a fost interzis să opereze în blocul celor 27 de țări, deoarece nu îndeplinesc standardele internaționale de siguranță.
„Agenția Federală de Transport Aerian din Rusia a permis companiilor aeriene ruse să opereze sute de aeronave deținute de străini fără un certificat de navigabilitate valabil”, a declarat comisarul pentru transport, Adina Valean.
„Companiile aeriene ruse în cauză au făcut acest lucru cu bună știință, încălcând standardele internaționale de siguranță relevante. Asta reprezintă o amenințare imediată pentru siguranță”, a spus ea.
Ea a mai precizat că decizia de a interzice companiile aeriene certificate în Rusia, care include Aeroflot, nu a fost o altă sancțiune împotriva Moscovei pentru invadarea Ucrainei, ci o măsură luată doar pe baza unor motive tehnice și de siguranță.
Comisia a declarat că, după adăugarea celor 21 de companii aeriene rusești, lista neagră a UE a transportatorilor cărora li s-a interzis accesul pe cerul UE cuprinde acum 117 companii.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul de Externe al Franței a declarat alți șase agenți ruși ca persona non grata. Aceștia ar fi operat sub acoperire diplomatică si sunt acuzați că au lucrat împotriva „interesului național” al Franței, în urma unei anchete, mai relatează Reuters.
Direcția Generală de Securitate Internă a Franței, după o anchetă îndelungată, a descoperit o operațiune secretă desfășurată de serviciile secrete rusești pe teritoriul Franței, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. Ca urmare, șase agenți ruși au fost demascați.
Declarația Ministerului francez de Externe cu privire la decizia de expulzare a șase diplomați ruși de astăzi, preluată de Reuters: „În urma unei anchete de foarte lungă durată, Direcția Generală de Securitate Internă (DGSI) a dezvăluit duminică, 10 aprilie, o operațiune clandestină desfășurată de serviciile de informații rusești pe teritoriul nostru.
Șase agenți ruși care operau sub acoperire diplomatică și ale căror activități s-au dovedit a fi contrare intereselor noastre naționale au fost declarați persona non grata”
Ministerul de Externe nu a oferit mai multe detalii despre ce a presupus „operațiunea clandestină”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Peste 325 de diplomați și angajați ai ambasadelor Rusiei au fost expulzați, de când Moscova a invadat Ucraina
În ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari eșecuri diplomatice din ultimii ani, 206 diplomați și membri ai personalului ambasadelor rusești au fost anunțați începând de luni că nu mai sunt bineveniți de guvernele din Italia, Franța, Germania și din alte țări, pe lângă cei peste 100 de diplomați care au fost deja dați afară de la începutul ultimei invazii rusești în Ucraina, la 24 februarie.
Astfel, numărul total de diplomați și lucrători ai ambasadelor rusești expulzați se ridică la peste 325, urmând ca și alții să fie expulzați.
În Germania, unde Annalena Baerbock, ministrul de externe, a declarat luni că 40 de angajați ai ambasadei ruse trebuie să plece, surse din serviciile de informații au declarat că diplomații sunt văzuți ca o amenințare directă pentru ucrainenii care trăiesc în Germania.
Expulzările au fost descrise ca un răspuns imediat la uciderea civililor în orașul Bucha, pe care guvernul german a descris-o drept crimă de război. Oficialii ucraineni au declarat că trupurile a 410 civili au fost recuperate din orașele din zona Kievului atunci când trupele rusești s-au retras.
„Guvernul a decis astăzi să declare persona non grata un număr substanțial de persoane care au legătură cu ambasada rusă, care au lucrat zilnic aici, în Germania, împotriva libertății noastre, împotriva coeziunii societății noastre”, a declarat Baerbock.
Înaintea anunțului său, Andreas Michaelis, secretar de stat în cadrul Ministerului de Externe, l-a convocat pe ambasadorul rus, Serghei Nechaev, pentru a-l informa că persoanele menționate au la dispoziție cinci zile pentru a-și împacheta bunurile și a părăsi Germania.
