Războiul Israel-Gaza | ZIUA 81: „Act ostil clar”: Irakul denunță SUA după atacuri mortale | Președintele Iranului se va întâlni cu Erdogan | Este „esențial” ca rezoluția ONU să fie realizată în Gaza, declară OMS | Guvernul israelian avertizează Hezbollah să se „retragă” | Explozie raportată în apropierea ambasadei Israelului din New Delhi | Armata israeliană arestează o femeie-lider politic, în Cisiordania | „Franța își reiterează cu fermitate apelul pentru un armistițiu imediat care să conducă la o încetare a focului”, spune MAE francez | Armata israeliană anunță că a interceptat cu succes o „țintă aeriană ostilă” deasupra Mării Roșii Continuă lectura →
După sute de ore de negocieri la summitul G20, desfășurat la New Delhi, India, reprezentanții celor mai bogate națiuni ale lumii au emis o declarație diluată și evazivă, care nu a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia. Continuă lectura →
Explozii în serie la Kiev, Lvov, Ternopil şi Nipru | Rusia a lansat 84 de rachete asupra Ucrainei luni dimineaţa | Ministrul de externe al Ucrainei spune că Putin este „un terorist care vorbește cu rachete” | Putin afirmă că bombardamentele de luni sunt un răspuns la atacul asupra podului Crimeii | SBU l-a pus pe fostul președinte rus Dmitri Medvedev pe lista persoanelor date în urmărire | Zelenski a vorbit cu Biden despre apărarea antiaeriana a Ucrainei | Gazprom spune că a găsit un dispozitiv exploziv NATO pe gazoductul Nord Stream în 2015 Continuă lectura →
Ministrul rus de externe părăsește ședința Consiliului de Securitate al ONU | Blinken spune că Putin a „distrus” ordinea internațională | Ungaria vrea ca sancțiunile UE împotriva Rusiei să fie ridicate până la sfârșitul anului | NATO condamnă planurile de organizare a unor „referendumuri” în regiunile ocupate de Rusia în Ucraina | Secretarul general al ONU spune că amenințările nucleare ale Rusiei sunt „total inacceptabile” | Medvedev spune că orice arme, inclusiv arme nucleare strategice, ar putea fi folosite pentru a apăra teritoriile încorporate în Rusia | Turcia, India și China răspund cu răceală la vestea referendumurilor planificate de Putin în regiunile ucrainene ocupate de Rusia | Continuă lectura →
(Reuters) – Președintele rus, Vladimir Putin, a aprobat luni o nouă doctrină de politică externă edificată în jurul conceptului „Lumea rusă„, noțiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenția în afara ţării în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă.
Cele 31 de pagini de „politică umanitară”, publicate la peste șase luni de la declanșarea războiului în Ucraina, afirmă că Rusia ar trebui „să protejeze, să salveze şi să promoveze tradițiile şi idealurile Lumii ruse”.
Deși prezentată ca un fel de strategie de „soft power”, aceasta consacră, însă, în politica externă oficială idei legate de politica rusească şi religie pe care unii adepți ai liniei dure le-au folosit pentru a justifica ocuparea de către Moscova a unor părţi din Ucraina şi sprijinul pentru entități separatiste pro-ruse din estul ţării.
„Federaţia Rusă oferă sprijin compatrioţilor săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protejarea intereselor lor şi păstrarea identităţii lor culturale ruse”, susţine noua doctrină de politică externă.
În document se subliniază că legăturile Rusiei cu compatrioții săi din străinătate i-au permis „să-şi întărească, pe scena internaţională, imaginea de ţară democratică care luptă pentru crearea unei lumi multipolare”.
De asemenea, se menţionează că Putin insistă de mulţi ani asupra a ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruşi care s-au trezit trăind în afara Rusiei în noi state independente după ce Uniunea Sovietică s-a prăbuşit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o „catastrofă geopolitică”.
Rusia a continuat să privească fostul spaţiu sovietic, de la ţările baltice până în Asia Centrală, ca pe o legitimă sferă de influenţă – noțiune respinsă de multe din aceste ţări, dar şi de Occident.
Noua politică afirmă că Rusia ar trebui să intensifice cooperarea cu naţiunile slave, cu China şi India şi să-şi consolideze pe mai departe legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa.
Documentul mai precizează că Moscova ar trebui să-şi aprofundeze şi mai mult legăturile cu Abhazia şi Osetia, două regiuni georgiene recunoscute ca independente de Moscova după războiul său împotriva Georgiei din 2008, precum şi cu cele două entități separatiste din estul Ucrainei, autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk.
14 mai2022|Războiul din Ucraina: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat sâmbătă că Moscova este ținta unui „război hibrid total” din partea Occidentului, dar că va rezista sancțiunilor prin crearea unor parteneriate mai profunde cu China, India și alții.
Într-un discurs rostit în cea de-a 80-a zi de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Lavrov a subliniat avalanșa de sancțiuni impuse de Occident într-un efort de a prezenta Rusia ca fiind ținta, nu autorul agresiunii.
„Occidentul colectiv ne-a declarat un război hibrid total și este greu de prezis cât timp va dura, dar este clar că consecințele vor fi resimțite de toată lumea, fără excepție”, a spus el.
„Am făcut totul pentru a evita o ciocnire directă – dar acum că provocarea a fost lansată, bineînțeles că o acceptăm. Nu suntem străini de sancțiuni: ele au fost aproape întotdeauna acolo, într-o formă sau alta.”
Sancțiunile impuse companiilor de top, băncilor și elitei politice din Rusia au ca scop pedepsirea Rusiei pentru un război care a făcut zeci de mii de victime și a dezrădăcinat milioane de oameni, a perturbat piețele de energie și a exacerbat o criză alimentară globală prin creșterea prețurilor la cereale, uleiuri de gătit și îngrășăminte.
În discursul său, Lavrov a prezentat strategia pe care Moscova își pune speranțele, în timp ce încearcă să amortizeze impactul asupra economiei sale și să construiască noi piețe în altă parte.
El a citat sancțiunile, care au inclus confiscarea a aproape jumătate din rezervele valutare ale Rusiei, în valoare de 640 de miliarde de dolari, ca dovadă că nimeni nu este în siguranță împotriva exproprierilor și a „pirateriei de stat”, precum și a necesității ca țările să reducă dependența economică de Statele Unite și de aliații lor.
„Nu doar Rusia, ci și multe altele reduc dependența de dolarul american, de tehnologia și piețele occidentale”, a spus el, fără a prezenta dovezi. Eforturile Occidentului de a izola Rusia sunt sortite eșecului, a spus el. Relațiile Rusiei cu China sunt cele mai bune din istorie și dezvoltă un parteneriat strategic privilegiat cu India.
Abia întors dintr-o călătorie în Orientul Mijlociu, el a menționat, de asemenea, importanța legăturilor cu Egiptul, Algeria și țările din Golf, precum și cu Asia, Africa și America Latină.
Într-un exemplu de pivotare a exporturilor indusă de sancțiuni, Rusia a vândut de două ori mai mult țiței către India în cele două luni de după invazia sa din 24 februarie din Ucraina decât a vândut în tot anul 2021, deoarece națiunile occidentale au redus achizițiile de petrol rusesc, iar rafinăriile indiene au profitat de șansa de a-l cumpăra cu discount.
Cu toate acestea, în ciuda faptului că Rusia insistă că poate prospera sub sancțiuni, economia sa este pe cale să se reducă undeva între 8,8% și 12,4%, potrivit unui document al ministerului economiei văzut de Reuters, și să nu revină la dimensiunea de dinaintea invaziei înainte de 2026.
Armata ucraineană raportează că Rusia intenționează să ia cu asalt capitala ucraineană Kiev▼| Oficiali ruși și ucraineni au purtat luni a treia rundă de discuții ▼| Kremlinul spune că „operațiunea militară specială” se va opri „într-o clipă”, dacă Kievul respectă condițiile sale ▼| SUA afirmă că Moscova a desfășurat în Ucraina aproape 100% din forțele prestabilite▼| Ucraina cere Curții Internaţionale de Justiţie de la Haga să solicite Rusiei să oprească invazia▼| Generalul-maior rus Vitaly Gerasimov a fost ucis▼| Kremlinul a aprobat lista țărilor considerate „neprietenoase” cu Rusia▼| Liderii UE vor discuta cererea Ucrainei de aderare la blocul celor 27 de țări▼| Comisia Europeană a suspendat cooperarea cu Rusia şi Belarus▼| Ucraina și-a exprimat frustrarea față de refuzul Israelului de a-i furniza ajutor defensiv împotriva Rusiei▼
Armata ucraineană raportează că Rusia intenționează să ia cu asalt capitala ucraineană Kiev
Trupele rusești „au început să acumuleze resurse pentru a lua cu asalt Kievul”, potrivit unui raport publicat recent de statul major al forțelor armate ale Ucrainei.
În orașul Irpin de la periferia vestică a Kievului, trupele rusești fac un avans spre capitală cu unități de tancuri și infanterie motorizată, și încearcă să ajungă la periferia estică a Kievului prin districtele Brovarsky și Boryspil, precizează armata.
De asemenea, oficialii ucraineni au precizat că forțele rusești încearcă să stabilească controlul asupra orașelor Cernihiv și Sumi, dar au „suferit pierderi semnificative” și au fost nevoite să redistribuie forțe suplimentare pentru „refacerea efectivelor și a echipamentelor”.
Ucraina a suferit pagube de aproximativ 10 miliarde de dolari asupra infrastructurii sale, de când Rusia a invadat țara, a declarat luni ministrul Infrastructurii, Oleksander Kubrakov.
El a precizat că această cifră era valabilă începând de duminică.