Surse din serviciile de informații germane au informat presa din Germania că printre cei care urmează să fie expulzați se numără persoane care „reprezintă o amenințare concretă” pentru activiștii ucraineni stabiliți în Germania, precum și pentru cei aproximativ 307.000 de refugiați ucraineni care au sosit de la izbucnirea războiului.
Baerbock a declarat că Michaelis a vorbit cu Nechaev despre amenințările specifice. „Nu vom mai tolera acest lucru. Asta este ceea ce i-am spus ambasadorului rus în această după-amiază”, a adăugat ea.
Surse de informații au declarat că sunt de părere că există până la 2.000 de presupuși spioni ruși care operează în Germania.
Marți după-amiază, Spania a devenit cea mai recentă țară care a anunțat expulzări, anunțând că 25 de diplomați și membri ai personalului ambasadei vor trebui să plece.
„Imaginile insuportabile pe care le-am văzut cu privire la masacrul civililor din orașul Bucarest după retragerea armatei ruse ne indignă profund”, a declarat ministrul de externe, José Manuel Albares, după o reuniune săptămânală a cabinetului. El a spus că diplomații și personalul reprezintă o „amenințare la adresa intereselor țării” și vor fi expulzați imediat.
Anterior, Italia a anunțat că expulzează 30 de diplomați, din ceea ce ministrul său de externe, Luigi Di Maio, a numit „motive de securitate națională”. Acesta a declarat că ministerul său l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în Italia, Serghei Razov, pentru a-l informa cu privire la decizia guvernului italian, spunându-i că persoanele de pe listă au fost desemnate ca fiind indezirabile.
Luni, Franța a expulzat 35 de diplomați, numind această măsură ca făcând parte dintr-o acțiune europeană comună și descriind activitățile persoanelor desemnate pentru îndepărtare ca fiind „împotriva intereselor noastre de securitate”.
În aceeași zi, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că, în semn de „solidaritate deplină cu Ucraina și cu poporul ucrainean”, Lituania îl va expulza pe ambasadorul rus. De asemenea, propriul său ambasador în Rusia se va întoarce la Vilnius în viitorul apropiat, a declarat el.
Slovenia a anunțat marți că 33 de diplomați ruși vor fi expulzați, iar Estonia, care are o graniță comună cu Rusia, a anunțat că expulzează 14 membri ai personalului consular rus, inclusiv șapte angajați cu statut diplomatic. Portugalia urmează să expulzeze 10.
Ministerul suedez de Externe a declarat că trei diplomați ruși despre care a spus că au efectuat „operațiuni ilegale” vor fi obligați să plece, în timp ce Danemarca a declarat că 15 ofițeri de informații ruși pe care i-a acuzat direct de spionaj vor fi forțați să plece în termen de 14 zile. Ministerul danez de externe a declarat că nu va ajunge la expulzarea ambasadorului, deoarece nu dorește să întrerupă complet legăturile diplomatice cu Moscova.
Săptămâna trecută, numeroși diplomați ruși au fost expulzați din SUA, Olanda, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă, Irlanda și Belgia.
La rândul său, Rusia a anunțat până acum că va expulza câțiva diplomați din Lituania, Letonia și Estonia, deși se așteaptă ca mulți alții să urmeze.
Marți, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Alexander Grushko, a declarat că expulzările fac parte dintr-o „campanie coordonată în prealabil”, adăugând că acestea sunt contraproductive și că vor avea un efect de lungă durată.
„Aceasta este o lovitură dată relațiilor bilaterale, canalelor de discuții diplomatice”, a spus el. Rusia, a adăugat el, va lua „măsuri de retorsiune”.
Luni, fostul președinte al Rusiei și adjunctul șefului Consiliului de Securitate al acesteia, Dmitri Medvedev, a declarat că expulzările reprezintă o autopedepsire din partea țărilor care le-au cerut.