Kubrakov a mai declarat că 40.000 de persoane au fost evacuate duminică din orașul Kharkiv, situat în estul țării. Ucraina a făcut apel la Rusia să lase civilii să părăsească alte orașe, iar un oficial al Ministerului de Interne, Vadym Denysenko, a declarat că 4.000 de civili mai trebuie evacuați de la periferia capitalei Kiev.
„Rusia face tot ce poate pentru a împiedica coridoarele umanitare”, a adăugat Denysenko.
Oficialii ruși și ucraineni au purtat luni a treia rundă de discuții, iar un consilier al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a raportat că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește stabilirea unor coridoare sigure care ar permite civililor să fugă din calea războiului.
Rusia a transmis Ucrainei că este pregătită să oprească operațiunile militare „imediat” dacă Kievul îndeplinește o listă de condiții, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Dmitri Peskov a declarat că Moscova a cerut Ucrainei să înceteze acțiunile militare, să își schimbe constituția pentru a consacra neutralitatea, să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc și să recunoască republicile separatiste Donețk și Lugansk ca state independente.
(The Guardian) – După primul val de intermedieri (de la invazia Rusiei în Ucraina), condus de Emmanuel Macron și Olaf Scholz, un nou grup de negociatori a bătut drumul până la masa lungă a lui Vladimir Putin, sau cel puțin a încercat să intervină telefonic.
Din recolta actuală fac parte premierul israelian Naftali Bennett, Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei, prințul moștenitor al Abu Dhabi, Mohamed bin Zayed din Emiratele Arabe Unite și acum premierul indian, Narendra Modi.
Toate aceste țări și-au apărat intervențiile și diferitele nuanțe de neutralitate în legătură cu războiul, spunând că acest lucru le pune într-o poziție bună pentru a acționa ca intermediari onești.
Criticii lor, în schimb, spun că pacificarea este „o frunză de smochin” în spatele căreia se ascunde falimentul moral și care justifică menținerea unor legături comerciale profunde cu Rusia, încă un potențial învingător din această probă de forță.
Israelul are motive să rămână alături de Rusia. Dacă Moscova poate fi convinsă să nu semneze o reluare a acordului nuclear cu Iranul, care în prezent este aproape de finalizare la Viena, ar fi un triumf diplomatic pentru o țară care se opune de mult timp acestui acord. De asemenea, Israelul are nevoie de Rusia pentru a menține un acord în interiorul Siriei care îi permite să organizeze atacuri asupra pozițiilor iraniene.
Criticile din interiorul Turciei la adresa lui Erdoğan au fost mai puțin intense decât cele la adresa lui Bennett, dar se remarcă faptul că Boris Johnson a vorbit vineri la telefon cu Erdoğan, iar Wendy Sherman, adjunctul secretarului de stat american, s-a întâlnit cu oficiali turci în aceeași zi. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, au convenit să se întâlnească joi la un forum din sudul Turciei, primele discuții potențiale între cei mai importanți diplomați de când Rusia și-a lansat invazia. Putin și Erdoğan, ambii în vârstă de 60 de ani, aflați la putere de zeci de ani, apreciază stilul direct al celuilalt. Președintele rus a spus odată despre omologul său turc: „Iată o persoană care se ține de cuvânt – un bărbat”.
Erdoğan a vorbit cu Putin duminică timp de o oră, cerând o încetare a focului sau coridoare umanitare de genul celor pe care cei doi le-au negociat în trecut pentru Siria, insa a obținut puține rezultate. Pentru aripa dreaptă a Turciei, miza nu este viitorul Europei, ci cel al Turciei ca putere în ascensiune. Dar Turcia este, de asemenea, membră NATO, caută o cale de împăcare cu SUA și este al cincilea cel mai mare partener comercial al Ucrainei.
EAU Al treilea mediator – Emiratele Arabe Unite – apropiate de Moscova, sunt întotdeauna fericite să întindă covorul de bun venit pentru elita rusă. Emiratele Arabe Unite s-au abținut la un vot în Consiliul de Securitate al ONU privind invazia Rusiei, iar diplomatul de rang înalt al țării, Anwar Gargash, a declarat într-o postare pe Twitter că statul din Golf „consideră că situarea de partea uneia din părți ar duce doar la mai multă violență”. El a mai afirmat ca „in ceea ce privește criza ucraineană, prioritățile noastre sunt de a încuraja toate părțile să adopte diplomația și să negocieze pentru a găsi o soluție politică care să pună capăt acestei crize”. Cu toate acestea, atunci când votul a revenit la adunarea generală, câteva zile mai târziu, EAU a votat împotriva Rusiei.
Emiratele Arabe Unite nu doresc să își afecteze legăturile cu Rusia. Acestea colaborează în Libia și în alte părți din Africa. Comerțul dintre cele două țări a crescut de zece ori din 1997 până la 5 miliarde de dolari (3,8 miliarde de lire sterline) în 2021. EAU reprezintă 55% din totalul schimburilor comerciale dintre Rusia și regiunea Golfului și este cel mai mare investitor arab în Rusia, reprezentând 80% din total.
India Cel de-al patrulea și cel mai recent mediator este Modi. El a vorbit luni cu Putin și l-a îndemnat pe liderul rus să poarte discuții directe cu Zelenski. Susținătoarea alinierii multiple, India s-a confruntat, de asemenea, cu unele reproșuri pentru că s-a abținut, atât la Consiliul de Securitate al ONU, cât și la Adunarea Generală din 2 martie. Prima datorie a Indiei a fost evacuarea celor peste 16.000 de studenți indieni blocați în Ucraina. Dar aproape 60% din echipamentul militar al Indiei provine din Rusia, iar cea mai mare parte a tehnologiei nucleare civile, si a sperat că ar putea convinge Rusia să se îndepărteze de China. Acest lucru pare acum mai puțin probabil. Refuzul Indiei de a condamna arată, de asemenea, limitele Cvad-ului, parteneriatul care se naște între Japonia, India, SUA și Australia și care ar trebui să acționeze ca „un punct de lumină” pentru țările din regiune care se opun Chinei.
Prietenia dintre China şi Rusia este „solidă ca o stâncă”, iar perspectivele de cooperare dintre cele două ţări sunt foarte largi, a declarat luni ministrul chinez de externe Wang Yi, afirmând că Beijingul deja „face oficii de mediator” în conflictul din Ucraina.
Wang Yi a spus că Beijingul va depune eforturi pentru a oferi asistenţă umanitară ce „nu poate fi politizată”, potrivit EFE și Reuters.
„Pacea şi dialogul trebuie promovate, iar China a făcut deja unele eforturi în acest sens. Au fost două runde de negocieri şi sperăm să fie şi o a treia. Cu cât sunt mai multe divergențe, cu atât este mai mare nevoia de a ne aşeza la masa negocierilor”, a menționat ministrul chinez de externe.
China a insistat că situațiile din Taiwan şi Ucraina sunt diferite, fiindcă Taiwanul a fost mereu parte a Chinei, a precizat Wang Yi, citat de Reuters. „Cooperarea între cele două state (Rusia-China) aduce beneficii şi bunăstare ambelor popoare”, a declarat șeful diplomației chineze în conferința sa de presă anuală pe marginea sesiunii Adunării Naționale a Poporului (ANP, parlamentul) care se desfășoară în această săptămână la Beijing.
China trebuie să acționeze conform declarațiilor sale de promovare a păcii mondiale și să se alăture efortului de a opri invazia Rusiei în Ucraina, a declarat luni premierul australian Scott Morrison, avertizând că lumea riscă să fie remodelată de un „arc al autocrației”.
Potrivit Reuters, Scott Morrison a sugerat, de asemenea, într-un discurs amplu, că invazia Rusiei nu se desfășoară conform planului lui Vladimir Putin, despre care a spus că a „supraestimat capacitatea cu care ar putea fi capabil să ducă acest război ilegal”.
„China pretinde de mult timp că are un rol ca una dintre marile puteri ale lumii și că contribuie la pacea și stabilitatea globală. Nicio țară nu va avea un impact mai mare asupra încheierii acestui război teribil din Ucraina decât China”, a declarat Morrison, ca răspuns la o întrebare adresata de jurnaliști, după un discurs susținut la Lowy Institute.
SUA spune că Moscova a desfășurat în Ucrainaaproape 100% din forțele sale prestabilite
FILE – Soldați ai armatei ruse stau lângă camioanele lor în timpul unui miting împotriva ocupației rusești, în Piața Svoboda (Libertatea) din Herson, Ucraina, 7 martie 2022
Vladimir Putin a desfășurat aproape 100% din forțele prestabilite în Ucraina, a declarat luni un înalt oficial american din domeniul apărării.
„Aceasta este cea mai bună estimare a noastră în acest moment”, a declarat oficialul reporterilor, vorbind sub rezerva anonimatului.
La 12 zile după ce și-a început invazia în Ucraina, forțele rusești au stagnat în mare parte la nord de Kiev și încă nu controlează cerul deasupra Ucrainei, bazându-se din ce în ce mai mult pe lovituri de rachete și artilerie. Oficialul a declarat că Rusia a tras peste 625 de rachete asupra unor ținte ucrainene.
Oficialii americani au început să adune informații pentru a stabili dacă Rusia a comis crime de război în timpul invaziei în Ucraina, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, relatează Reuters.
„Colectăm dovezi privind posibile crime de război, abuzuri ale drepturilor omului și încălcări ale dreptului umanitar internațional. Susținem responsabilizarea folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv urmărirea penală acolo unde este cazul”, a declarat oficialul. Forțele militare ruse au atacat obiective civile din Ucraina și instalațiile centralei nucleare ucrainene de când au pornit războiul, în urmă cu două săptămâni.
Statele Unite vor trimite informațiile pe care le vor colecta împreună cu aliații și partenerii lor către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, cu sediul la Geneva, care a înființat o comisie de anchetă pentru a investiga posibilele încălcări ale drepturilor omului de către Rusia și pentru a le trage la răspundere, a precizat oficialul.
Ucraina va cere luni Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga, principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), să emită o hotărâre de urgenţă prin care să solicite Rusiei să îşi oprească invazia.
Ucraina afirmă, in solicitarea sa, că argumentele Moscovei pentru justificarea atacului armat se bazează pe o interpretare eronată a legii genocidului, informează Reuters.
Vladimir Putin a spus că „operațiunea militară specială” din Ucraina este necesară „pentru apărarea persoanelor care au fost victime ale intimidărilor şi genocidului”, referindu-se la locuitorii din estul acestei ţări a căror primă sau singură limbă vorbită este rusa.
Partea ucraineană consideră afirmaţia de „genocid” ca fiind falsă şi că, în orice caz, nu reprezintă o justificare legală pentru a susţine invadarea ţării.
Dosarul depus la Curtea Mondială (Curtea Internaţională de Justiţie), se concentrează pe interpretarea unui tratat din 1948 privind prevenirea genocidului, semnat de ambele ţări. Tratatul desemnează CIJ drept for legislativ pentru rezolvarea litigiilor dintre semnatari. Deşi hotărârile curții sunt obligatorii şi ţările le respectă în general, CIJ nu deține mijloace directe pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.
Ambasada Rusiei din Haga nu a dat curs solicitărilor agenției Reuters de a face declarații pe această temă.
Săptămâna trecută, consiliul executiv al Asociației Internaționale a Cercetătorilor din domeniul Genocidului a dat publicității un comunicat în care a afirmat că Vladimir Putin „şi-a însușit eronat şi a utilizat abuziv termenul de ‘genocid'”.
„Nu există absolut nicio dovadă de genocid în Ucraina”, a declarat președintele asociației, Melanie O’Brien.
Statele Unite au trimis 500 de soldați suplimentari în Europa, potrivit unui înalt oficial al Pentagonului, ridicând astfel la peste 15.000 numărul soldaților americani trimiși de SUA în perioada premergătoare invaziei Rusiei în Ucraina.
SUA au oferit președintelui ucrainean Zelenski echipamente de comunicare criptate și o linie directă cu președintele american Joe Biden, relatează New York Times.
Potrivit NYT, oficialii serviciilor de informații de la Washington și din Germania trimit fotografii prin satelit și interceptări electronice ale unităților militare rusești către unitățile militare ucrainene „în decurs de o oră sau două”.
„În timp ce încearcă să se ferească de forțele rusești de la Kiev, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, călătorește cu echipamente de comunicare criptate, furnizate de americani, care îl pot pune în legătură telefonică sigură cu președintele Biden”, scrie publicația.
Prin intermediul acestui echipament, Zelenski a reușit să efectueze o convorbire de 35 de minute cu omologul său american sâmbătă seara.
Avioane ucrainene și o rachetă antiaeriană au doborât două avioane rusești deasupra Kievului și într-o zonă apropiată, a anunțat luni comandantul armatei ucrainene într-un comunicat. Guvernele occidentale au declarat că cea mai mare parte a forțelor aeriene ale Ucrainei este intactă.
Generalul-maior rus Vitaly Gerasimov, șeful Statului Major al Armatei 41, a fost ucis în apropiere de Harkov, a anunțat Direcția serviciilor de informații a Ministerului ucrainean al Apărării.
Generalul-maior Vitali Gerasimov a fost ucis împreună cu alți ofițeri superiori.
De asemenea, ministerul a difuzat ceea ce a susținut că a fost o conversație între doi ofițeri FSB ruși care discutau despre deces și se plângeau de faptul că comunicațiile lor securizate nu mai funcționau în interiorul Ucrainei.
Agenția de jurnalism de investigație Bellingcat a declarat că a confirmat moartea lui Gerasimov cu o sursă rusă. Directorul său executiv, Christo Grozev, a declarat că a identificat și ofițerul superior al FSB din conversația interceptată. „În convorbire, îl auziți pe ofițerul FSB cu sediul în Ucraina întrebându-și șeful dacă poate vorbi prin intermediul sistemului securizat Era. Șeful spune că Era nu funcționează”, a declarat Grozev pe Twitter. „Era este un sistem criptofonic super scump pe care [Ministerul Apărării din Rusia] l-a introdus în 2021 cu mare fast. Acesta a garantat [că] funcționează ‘în toate condițiile'”.
Gerasimov a participat la cel de-al doilea război cecen, la operațiunea militară rusă din Siria și la anexarea Crimeei, câștigând medalii în cadrul acestor campanii. Gerasimov ar fi al doilea general rus din Armata 41 care moare în decurs de o săptămână în invazia lui Vladimir Putin în Ucraina.
La începutul lunii martie, comandantul adjunct al acesteia, generalul-maior Andrei Sukhovetsky, a fost confirmat de presa rusă că a fost ucis. Pierderea ofițerilor de rang înalt a venit într-un moment în care o mare parte din forța de invazie a lui Putin s-a împotmolit din cauza problemelor logistice, a moralului scăzut și a rezistenței ucrainene. Eșecul sistemului său de comunicații criptate ar putea fi o altă lovitură grea. ^
(Reuters) – Ambasadorul american la Națiunile Unite, Linda-Thomas Greenfield, a declarat luni că Statele Unite sunt „indignate” de creșterea numărului de rapoarte privind atacurile Moscovei care dăunează civililor ucraineni și a cerut o pauză în ostilități pentru a permite trecerea în siguranță a civililor care doresc să părăsească zonele de conflict.
Thomas-Greenfield, care s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU, a cerut Rusiei „un angajament ferm, clar, public și fără echivoc” de a permite și facilita accesul umanitar imediat și fără obstacole pentru partenerii umanitari din Ucraina.
Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la ONU, a criticat Rusia și l-a acuzat pe Vladimir Putin că are un plan „de a brutaliza Ucraina”, în timp ce ONU încearcă să negocieze coridoare de evacuare.
Ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzia, afirmă, în sala Consiliului de Securitate al ONU din New York, că ucrainenii se bombardează singuri.
Ocupanții ruși au efectuat un atac aerian asupra unei brutării din Makariv, regiunea Kiev. În urma unui obuz a lovit teritoriul brutăriei; 13 persoane au murit, iar cinci au fost salvate din dărâmături.
Depozitele de petrol din orașele ucrainene Zhitomir și Cherniahiv sunt în flăcări, în urma atacurilor aeriene rusești, potrivit Kyiv Independent.
Două depozite de petrol din regiunea Zhitomir ard în urma unor lovituri aeriene.
Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, depozitele de petrol vizate se află în Zhitomir și Cernăuți. Incendiul a fost stins. Deocamdată nu au fost raportate victime.
Casa Albă a declarat luni că o delegație americană a avut discuții în Venezuela în weekend, care au inclus o discuție despre aprovizionarea cu energie – în timp ce Washingtonul caută modalități de a-și reduce importurile de petrol rusesc.
Maduro a confirmat luni intenția Venezuelei de a-și crește producția de țiței, o măsură care vine în contextul în care exporturile de petrol ale Rusiei sunt în scădere din cauza sancțiunilor impuse de invazia sa în Ucraina.
„Suntem pregătiți să reluăm producția. Unul, două sau trei milioane de barili, orice! Totul în numele păcii!”, a declarat el, potrivit CNN.
Acordul american ar putea fi mai ușor de spus decât de făcut: producția de petrol din Venezuela este la un minim istoric după ani de zile de proastă gestionare și lipsă de întreținere a instalațiilor petroliere.
Ar fi nevoie de ani de zile și de investiții de miliarde de dolari pentru ca exporturile de petrol din Venezuela să revină la nivelul de altădată, sugerează expertul Francisco Monaldi, director al Programului energetic pentru America Latină la Baker Institute din Houston.
Așadar, a spus el, dacă Casa Albă are nevoie de o soluție pe termen scurt pentru a reduce prețul benzinei, aceasta nu poate veni din Venezuela.
Olaf Scholz a declarat că „preferă să se concentreze asupra unei presiuni „durabile” asupra Moscovei, care să nu impună o povară prea grea pentru germani”.
Prețul petrolului a urcat la un maxim al ultimilor aproape 14 ani, în timp ce piețele de acțiuni s-au prăbușit luni, investitorii fiind tot mai afectați de impactul războiului din Ucraina asupra economiei mondiale.
Experții au avertizat că va urma o perioadă de stagflație, iar scumpirea țițeiului ar putea să aprindă focul sub inflația deja ridicată.
Țițeiul Brent a urcat la un moment dat cu aproape 18%, până la 139,13 dolari în tranzacțiile din Asia – un nivel care nu a mai fost văzut de la jumătatea anului 2008 – după ce secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Casa Albă și aliații poartă discuții privind interzicerea importurilor din Rusia, potrivit unor cifre citate de Agenția France-Presse.
Prețul petrolului ar putea trece de 300 de dolari barilul, în cazul în care Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană interzic importurile de petrol din Rusia, a afirmat luni vicepremierul rus şi ministrul energiei Aleksandr Novak, relatează Reuters şi AFP.
„Este absolut clar că o respingere a petrolului rusesc ar duce la consecințe catastrofale pentru piața globală”, a spus Novak, într-o declarație video difuzată la televiziunea de stat. „Creșterea prețurilor riscă să fie imprevizibilă. Ar putea ajunge la 300 de dolari per baril, dacă nu mai mult”, a adăugat oficialul rus.
În contextul agravării războiului din Ucraina, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a spus că Washingtonul și aliații europeni discută un posibil embargou asupra importurilor de petrol rusesc, în ideea de a înăspri sancțiunile economice impuse Moscovei.