Medvedev a declarat pe canalul său Telegram că răspunsul Moscovei va fi „simetric și distructiv pentru relațiile bilaterale”. Pe cine au pedepsit? În primul rând, pe ei înșiși”.
El a spus că, deși mișcarea ar economisi bani, ar însemna că țările vor ajunge să se confrunte una cu cealaltă „pentru a se ataca, cu arme”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: The New York Times a documentat cadavrele a aproape trei duzini de persoane în locurile în care au fost ucise în Bucha – în casele lor, în pădure, într-o parcare goală – și a aflat povestea din spatele multora dintre morțile lor.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Serviciul de Stat de Urgență spune ca aproape jumătate din Ucraina trebuie deminată.
Până la 300.000 kmp trebuie examinați și eventual deminați, potrivit lui Oleh Bondar, reprezentant al Serviciului de Stat de Urgență.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Tkacenko: Trupele ruse au distrus cel puțin 166 de situri de proprietate culturală începând cu 24 februarie.
Ministrul Culturii, Oleksandr Tkachenko, a declarat pe 11 aprilie că ministerul lucrează cu țările occidentale pentru a stabili un fond comun pentru refacerea moștenirii culturale a Ucrainei.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Lituania vrea ca NATO să extindă batalioanele baltice în brigăzi
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: În timp ce forțele rusești intensifică atacurile asupra infrastructurii critice din estul Ucrainei pentru a obține controlul total asupra Mariupol, președintele Volodimir Zelenski a declarat luni că Moscova desfășoară zeci de mii de soldați pentru un nou asalt
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un general de top al armatei americane în Europa este așteptat să fie numit la conducerea tuturor forțelor americane și aliate, au declarat oficiali americani, marcând cea mai mare schimbare la conducerea militară a NATO de la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie.
De asemenea, Pentagonul urmează să numească un nou general care să conducă forțele de operațiuni speciale, au precizat oficialii. Ambii ar urma să înlocuiască comandanți care se așteaptă să se retragă în acest an, ca parte a unei rotații normale a comandanților.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Regiunea separatistă pro-rusă Doneţk din estul Ucrainei își va intensifica lupta împotriva forțelor ucrainene, a declarat liderul acestei regiuni, citat luni de agenția de presă rusă RIA Novosti, preluată de Reuters.
„Acum, operațiunea va fi intensificată”, a afirmat Denis Puşilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, potrivit RIA Novosti.
„Cu cât amânăm mai mult, cu atât mai mult populația civilă suferă pur şi simplu, fiind ținută ostatică în această situație. Am identificat zone unde anumiți paşi trebuie să fie accelerați”, a spus el.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Reprezentanții ruși fac apel la folosirea armelor chimice în Mariupol, informează Kyiv independent.
„Purtătorul de cuvânt al proxenetului rus din Donețk a declarat la 11 aprilie că nu are sens să ia cu asalt uzina Azovstal din Mariupol, controlată de ucraineni, și că, în schimb, „forțele chimice” rusești ar trebui să „îi scoată pe (ucraineni) cu fum”.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Regimentul Azov: „Rusia a folosit substanțe otrăvitoare împotriva trupelor ucrainene din Mariupol”.
Substanța a fost distribuită de o dronă, iar victimele au dificultăți de respirație și ataxie vestibulocerebeloasă. Este posibil să fie prima utilizare cunoscută a armelor chimice de către Rusia în Ucraina, scrie Kyiv Independent.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Eduard Basurin, secretarul de presă al comandamentului militar al DPR, a declarat că trupele ucrainene care apără Mariupol trebuie să fie încercuite în uzina Azovstal și atacate cu arme chimice. Sursa: RIA Novosti [RIA News], pe Telegram
Detalii: Denis Pușilin, liderul Republicii Populare nerecunoscute Donețk, a declarat că cel puțin 1.500 de soldați ucraineni sunt încercuiți în apropierea uzinei Azovstal.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Europol, agenția de politici publice a UE, a anunțat astăzi că a lansat o operațiune care vizează activele unor persoane și companii rusești, relatează AFP:
Agenția, cu sediul la Haga, a lansat operațiunea denumită „Oscar” împreună cu statele membre ale UE, precum și cu Eurojust și Frontex. Operațiunea are ca scop „facilitarea schimbului de informații și de informații între parteneri și furnizarea de sprijin operațional într-o serie de investigații financiare care vizează activele criminale și eludarea sancțiunilor economice ale UE legate de agresiunea militară a Rusiei”, a precizat Europol într-un comunicat.