Cu toate acestea, europenii sunt mai prudenți deoarece unele state din regiune, cum este Germania, depind foarte mult de petrolul și gazele naturale rusești.
Wall Street se prăbușește din cauza temerilor legate de inflație, în timp ce prețul petrolului crește, anunța Reuters.
Comisia Europeană va înainta marți propuneri pentru a scăpa cât mai repede ţările din UE de dependența energetică faţă de Rusia, a anunţat luni preşedinta CE, Ursula von der Leyen, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a atras atenţia că, pentru moment, importurile de energie fosilă din Rusia sunt „esenţiale” pentru „viaţa cotidiană a cetăţenilor” europeni.
„Trebuie să scăpăm de dependenţa de gazul, petrolul şi cărbunele din Rusia”, a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu premierul italian Mario Draghi, potrivit DPA. Decizia de a pune capăt dependenţei de Rusia survine în contextul temerilor că invazia rusă din Ucraina ar putea afecta aprovizionarea cu energie a UE.
Gazul din Rusia este transportat în UE prin teritoriul Ucrainei. Există de asemenea îngrijorări că Moscova ar putea tăia alimentarea ca reacţie la sancţiunile impuse Rusiei de UE pentru invadarea Ucrainei.
UE importă marea majoritate a gazului natural pe care îl consumă, iar în 2019 Rusia asigura 41% din importurile blocului comunitar. Potrivit unui proiect de document privind prețurile energiei în UE, care urmează să fie publicat marți și care a fost consultat de The Guardian: „Prețurile la gaze și electricitate vor rămâne ridicate și volatile cel puțin până în 2023. Comparativ cu perspectivele din toamna anului trecut, situația s-a deteriorat.”
Pe piețele internaționale, monedele europene au coborât luni dimineața la noi minime pe măsură ce războiul din Ucraina escaladează, ceea ce îi determină pe traderi să vândă o parte din activele lor cele mai lichide, transmite Bloomberg.
Pe pieţele din Asia, moneda euro a ajuns la paritate cu francul elveţian, pentru prima dată după luna ianuarie 2015, pe fondul îngrijorărilor investitorilor cu privire la invazia Ucrainei de către Rusia.
De asemenea zlotul polonez a atins un minim istoric în raport cu moneda euro. În ultima săptămână, toate monedele din Europa de Est s-au depreciat în raport cu dolarul, în frunte fiind rubla rusească.
„Nu putem să evaluăm raţional când anume monedele europene vor înceta să scadă, până când nu vom vedea un indiciu cu privire la sfârşitul invaziei Ucrainei de către Rusia. Monedele ţărilor care sunt cele mai apropiate de zona de război au fost vândute din cauză că vor fi cele mai afectate de consecinţele sancţiunilor impuse Rusiei”, a declarat Daisaku Ueno, analist şef la Mitsubishi UFJ Morgan Stanley Securities Co.
Nicio monedă europeană nu a fost scutită de tendința de vânzare în ultima lună.
Moneda euro, a doua cea mai tranzacționată monedă la nivel mondial, s-a depreciat cu aproape 5%.
Contractele futures pe acțiuni americane s-au scufundat odată cu euro, în timp ce dolarul și yenul, care reprezintă un refugiu sigur, au fost la mare căutare luni, după ce țările occidentale au impus noi sancțiuni Rusiei pentru invazia sa în Ucraina, inclusiv blocarea unor bănci de la sistemul internațional SWIFT.
Pe de altă parte, moneda națională s-a apreciat luni în raport cu euro, calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9490 lei, în scădere cu 0,01 bani faţă de cotaţia precedentă, de 4,9491 lei.
Leul a pierdut însă teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5714 lei, în creştere cu 7,30 bani (+1,62%) comparativ cu vineri, când s-a situat la 4,4984 lei. Moneda naţională s-a depreciat şi faţă de francul elveţian, calculat de BNR la 4,9399 lei, în creştere cu 4,20 de bani (0,85%) faţă de 4,8979 lei, cotaţia anterioară.
Oligarhii aliniați Kremlinului caută porturi sigure pentru super iahturile lor, după ce președintele Joe Biden a avertizat că SUA și aliații săi europeni ca vor fi sancționați.
Din cauza invaziei din Ucraina, se fac tot mai multe presiuni asupra giganților occidentali din industria alimentară și a băuturilor pentru a se retrage din Rusia.
McDonald’s și Coca-Cola au fost criticate pe rețelele de socializare pentru că nu s-au exprimat în legătură cu atacurile și continuă să opereze în această țară. #BoycottMcDonalds și #BoycottCocaCola au fost în trend pe Twitter luni și, respectiv, în weekend.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova vrea asigurări scrise că sancțiunile occidentale impuse Rusiei din cauza războiului din Ucraina nu vor afecta cooperarea sa economică și militară cu Teheranul.
Iranul critică „amestecul” Rusiei în ultimele etape ale negocierilor vizând relansarea acordului nuclear dintre Teheran şi marile puteri, a relatat luni agenția iraniană Tasnim, citată de Reuters.
Coreea de Sud și-a înăsprit sancțiunile financiare împotriva Rusiei, interzicând tranzacțiile cu banca centrală a Rusiei, alăturându-se astfel eforturilor globale suplimentare de a izola Rusia din cauza invaziei sale în Ucraina, relatează Reuters.
Noile sancțiuni impuse Rusiei urmează deciziei din 1 martie a Seulului de a interzice tranzacțiile cu șapte bănci rusești importante și cu filialele acestora, inclusiv Sberbank. Ministerul sud-coreean de Finanțe va face publice mai târziu luni detalii, inclusiv domeniul de aplicare al sancțiunilor suplimentare, care „vor fi în conformitate cu sancțiunile financiare americane”, a declarat un oficial al Ministerului de Finanțe.
Detaliile privind orice active ale băncii centrale rusești deținute în won nu pot fi dezvăluite fără consimțământul deținătorului, a spus oficialul.
Noua Zeelandă va adopta săptămâna aceasta o lege care va spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, inclusiv împiedicându-i pe cei sancționați să își mute activele în Noua Zeelandă și oprind super-iahturi rusești să intre în apele sale.
Proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei este prima lege de acest gen din Noua Zeelandă și reprezintă următorul pas în răspunsul țării la invazia rusă în Ucraina, a declarat luni premierul Jacinda Ardern.
„Un proiect de lege de această natură nu a fost niciodată adus în fața Parlamentului nostru, dar, având în vedere că Rusia s-a opus prin veto sancțiunilor ONU, trebuie să acționăm noi înșine pentru a sprijini Ucraina și partenerii noștri în opoziția față de această invazie”.
Un camion s-a izbit intenționat de poarta ambasadei Rusiei din Dublin, dând in marșarier.
Șoferul – arestat pentru că a intrat cu un camion în porțile ambasadei Rusiei din Dublin -. a declarat autorităților: „Vreau ca ambasadorul și colegii săi să părăsească această țară liberă”, potrivit Irish Times.
O listă a statelor străine pe care Rusia le consideră vinovate de „acțiuni neprietenoase” împotriva „Rusiei, companiilor și cetățenilor ruși” a fost publicată luni pe site-ul guvernului rus.
Printre țările, organizațiile internaționale și teritoriile considerate „neprietenoase” se numără „Australia, Albania, Andorra, Regatul Unit, inclusiv Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar, statele membre ale Uniunii Europene, Islanda, Canada, Liechtenstein, Micronezia, Monaco, Noua Zeelandă, Norvegia, Republica Coreea, San Marino, Macedonia de Nord, Singapore, SUA, Taiwan, Ucraina, Muntenegru, Elveția, Japonia”.
Lista a fost creată ca parte a unei serii de legi ce urmează unui decret de sâmbătă al președintelui rus Vladimir Putin privind „măsuri economice temporare pentru a asigura stabilitatea financiară a Federației Ruse”.
Un act legislativ complementar de duminică stipulează că cetățenii și companiile rusești trebuie să solicite un permis special, pentru a trata cu entități străine „neprietenoase”.
Din măsurile aplicabile in baza listei, face parte legea care permite cetățenilor, companiilor și organismelor de stat din Rusia să plătească creditorilor străini în ruble.
Rusia a enumerat Taiwanul ca făcând parte din China.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat luni un ”ajutor umanitar imediat” de 100 de milioane de euro pentru Ucraina şi Republica Moldova, constând în alimente, apă, materiale sanitare şi materiale pentru realizarea de adăposturi pentru refugiații din Ucraina, transmite agenţia EFE.
Josep Borrell a avertizat că se așteaptă ca până la 5 milioane de ucraineni să părăsească țara, dacă invazia rusă continuă, adăugând că Europa trebuie să se pregătească pentru un număr mare de refugiați.
Comisia Europeană analizează în regim de urgenţă posibilitățile juridice şi operaționale de consolidare a programelor de cooperare transfrontalieră existente între ţările UE (Polonia, Ungaria, România, Slovacia) şi Ucraina, precum şi participarea Ucrainei la Programul CTF IEV privind bazinul Mării Negre sau la Programul transnațional Interreg pentru regiunea Dunării.
Cu peste 1 000 de parteneriate existente între autorităţile regionale şi locale din UE şi regiunile frontaliere ucrainene, programele oferă oportunităţi de a direcţiona un sprijin rapid şi eficace către Ucraina, inclusiv pentru refugiaţi. Instrumentul european de vecinătate IEV este principalul instrument financiar al politicii externe a UE în relaţia cu vecinii săi din est şi din sud.
Programul de cooperare transfrontalieră din cadrul IEV (CTF IEV) 2014-2020 – care se va numi „Interreg NEXT 2021-2027” în perioada de programare 2021-2027 – este finanţat prin politica europeană de vecinătate şi politica de coeziune a UE.