Agenția de frontieră a UE, Frontex, „va contribui la această operațiune prin intensificarea controlului asupra persoanelor care trec frontierele externe ale UE și care intră sub incidența sancțiunilor”, se arată în comunicat.
Operațiunea Oscar va continua timp de cel puțin un an și include o serie de investigații separate, a precizat Europol.
În comunicatul său, Europol a precizat că va oferi, de asemenea, sprijin financiar autorităților naționale relevante și va contribui la furnizarea de expertiză criminalistică și tehnică, precum și sprijin pentru investigații, potrivit AFP. Eurojust, omologul judiciar al Europol, va oferi, de asemenea, asistență juridică și alte tipuri de sprijin.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un important activist al opoziției ruse, Vladimir Kara-Murza Jr., a fost reținut la Moscova sub acuzația de nesupunere la ordinele poliției, a declarat luni seară avocatul său pentru publicația independentă Sota Vision.
Avocatul lui Kara-Murza, Vadim Prokhorov, a declarat pentru Sota că acesta își va petrece noaptea la secția de poliție Khamovniki din centrul Moscovei, unde a fost adus la scurt timp după reținerea sa.
Activistul de opoziție riscă până la 15 zile de închisoare sau o amendă. Kara-Murza este un critic veteran al Kremlinului care susține că a fost otrăvit în mod deliberat la Moscova în 2015 și 2017 ca represalii pentru eforturile sale de lobby pentru impunerea de sancțiuni din partea SUA și UE împotriva oficialilor ruși acuzați de încălcarea drepturilor omului.
Prieten apropiat al lui Boris Nemțov, care a fost împușcat și ucis în 2015, Kara-Murza era sa moara din cauza insuficienței renale în primul incident. Kara-Murza a fost un oponent vocal al invaziei Rusiei în Ucraina, lansând un comitet anti-război împreună cu alte figuri importante din opoziția rusă.
11 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Generalul Valery Zaluzhny, comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat luni că „apărarea Mariupol continuă”, pe fondul luptelor grele între forțele ucrainene din interiorul orașului asediat și trupele ruse și separatiștii pro-ruși.
„Legătura cu unitățile forțelor de apărare care dețin în mod eroic orașul este stabilă și menținută”, a declarat Zaluzhny. „Subliniez că desfășurarea operațiunilor de apărare nu este un subiect de discuție publică. Facem posibilul și imposibilul pentru a câștiga și a salva viețile personalului și civililor în toate direcțiile.”
Denis Pușilin, șeful Republicii Populare Donețk, susținută de Rusia, a declarat luni că portul orașului a căzut în mâinile forțelor rusești și ale forțelor susținute de Rusia, au relatat agențiile de presă de stat rusești.
Oficialii ucraineni au declarat că aproximativ 100.000 de civili au rămas în oraș, care a fost supus unor bombardamente intense. Apărarea de către Ucraina a Mariupolului a blocat unitățile rusești și a împiedicat eforturile acestora de a consolida un coridor terestru de la granița cu Rusia până la peninsula Crimeea de la Marea Neagră.
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Stoltenberg: „Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanților noștri militari să ofere opțiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO.”
11 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zhao Lijian, purtător de cuvânt al MAE chinez spune ca NATO trebuie să „înceteze imediat răspândirea de dezinformare şi de remarci provocatoare vizând China şi să abandoneze abordarea conflictuală de a trasa linii ideologice”.