Acesta sprijină dezvoltarea durabilă la frontierele externe ale UE, contribuie la reducerea diferenţelor de nivel de trai prin abordarea provocărilor comune la nivel transfrontalier şi permite totodată cooperarea dintre UE şi părţile interesate de la nivel local şi regional din ţările partenere, pe baza principiului parteneriatului în condiții de egalitate.
Programele CTF IEV la care participă Rusia sau Belarus sunt: „Kolarctic”, „Karelia”, „Finlanda de Sud-Est/Rusia”, „Estonia/Rusia”, „Letonia/Rusia”, „Lituania/Rusia”, „Polonia/Rusia”, „Letonia/Lituania/Belarus”, „Polonia/Belarus/Ucraina”.
De asemenea, Rusia participă la programul de cooperare transnaţională pentru regiunea Mării Baltice.
Programele CTF IEV şi Interreg care implică Ucraina sunt: „Polonia/Belarus/Ucraina”, „Ungaria/Slovacia/România/Ucraina”, „România/Ucraina”, „Bazinul Mării Negre”, „Programul Interreg Regiunea Dunării”.
Comisia Europeană a suspendat cooperarea cu Rusia şi cu aliatul acesteia, Belarus, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate (CTF IEV), precum şi în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice.
Măsura a fost luată în urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei şi în conformitate cu decizia Comisiei de a pune în aplicare integral toate măsurile restrictive ale UE.
Asta înseamnă, printre altele, că nu se vor mai efectua plăţi către Rusia sau Belarus. Suspendarea are efect imediat pentru cele nouă programe de cooperare transfrontalieră din cadrul IEV la care participă Rusia şi Belarus şi pentru programul transnaţional Interreg pentru regiunea Mării Baltice în perioada de programare 2014-2020.
Finanţarea totală din partea UE pentru cele opt programe de cooperare cu Rusia este de 178 de milioane de euro, în timp ce finanţarea totală din partea UE pentru cele două programe de cooperare cu Belarus se ridică la 257 de milioane de euro.
Normele privind CTF IEV prevăd suspendarea cooperării cu ţările terţe în cazul încălcării dreptului internațional, a drepturilor omului, a principiilor democratice şi a statului de drept. Se suspendă, de asemenea, cooperarea cu ambele ţări în cadrul programelor din noua perioadă de programare 2021-2027.
„Agresiunea militară din partea Rusiei este o încălcare flagrantă a Cartei ONU, a dreptului internațional şi a ordinii bazate pe norme. Suspendarea tuturor programelor şi plăților transfrontaliere şi transnaționale destinate Rusiei şi Belarusului şi, în paralel, consolidarea sprijinului acordat Ucrainei reprezintă o modalitate concretă de exprimare a solidarității europene cu poporul ucrainean prin intermediul politicii de coeziune”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.
Letonia vrea trupe americane permanente pe teritoriul sau, potrivit solicitării ministrului de externe adresate lui Blinken.
Ministrul leton de externe Edgars Rinkevics a cerut luni o prezență permanentă a trupelor americane în Letonia, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
„Privind cele mai recente evoluții, am fi foarte fericiți cu privire la prezența permanentă a forțelor americane aici, în Letonia”, a declarat Rinkevics într-o conferință de presă comună la Riga cu omologul său american Antony Blinken.
„Nu ne mai facem iluzii cu privire la Rusia lui Putin, nu vedem cu adevărat niciun motiv bun pentru a presupune că Rusia și-ar putea schimba politica”, a mai spus Rinkevics.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a asigurat Lituania și Letonia de protecția NATO și de sprijinul american, în cadrul vizitelor pe care le-a efectuat în două dintre cele trei state baltice, care sunt din ce în ce mai tensionate în timp ce Rusia își continuă invazia în Ucraina.
Invazia lui Vladimir Putin în Ucraina demonstrează că NATO trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare și să îmbunătățească modul în care funcționează alianța, a declarat Liz Truss (citate via PA).
„Nu există nicio îndoială că Occidentul nu a acționat suficient de devreme sau suficient de decisiv. Realitatea este că președintele Putin nu a luat suficient de în serios amenințările de descurajare.”
„Statele Unite își declară dorinţa de a promova cooperarea regională, dar în realitate alimentează rivalitatea”, a afirmat ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, într-o conferință de presă cu ocazia sesiunii Adunării Naţionale a Poporului care are loc săptămâna aceasta la Beijing.
Statele Unite „vorbesc mult despre revenirea la multilateralism, în realitate construiesc cluburi exclusiviste (…) scopul real al strategiei indo-pacifice este să instituie o versiune indo-pacifică a NATO”, a declarat ministrul chinez. (expresia ‘cluburi exclusiviste’ este utilizată de obicei de China pentru a critica politicile de bloc, scrie dpa)
Statele Unite nu cred că este iminent un asalt amfibie rusesc în orașul ucrainean Odesa sau în apropierea acestuia, a declarat duminică un înalt oficial american din domeniul apărării, pe fondul îngrijorării crescânde privind un potențial atac asupra orașului.
Oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului, a estimat că Rusia a lansat aproximativ 600 de rachete de la începutul invaziei și a desfășurat în Ucraina aproximativ 95% din forțele de luptă pe care le pregătise în prealabil în afara țării.
Rusia a încercat să recruteze sirieni care să lupte în Ucraina pentru a susține invazia înfrântă a Moscovei, potrivit Pentagonului.
Un înalt oficial american din domeniul apărării spune că nu este clar câți sirieni încearcă Vladimir Putin să recruteze, dar a precizat că „ni se pare demn de remarcat faptul că el crede că trebuie să se bazeze pe luptători străini”. Oficialul a adăugat că nu există dovezi că luptătorii sirieni au ajuns efectiv în Ucraina până acum.
Efortul de recrutare al Rusiei a fost raportat pentru prima dată de un site de știri sirian, DeirEzzor24, care a declarat că Moscova caută voluntari care să acționeze ca „paznici” pe contracte de șase luni, pentru sume cuprinse între 200 și 300 de dolari pe lună.
Același raport a afirmat că firma rusă de mercenari Wagner și-a echipat agenții sirieni, care au servit în războiul din Libia de partea generalului Khalifa Haftar, pentru a se transfera în Ucraina.
Polonia nu a trimis și nu va trimite avioanele sale de luptă în Ucraina pentru a sprijini apărarea țării în conflict împotriva Rusiei, au declarat luni oficiali guvernamentali polonezi.
Marcin Przydacz, ministru adjunct de externe, a declarat într-un interviu la Radio Zet:
„Nu ne vom deschide aeroporturile și avioanele poloneze nu vor lupta deasupra Ucrainei … Avioanele poloneze nu vor lupta deasupra Ucrainei.”
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că situația din Ucraina se înrăutățește pe zi ce trece și că Franța va continua să pună presiune asupra Rusiei prin sancțiuni.
„Situația se înrăutățește în fiecare zi. Oamenii mor, oboseala se instalează… nu am reușit să obținem o încetare a focului”, a declarat Macron la televiziunea LCI.
Rusia a anunțat luni noi „coridoare umanitare” pentru a-i transporta pe ucrainenii prinși sub bombardamentele sale – către Rusia însăși și către aliatul său Belarus, într-o măsură care a fost imediat denunțată de Kiev ca fiind o manevră imorală.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin de ipocrizie și cinism, după ce Moscova a declarat că va deschide coridoare umanitare pentru a permite evacuarea civililor din mai multe orașe ucrainene, dar numai către Rusia sau Belarus.
Premierul Italiei a cerut țărilor Uniunii Europene să acționeze rapid cu sancțiuni împotriva persoanelor și companiilor rusești, în urma atacului Moscovei în Ucraina
„Acum trebuie să acționăm, cu toții, cu rapiditate în acest sens”, a declarat Mario Draghi la Bruxelles, în scurte comentarii adresate reporterilor înainte de o întâlnire cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Sâmbătă, guvernul italian a declarat că poliția a confiscat vile și iahturi în valoare de 143 de milioane de euro de la cinci ruși de profil înalt care au fost plasați pe listele de sancțiuni. În remarci separate după întâlnirea cu von der Leyen,
Draghi a declarat că Italia, Franța și Germania au aplicat rapid sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, în timp ce „alții mai puțin”.
El nu a oferit mai multe detalii, potrivit Reuters. „Nu excludem mai multe sancțiuni, dar nu am discutat acest lucru (cu von der Leyen)”, a spus Draghi.
Liderii Uniunii Europene vor discuta în zilele următoare despre cererea Ucrainei de aderare la blocul celor 27 de țări, a declarat luni, într-un mesaj postat pe Twitter, președintele summit-urilor UE, Charles Michel.
„Solidaritatea, prietenia și asistența fără precedent a UE pentru Ucraina sunt de nezdruncinat. Vom discuta despre cererea de aderare a Ucrainei în zilele următoare”, a spus Charles Michel.
Liderii UE urmează să discute despre războiul din Ucraina și despre cererea de aderare a țării la UE în cadrul unui summit informal care va avea loc joi la Paris.
Guvernul britanic a negat că Marea Britanie va oferi refugiaților ucraineni o nouă rută umanitară de intrare în țară și a confirmat că este posibil ca doar 50 de persoane să fi primit vize până în prezent.
Premierul Boris Johnson a respins luni apelurile pentru ca Marea Britanie să ușureze cererile de viză pentru refugiații ucraineni care fug de conflict, afirmând că Marea Britanie este o țară generoasă, dar că trebuie să mențină controlul asupra celor care sosesc.
Trimisul ucrainean în Israel și-a exprimat frustrarea față de refuzul Israelului de a furniza ceea ce țara sa consideră a fi ajutor defensiv împotriva Rusiei, punând pe cap o cască de protecție, la o conferință de presă și întrebând, retoric, cum ar putea fi considerat un astfel de echipament ca fiind letal.
Ambasadorul Evghen Korniciuk și-a exprimat, însă, recunoștința pentru eforturile Israelului de a media între Rusia și Ucraina, afirmând că acest lucru depășește orice posibil ajutor militar din partea acestuia.
Israelul se implică în eforturile de mediere între Ucraina și Rusia pe fondul războiului Moscovei împotriva Ucrainei, aflat acum la a doua săptămână.
Cu toate acestea, in timp ce a condamnat invazia rusă în Ucraina, Israelul s-a limitat doar la ajutor umanitar pentru Ucraina și a păstrat deschise canalele cu Moscova.
Premierul israelian Naftali Bennett s-a întâlnit sâmbătă cu președintele rus Vladimir Putin la Kremlin, pentru a discuta despre războiul din Ucraina și ulterior a vorbit la telefon cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat reprezentantul lui Bennett.
După întâlnirea sa cu Putin, Bennett s-a îndreptat la Berlin, pentru discuții cu cancelarul german Olaf Scholz, a spus reprezentantul său.
Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit cu Bennett înainte ca aceasta să zboare la Moscova, pentru a-l informa despre propriile conversații cu Putin, a spus Palatul Elysée. „Vor rămâne în legătură cu scopul de a obține o încetare a focului, și aceasta în coordonare cu cancelarul german Olaf Scholz”, a spus un oficial de la Elysée.
Bennett își coordonează eforturile în criză cu Statele Unite, Franța și Germania, a declarat, totodată, un oficial israelian.
Bennett a vorbit, de asemenea, duminică cu președintele rus Vladimir Putin, la telefon, potrivit știrilor. Agenția de presă Reuters, care a citat un comunicat al Kremlinului referitor la acest apel, a declarat că ambii lideri au discutat despre „operațiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina, în timpul conversației lor.
„Toată lumea trebuie să facă totul, tot ceea ce stă în putință pentru a opri această teribilă tragedie umană, pe care nimeni nu a crezut că o vom vedea în timpul vieții noastre”, a declarat Bennett, care a dezvăluit puține detalii despre întâlnirea de trei ore de la Kremlin, în cadrul unei conferințe.
Rusia afirmă că va opri luni focul pentru a deschide un coridor umanitar de ieșire din orașul încercuit Mariupol, cu o populație de 400.000 de locuitori.
Purtătorul de cuvânt al Ministerul Apărării, Igor Konaşenkov, a acuzat forțele ucrainene că au folosit un grup de peste 150 de civili drept scuturi umane pentru a trage împotriva forțelor separatiste.
Konaşenkov a mai spus că, din această cauză, patru civili au fost uciși şi cinci răniţi, dar forțele „Republicii Populare Doneţk”, parte a estului Ucrainei recunoscută de Moscova ca independentă, au „eliberat” în jur de 150 de civili, ducându-i în teritoriul controlat de ele. Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent declarațiile purtătorului de cuvânt al Moscovei.
Refugiații care încercau să scape din orașul ucrainean Mariupol asediat de ruși, folosind așa-numitele coridoare umanitare, au rămas blocați, deoarece drumul spre care au fost direcționați a fost minat, a declarat Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR).
Dominik Stillhart, directorul de operațiuni al CICR, a îndemnat ambele forțe militare să ajungă imediat la un acord privind rutele exacte și timpii disponibili pentru cei care caută să iasă în siguranță din țară. Eforturile de a scoate oamenii din Mariupol – scena unor lupte feroce – au eșuat pentru a doua zi consecutivă duminică, ambele părți acuzându-se reciproc de încălcarea acordului de încetare a focului.
Ucraina a criticat propunerea Moscovei de a deschide coridoare pentru refugiați, pe care a calificat-o drept „imorală” și „inacceptabilă”, după ce Ministerul rus al Apărării a anunțat că civilii care fug din anumite orașe vor putea pleca doar spre Belarus sau Rusia.
Organismul de conducere al gimnasticii a condamnat „comportamentul șocant” al gimnastului rus Ivan Kuliak, care riscă acum o interdicție de lungă durată pentru că a purtat un simbol de susținere a invaziei Ucrainei pe podiumul de medalii al unei probe de la Cupa Mondială.
După ce a câștigat bronzul în finala de la paralele la Cupa Mondială pe aparate de la Doha, Kuliak și-a lipit litera „Z” pe partea din față a ținutei sale înainte de a sta alături de medaliata cu aur, ucraineanca Illia Kovtun, pentru imnurile naționale.
Litera „Z”, o literă care nu există în alfabetul chirilic rusesc, este considerată deosebit de incendiară, având în vedere că a fost văzută pe tancurile și vehiculele rusești din Ucraina și a ajuns să simbolizeze sprijinul pentru președintele Vladimir Putin și pentru invazie.
Organizația Națiunilor Unite a votat, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție care deplânge invazia Rusiei în Ucraina și a cerut retragerea imediată a forțelor sale, într-o expresie globală de indignare care a subliniat izolarea tot mai mare a Rusiei.
În cadrul unei sesiuni de urgență a Adunării Generale a ONU, 141 din cele 193 de state membre au votat pentru rezoluție, 35 s-au abținut și cinci au votat împotrivă.
Rezoluția, care a fost co-sponsorizată de 94 de țări, afirmă că ONU „deplânge în termenii cei mai fermi agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei”.
Rezoluția cere ca „Federația Rusă să înceteze imediat utilizarea forței împotriva Ucrainei” și „să își retragă imediat, complet și necondiționat toate forțele militare”.
Rezoluția nu este obligatorie din punct de vedere juridic, dar este o expresie a opiniilor membrilor ONU, cu scopul de a spori presiunea asupra Moscovei și a aliatului său, Belarus.
Vineri, Rusia a marcat singurul vot împotriva unei rezoluții similare în Consiliul de Securitate, dar, deoarece Rusia este una dintre cele cinci puteri cu drept de veto, rezoluția nu a fost susținută, astfel încât aliații Ucrainei au trimis problema la Adunarea Generală.
Este pentru prima dată în 40 de ani când consiliul de securitate a sesizat adunarea cu privire la o criză și doar a 11-a oară când a fost convocată o sesiune de urgență a adunării generale a ONU din 1950 încoace.
Potrivit Pentagonului, rușilor le va mai lua încă 7 zile pentru a înconjura Kievul și 4-6 săptămâni pentru a prelua controlul țării.
Totuși, se estimează ca acest conflict va dura probabil 10-20 de ani, și nu va avea un rezultat pozitiv pentru trupele lui Putin.
Conform analizei, războiul din Ucraina nu se desfășoară așa cum s-a planificat la Moscova, deoarece trupele lui Putin nu se așteptau la rezistența militară și civilă, care a încetinit deocamdată înaintarea.
Inițial, rușii au gândit un război fulger, însă situația de pe teren a contrazis acest lucru.
In actualizarea informațiilor sale, Ministerul britanic al Apărării afirmă că, deși forțele rusești au pătruns în centrul orașului Herson din sudul țării, progresele globale au fost „limitate” din cauza problemelor logistice în curs de rezolvare și a rezistenței puternice a ucrainenilor.
În ultimele 24 de ore, artileria rusă grea și atacurile aeriene au continuat să lovească zonele construite, concentrându-se în orașele Harkov, Kiev, Mariupol și Cernihiv, se arată în raport.
Actualizarea adaugă că numărul civililor rămași strămutați și forțați să fugă se ridică în prezent la aproximativ 660.000.
Kremlinul a declarat că oficialii ruși sunt pregătiți să organizeze miercuri o a doua rundă de discuții cu Ucraina.
Un negociator rus a spus că o încetare a focului se află pe agenda discuțiilor dintre Ucraina și Rusia.
Rusia se așteaptă ca oficialii ucraineni să sosească în Belarus pentru următoarea rundă de negocieri de pace joi dimineață, au declarat agențiile de presă rusești, citându-l pe negociatorul Moscovei, Vladimir Medinski.
Armata rusă asigură un coridor de securitate pentru delegația ucraineană, a declarat agenția de presă de stat rusă Tass, citată de Medinski.
Sergii Kislitsi, ambasadorul Ucrainei la Națiunile Unite afirmă că trăim un „moment definitoriu pentru generația noastră”.
El a făcut apel la țările membre ONU să intervină pentru a opri agresiunea Rusiei. „Generația noastră este generația pe care predecesorii noștri trebuiau să o salveze de flagelul războiului. Acesta este motivul pentru care predecesorii noștri au creat Organizația Națiunilor Unite. Și totuși, astăzi, ne revine nouă sarcina de a salva generațiile viitoare.”
Un raport al serviciilor secrete occidentale a indicat că oficiali chinezi, la începutul lunii februarie, au cerut ca înalți oficiali ruși să aștepte până la încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing înainte de a începe o invazie în Ucraina, au declarat miercuri oficiali americani.
Oficialii americani consideră, în general, că raportul este credibil, dar detaliile sale sunt deschise la interpretări, potrivit unei surse familiare cu informațiile.
Deși cererea a fost făcută în jurul datei în care președintele Vladimir Putin a vizitat Beijingul pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice – unde s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping – nu reiese clar din raport dacă Putin a abordat problema cu Xi în mod direct, a spus sursa.
Oficialii occidentali din serviciile de informații care urmăreau cu atenție consolidarea lui Putin la granița ucraineană anticipaseră la acea vreme că Putin ar putea amâna orice acțiune militară până după Jocurile Olimpice pentru a nu înfuria China.