Potrivit lui Zhao Lijian, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, face de mai mult timp „remarci false” despre politica externă a Chinei, evocând o aşa-zisă teorie a „pericolului chinez” şi angajându-se, recent, într-o coerciție împotriva Chinei, relatează Xinhua.
„China este foarte nemulțumită şi se opune ferm acestor lucruri şi a informat NATO în repetate rânduri”, a adăugat el.
Zhao Lijian a mai spus ca NATO, „cea mai mare alianță militară din lume şi un produs al Războiului Rece, rămâne fidelă conceptului său învechit de securitate”.
NATO este angajată, a adăugat el, „într-o confruntare între tabere, ca în vremurile Războiului Rece, devenind un instrument prin care state individuale încearcă să-şi asigure hegemonia”
Deşi susţine că este o „organizație defensivă”, practic NATO „creează constant confruntare şi perturbări şi, în timp ce cere altor ţări să respecte normele de bază ale relaţiilor internaționale, poartă războaie şi bombardează fără considerație state suverane, provocând moartea şi strămutarea unor civili nevinovați”, a continuat Zhao Lijian
Zhao Lijian a mai subliniat că NATO, organizație militară a Atlanticului de Nord, şi-a făcut simțită prezenţa în ultimii ani în regiunea Asia-Pacific, creând conflicte.
„NATO continuă să încalce limite geografice şi teritoriale şi susține un nou război rece al confruntării între blocuri. Comunitatea internaţională trebuie să fie vigilentă şi să se opună ferm acestui lucru”, a avertizat Lijian.
El a mai dat asigurări că ţara sa a susținut şi va susține întotdeauna dezvoltarea pașnică, iar dezvoltarea Chinei nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, ci noi oportunități pentru lume.
„NATO a perturbat Europa. Ar trebui să nu mai încerce să destabilizeze Asia şi întreaga lume”, a încheiat purtătorul de cuvânt al MAE chinez.
11 aprilie 2022 | 
Liz Truss, pe contul de Twitter: „Tocmai am anunțat: Astăzi am sancționat doi politicieni pentru că au subminat în mod deliberat pacea în Bosnia și Herțegovina”
Marea Britanie i-a sancționat astăzi pe Milorad Dodik, membru bosniac-sârb al președinției la nivel de stat a Bosniei și Herțegovinei, și pe Zeljka Cvijanovic, președintele entității Republika Srpska, pentru activitatea lor destabilizatoare și încercările lor de a submina legitimitatea și funcționalitatea statului Bosnia și Herțegovina.
Aceste desemnări, care includ interdicții de călătorie și înghețarea activelor, sunt primele în cadrul regimului de sancțiuni al Regatului Unit pentru Bosnia și Herțegovina.
Încurajate de subminarea de către Rusia a sistemului internațional bazat pe reguli, ambele persoane și-au folosit pozițiile de autoritate pentru a promova secesiunea de facto a Republicii Srpska – una dintre cele 2 entități ale Bosniei și Herțegovinei – în contradicție directă cu constituția țării.
Regatul Unit consideră că cei doi subminează în mod deliberat pacea obținută cu greu în Bosnia și Herțegovina.
Milorad Dodik a acționat pentru a retrage Republika Srpska din instituțiile cheie ale statului, folosind o retorică naționalistă, periculoasă și care provoacă diviziuni, subminează pacea internă și regională și încurajează ura etnică și negarea genocidului.
Între timp, în octombrie 2021, Zeljka Cvijanovic s-a folosit de funcția sa pentru a depune o lege în Republika Srpska care urmărea să transfere competențele statului la nivelul entităților. Cvijanovic a glorificat în mod public criminalii de război și a negat genocidul de la Srebrenica.
„Comportamentul lor amenință stabilitatea și securitatea în Balcanii de Vest. Aceștia se confruntă cu interdicții de călătorie, înghețarea activelor și nu pot beneficia de sprijinul Regatului Unit”, a menționat Truss.