După întâlnirea dintre Putin și Xi, Moscova și Beijingul au emis o declarație comună în care au declarat că parteneriatul lor nu are „nicio limită” și au condamnat expansiunea NATO – un pilon cheie al justificării lui Putin pentru a ataca Ucraina.
Această declarație a sporit îngrijorările Occidentului cu privire la o alianță înfloritoare între China și Rusia.
Liu Pengyu, un purtător de cuvânt al ambasadei chineze la Washington, a declarat: „Afirmațiile menționate în rapoartele relevante sunt speculații fără niciun fel de bază și au scopul de a transfera vina și de a defăima China”.
CNN a contactat ambasada Rusiei la Washington pentru comentarii.
The New York Times a raportat primul existența raportului.
China nu se va alătura Statelor Unite și guvernelor europene în impunerea de sancțiuni financiare împotriva Rusiei, a anunțat autoritatea de reglementare bancară a țării.
Consiliul Federației Ruse urmează să se reunească vineri într-o ședință neprogramată, ceea ce a dus la speculații, pe scară largă, că Putin ar putea impune legea marțială.
Introducerea legii marțiale ar da autorităților puteri extinse pentru a limita libertatea de mișcare și libertatea de exprimare.
Președintele Camerei Comunelor din Marea Britanie, Sir Lindsay Hoyle, l-a primit miercuri în parlament pe ambasadorul ucrainean în Marea Britanie, Vadym Prystaiko.
Parlamentarii l-au aplaudat în picioare, un act extrem de neobișnuit în Camera Comunelor.
Keir Starmer a întrebat de ce Roman Abramovici nu a fost sancționat în Marea Britanie pentru invazia rusă din Ucraina, în timp ce Boris Johnson a părut să accepte o ofertă a laburiștilor de a consolida un nou proiect de lege care să reprime activele ilicite.
Starmer a cerut în mod repetat măsuri mai dure împotriva oligarhilor ruși.
Dilbar, prețiosul iaht de 512 picioare al miliardarului rus Alisher Usmanov a fost confiscat astăzi de oficialii germani, ca urmare a sancțiunilor impuse de UE.
Usmanov a cumpărat Dilbar în 2016 la un cost declarat de 600 de milioane de dolari, de la constructorul naval german Lürssen, care l-a realizat la comandă în 52 de luni. Firma îl numește „unul dintre cele mai complexe și provocatoare iahturi construite vreodată, atât din punct de vedere al dimensiunilor, cât și al tehnologiei”.
Cu cele 15.917 tone, este cel mai mare iaht cu motor din lume după tonajul brut și este deservit de obicei de un echipaj de 96 de persoane. Dilbar are in dotare cea mai mare piscină instalată vreodată pe un iaht, precum și cu două platforme pentru elicoptere, o saună, un salon de înfrumusețare și o sală de gimnastică. Interioarele sale luxoase au peste 1.000 de perne de canapea și poate găzdui până la 24 de persoane în 12 apartamente.
Marea Britanie și alte 37 de țări au sesizat oficial Curtea Penală Internațională (CPI) cu privire la atrocitățile comise de Rusia în Ucraina.
În conformitate cu normele CPI, o astfel de sesizare din partea statelor membre înseamnă că procurorul nu trebuie să obțină aprobarea judecătorilor CPI înainte de a deschide o anchetă, ceea ce accelerează procesul.
Cu 37 de țări care s-au alăturat Regatului Unit, este cea mai mare sesizare din istoria CPI. „Mașinăria militară a lui Putin țintește civili fără discriminare și sfâșie orașele din Ucraina”, a declarat ministrul britanic de externe Liz Truss în comunicat. „Este nevoie urgentă de o anchetă a Curții Penale Internaționale cu privire la actele barbare ale Rusiei și este corect ca cei responsabili să fie trași la răspundere. Marea Britanie va lucra îndeaproape cu aliații pentru a se asigura că se face dreptate.”
John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a vorbit cu reporterii despre decizia SUA de a amâna lansarea unui test a unei rachete balistice intercontinentale Minuteman III.
„Nu am luat această decizie cu ușurință, ci pentru a demonstra că suntem o putere nucleară responsabilă”, a declarat Kirby. „Ne-am dori cu siguranță să vedem că Moscova ne va răspunde prin scăderea temperaturii în ceea ce privește retorica privind poziția nucleară”. Kirby a confirmat, de asemenea, că armele americane și ale aliaților continuă să fie livrate ucrainenilor. „Asistența de securitate continuă să curgă, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea multor aliați și parteneri ai noștri, și chiar recent, chiar și în ultimele 24 de ore”, a declarat Kirby. „Facem toate eforturile pentru a le oferi ucrainenilor cât de multă asistență de securitate putem, cât de repede putem”.
Rusia a anulat o încercare de a trimite patru dintre navele sale de război prin apele turcești în Marea Neagră la cererea Turciei, a declarat ministrul de externe Mevlüt Çavușoğlu, adăugând că decizia a fost luată înainte ca Ankara să închidă strâmtorile din cauza invaziei Moscovei în Ucraina. ^
Ucraina urmează să primească mai multe rachete Stinger și Javelin din străinătate, precum și un alt transport de drone turcești, potrivit ministrului ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.
Într-o actualizare postată pe conturile sale de Facebook și Telegram, Reznikov a declarat: „Volumul de ajutor pe care îl primim este în creștere. Numărul țărilor care oferă acest ajutor este în creștere. Chiar și cele pentru care era considerat imposibil se alătură.”.
Mai multe țări occidentale s-au angajat să aprovizioneze Ucraina cu arme pentru a respinge invazia rusă.
Statele Unite au livrat sute de rachete Stinger Ucrainei, ca parte a pachetului de ajutor de 350 de milioane de dolari, anunțat săptămâna trecută de administrația Biden.
Pachetul include, de asemenea, rachete antitanc Javelin și muniție, despre care guvernul ucrainean a declarat că are nevoie pentru a lupta împotriva avansării armatei ruse. Rachetele Stinger pot fi folosite pentru a doborî avioane. În timpul Războiului Rece, guvernul SUA a furnizat în secret luptătorilor rezistenței afgane rachete Stinger pentru a doborî elicopterele rusești deasupra Afganistanului.
Pachetul include, de asemenea, rachete antitanc Javelin și muniție, despre care guvernul ucrainean a declarat că are nevoie pentru a lupta împotriva avansării armatei ruse. Rachetele Stinger pot fi folosite pentru a doborî avioane. În timpul Războiului Rece, guvernul SUA a furnizat în secret luptătorilor rezistenței afgane rachete Stinger pentru a doborî elicopterele rusești deasupra Afganistanului.
Un avion al Forțelor Aeriene Regale Australiene (Royal Australian Air Force) a plecat astăzi spre Europa cu echipament militar și provizii medicale, în urma anunțului premierului Scott Morrison că Australia va oferi asistență militară defensivă Ucrainei. ^
Premierul canadian Justin Trudeau a avut miercuri o discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul căreia și-a exprimat solidaritatea.
Premierul canadian Justin Trudeau a avut miercuri o discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul căreia și-a exprimat solidaritatea și a oferit în continuare sprijin pentru poporul ucrainean, potrivit unui comunicat al biroului lui Trudeau.
Într-un tweet, Zelenski i-a mulțumit lui Trudeau pentru conducerea sa în impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei, adăugând că „a subliniat necesitatea de a extinde măsurile restrictive”.
Canada a început luna trecută să ofere ajutor militar letal Ucrainei, inversând politica sa anterioară.
Trudeau a declarat că a lăudat curajul și leadershipul de primă linie al lui Zelenski, numindu-l inspirațional pentru canadieni și pentru oamenii din întreaga lume.
Rusia va fi trasă „la răspundere pentru invazia sa nejustificată și ilegală a teritoriului suveran al Ucrainei”, a spus Trudeau. Potrivit comunicatului, cei doi lideri au discutat despre modalitățile prin care Canada ar putea continua să sprijine Ucraina în viitorul imediat.
Canada a anunțat miercuri noi sancțiuni împotriva a 10 persoane din două companii energetice rusești, Rosneft și Gazprom, invocând invazia Rusiei în Ucraina.
Măsurile au ca scop să exercite mai multă presiune asupra conducerii Rusiei pentru a opri războiul, potrivit unui comunicat de presă al biroului ministrului canadian al afacerilor externe.
„Sprijinul Canadei pentru Ucraina și poporul său este de neclintit”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Mélanie Joly, în comunicat.
„Vom continua să răspundem fiecărui act de agresiune al conducerii Rusiei cu măsuri menite să îi slăbească capacitatea de a purta un război. Pe măsură ce evenimentele îngrozitoare din Ucraina continuă să se desfășoare sub ochii noștri, este clar că trebuie făcut mai mult. Cei care ajută și instigă la agresiunea rusă vor fi trași la răspundere. Canada este alături de Ucraina” .
Secretarul britanic al apărării a exclus din nou crearea unei „no-fly zone” (o zona de interdicție aeriană) deasupra Ucrainei, afirmând că ar fi contraproductivă.
Ben Wallace a respins apelurile din Ucraina pentru o zonă de interdicție aeriană, deoarece aceasta ar „duce la un război împotriva Rusiei în întreaga Europă”.
De asemenea, el a spus că ar împiedica piloții ucraineni să poată ținti Rusia din aer, oferind un avantaj Moscovei, care are trupe terestre și tancuri mai puternice. „Dacă ați avea o zonă de interdicție aeriană în Ucraina, amploarea copleșitoare a armatei ruse ar putea să se deplaseze cu impunitate, ceea ce nu poate face în prezent”, a declarat secretarul apărării pentru Sky News.