Lucrând în coordonare cu SUA și cu alți parteneri, ministrul de externe speră că anunțul de astăzi va încuraja și alte națiuni să aplice măsuri restrictive similare, care să îi facă pe politicieni să răspundă pentru comportamentul lor destabilizator și periculos.
11 aprilie 2022 | Politiciana franceză de stânga, Segolene Royal [1], a declarat că inabilitatea forțelor de stânga fracturate din Franța de a se uni în spatele unui candidat a fost cauza principală pentru succesul liderei extremei drepte franceze Marine Le Pen în primul tur al alegerilor prezidenţiale franceze, informează luni dpa.
Câțiva candidați de pe eșichierul politic de stânga au candidat se pare pentru a-şi alimenta egoul, în pofida ratingurilor slabe din sondaje, şi au încheiat cursa cu rezultate sub 5% în urma votului de duminică, a spus Royal luni la BFMTV.
„Dacă ei s-ar fi retras din cursă, l-am fi avut pe Jean-Luc Melenchon în al doilea tur, iar Franța s-ar fi bucurat de o dezbatere reală, fundamentală, de o alegere reală între valori şi strategii”, a afirmat ea.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Franței, Melenchon, veteran al stângii franceze, s-a clasat cu doar 1,5% în urma lui Le Pen, după ce au fost numărate aproape toate voturile, pierzând, la limită, un loc în turul doi al alegerilor, care se va desfășura la 24 aprilie.
Emmanuel Macron, actualul președinte centrist al Franței, şi Marine Le Pen s-au clasat pe primele două locuri dintre cei 12 candidați în urma primului tur, cu peste 27%, respectiv circa 23%. Liderul extremei stângi franceze, Jean-Luc Melenchon, s-a clasat pe locul trei, cu circa 22% din voturi.
–
[1] În timpul alegerilor prezidențiale din 2007, Royal a fost candidata socialiștilor în faţa conservatorului Nicolas Sarkozy, devenit apoi președinte al Franței. Segolene Royal este fosta parteneră de viaţă a lui Francois Hollande, președinte din 2012 până în 2017.
11 aprilie 2022 | Forțele israeliene au lansat luni o a treia zi de operațiuni în jurul orașului Jenin din Cisiordania, un punct fierbinte, după luptele armate intense din ultimele zile și 20 de arestări în cursul nopții, a anunțat armata.
11 aprilie 2022 | Portavionul american cu propulsie nucleară Abraham Lincoln va ajunge săptămâna aceasta în Marea Japoniei, în apropiere de peninsula coreeană, a transmis luni Yonhap, citând „surse informate”, fără a le preciza identitatea.
Grupul de luptă USS Lincoln va rămâne în regiune aproximativ cinci zile; este prima oară când ajunge acolo din noiembrie 2017, afirmă aceleași surse.
Yonhap apreciază că Statele Unite urmăresc, prin desfășurarea forței navale, să descurajeze eventuale provocări nord-coreene, cum ar fi lansarea altor rachete balistice intercontinentale sau un nou test nuclear.
11 aprilie 2022 | Elon Musk, directorul general al Tesla, care a cumpărat recent o participație importantă în Twitter, a decis să nu se alăture consiliului de administrație al companiei de socializare.
Microcipul a fost implantat pentru prima dată într-un om în 1998, dar tehnologia a fost disponibilă în comerț abia în ultimul deceniu.
11 aprilie 2022 | Firma britanico-poloneză Walletmor spune că anul trecut a devenit prima companie care a oferit spre vânzare microcipuri de plată implantabile.
„Implantul poate fi folosit pentru a plăti o băutură pe plaja din Rio, o cafea în New York, o tunsoare la Paris – sau la magazinul alimentar local”, spune fondatorul și directorul executiv Wojtek Paprota.
11 aprilie 2022 | Președintele ales al Coreei de Sud, anti-feminist, a promis să desființeze Ministerul Egalității de Gen. Însă, potrivit experților, va fi dificil să se desființeze efectiv, iar viitoarea administrație își retrage deja promisiunea
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.