Cu toate acestea, el a avertizat că există riscul ca Vladimir Putin să înceapă să „lovească fără milă” orașele din aer. Wallace a spus că un convoi de tancuri rusești care se îndreaptă spre Kiev se mișcă atât de încet din cauza problemelor logistice și a moralului scăzut.
Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, de data aceasta vizând industria de apărare, precum și extinderea restricțiilor asupra exporturilor de înaltă tehnologie către Belarus.
„În total, vor fi desemnate 22 de entități rusești legate de apărare, inclusiv companii care produc avioane de luptă, vehicule de luptă de infanterie, rachete, vehicule aeriene fără pilot, sisteme de război electronic – exact sistemele care sunt folosite acum pentru a ataca poporul ucrainean, pentru a încălca drepturile omului, pentru a încălca dreptul umanitar internațional”, a declarat Blinken.
„De asemenea, impunem controale la export în Belarus pentru a trage la răspundere regimul Lukașenko pentru că este un cobeligerant în războiul ales de președintele Putin. Vom sugruma capacitatea Belarusului de a importa tehnologii-cheie”, a adăugat Blinken.
(CNN) Consilierul lui Biden: Scopul sancțiunilor este „să îi provocăm durere lui Putin și să ne asigurăm că americanii nu plătesc”
Pe măsură ce conflictul din Ucraina se intensifică, crește îngrijorarea că impactul financiar va fi resimțit în Statele Unite, în special prin creșterea prețurilor la gaze.
Potrivit lui Daleep Singh, consilierul adjunct al președintelui Joe Biden pentru economie internațională în domeniul securității naționale, Casa Albă nu are „un interes strategic în reducerea aprovizionării globale cu energie”, o manevră care „nu ar face decât să crească prețurile la pompă pentru americani și să umfle profiturile [președintelui rus Vladimir] Putin”.
În schimb, a declarat Singh pentru Erin Burnett de la CNN, planul este în „degradarea și retrogradarea statutului Rusiei ca principal furnizor de energie”.
„Acesta este cu adevărat obiectivul nostru”, a spus el, adăugând că „acest lucru este în concordanță cu aplicarea durerii către Putin și cu asigurarea că americanii nu plătesc pentru aceasta la pompă”. Discursul de marți al lui Biden despre Starea Uniunii a prezentat în mod clar poziția administrației, a spus Singh.
„Președintele a fost clar aseară: când dictatorii nu plătesc un preț pentru agresiunea lor, ei provoacă mai mult haos, iar costul și amenințările la adresa poporului american și a oamenilor din întreaga lume continuă să crească”, a spus el.
„Acesta este un moment pentru hotărârea americană și trebuie să punem o durere debilitantă pe Putin pentru alegerile sale tragice”.
Singh a adăugat că SUA încearcă să paralizeze economia rusă în timp ce Putin continuă să acționeze agresiv în Ucraina.
„Am sancționat încă 22 de companii rusești din domeniul apărării care alimentează mașina de război rusă. Am strâns menghina asupra economiei rusești prin împiedicarea exportatorilor ruși … să apere rubla”, a spus el, referindu-se la moneda rusă.
„Tezaurul de război al lui Putin, format din rezervele valutare, este acum în esență lipsit de valoare”, a adăugat el. „Rubla valorează mai puțin de un penny … această durere va continua să se intensifice pentru alegerile strategice ale lui Putin, care vor fi un eșec”.
Ministerul de Externe al Rusiei a negat astăzi informațiile potrivit cărora un ambasador american ar fi fost expulzat.
Oficialii de la Moscova au declarat că lucrează în prezent la un răspuns în urma deciziei SUA de a îndepărta 12 diplomați ruși de la misiunea ONU, a precizat agenția de știri RIA, a relatat Reuters.
Oficialii americani au declarat anterior că diplomații ruși „au abuzat de privilegiile lor”, implicându-se în activități de spionaj care au adus atingere securității naționale, numindu-i pe diplomații expulzați „agenți de informații”.
Coreea de Sud își mută ambasada din Ucraina de la Kiev într-o „zonă sigură”, a anunțat miercuri Ministerul de Externe al acestei țări, în timp ce trupele rusești își intensifică asaltul asupra capitalei ucrainene.
Ministerul nu a dezvăluit destinația ambasadei, invocând motive de siguranță. Ambasada își va relua operațiunile după ce se va stabili în noua locație, a precizat ministerul.
Ministrul sud-coreean de externe Chung Eui-yong a vorbit miercuri la telefon cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, potrivit ministerului.
Ca urmare a solicitării Ucrainei, Coreea de Sud va livra provizii medicale de urgență, inclusiv EPI, truse de prim ajutor, mănuși, măști și pături. Aceasta se adaugă la sprijinul umanitar de 10 milioane de dolari deja promis, a precizat ministerul.
Miniștrii au convenit să asigure siguranța cetățenilor ambelor țări în Ucraina și Coreea de Sud. Seulul a acordat prelungiri ale șederii ucrainenilor în țara din Asia de Est.
(CNN) – În timp ce Rusia tinde să se apropie tot mai mult de statutul de paria în multe țări din întreaga lume, se pare că încă mai poate conta pe sprijinul unui mic grup de țări din Occident – Cuba, Nicaragua și Venezuela – și, poate, pe sprijinul în creștere al unei alte țări din America Centrală.
Cea mai recentă dovadă a unui astfel de sprijin a venit la sesiunea de urgență de miercuri a Adunării Generale a Națiunilor Unite.
Cuba, Nicaragua, El Salvador și Bolivia s-au alăturat altor câteva zeci de țări care s-au abținut în timpul votului pentru a condamna invazia Rusiei în Ucraina și pentru a cere Moscovei să-și retragă trupele „imediat, complet și necondiționat”.
În timp ce Venezuela nu a putut vota în mod oficial în cadrul sesiunii, deoarece nu și-a plătit cotizația la ONU de mai mulți ani, este aproape sigur că ar fi votat împotriva rezoluției sau s-ar fi abținut dacă i s-ar fi dat ocazia.
Președintele venezuelean Nicolás Maduro a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin la începutul acestei săptămâni și a declarat de mai multe ori că Putin are „sprijinul său total”. După convorbirea telefonică, Maduro a postat pe Twitter o fotografie veche cu el și Putin dându-și mâna și a pus conflictul pe seama „acțiunilor destabilizatoare ale NATO”.
Deși țările nu au votat împotriva rezoluției, voturile de abținere au fost notabile. Aceasta a însemnat că fiecare țară a ales să nu declare ilegală – și imorală – o invazie pe care marea majoritate a restului lumii este de acord că reprezintă o încălcare flagrantă a normelor și legilor internaționale.
Cuba și Nicaragua sunt aliați de lungă durată ai Rusiei, iar legătura dintre Cuba și Rusia datează de zeci de ani. Guvernul cubanez a pus conflictul actual pe seama Statelor Unite și a „doctrinei militare din ce în ce mai ofensive a NATO, care amenință pacea”.
Între timp, Nicaragua a fost una dintre primele țări din lume care a recunoscut în mod oficial regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei – două zone pro-ruse pe care Rusia le-a recunoscut oficial cu puțin timp înainte de a invada Ucraina.
Abținerea El Salvadorului a fost, de asemenea, elocventă, reflectând tăcerea conducerii țării în legătură cu conflictul de la începutul acestuia.
Președintele țării, Nayib Bukele, a fost extrem de vocal în zilele care au precedat invazia Rusiei, ironizând afirmațiile SUA potrivit cărora invazia era iminentă.
„Băiatul care a strigat lupul”, a scris Bukele pe Twitter pe 18 februarie, răspunzând președintelui american Joe Biden, care a declarat că el crede că Rusia va invada în următoarele câteva zile. Totuși, de când Rusia a invadat, Bukele a rămas tăcut pe această temă.
Între timp, greii Americii Latine, inclusiv Mexicul și Brazilia, au atras focul criticilor care au acuzat cele două țări că au dat Rusiei un permis de liberă trecere.
Deși delegațiile ambelor țări la ONU au votat în favoarea condamnării invaziei rusești și pentru o retragere militară, președintele mexican López Obrador și președintele brazilian Jair Bolsonaro nu au criticat-o pe Putin și nici nu au impus sancțiuni.
„Nu vom lua niciun fel de represalii economice, deoarece dorim să avem relații bune cu toate guvernele din lume”, a declarat López Obrador. „Nu considerăm că [războiul] ne privește pe noi și credem că cel mai bun lucru este să promovăm dialogul pentru a obține pacea.”
Bolsonaro, care a vizitat Moscova în urmă cu câteva săptămâni, a declarat că țara sa „nu are de gând să ia partea cuiva”. „Vom continua să fim neutri și să ajutăm pe cât posibil pentru a găsi o soluție”, a declarat președintele care în prezent urmează să fie reales la sfârșitul acestui an.
Alexei Navalny a făcut apel la ruși să organizeze proteste zilnice împotriva campaniei militare a Moscovei în Ucraina, a scris miercuri purtătorul său de cuvânt pe Twitter.
„Alexei Navalny a făcut apel la oameni să iasă să protesteze împotriva războiului în fiecare zi la ora 19:00 și în weekend la ora 14:00. În piețele principale ale orașelor voastre, oriunde v-ați afla”, a scris purtătorul de cuvânt Kira Yarmysh.
Mișcarea lui Navalny a făcut anterior apel la o campanie de nesupunere civilă pentru a protesta împotriva invaziei Rusiei în țara vecină.
Rusia ar putea prelungi pedeapsa cu închisoarea lui Alexei Navalny cu până la 15 ani, într-un nou proces penal pe care susținătorii acestuia informează că a fost umbrit de criza din Ucraina. Liderul opoziției ruse este acuzat de deturnarea donațiilor către organizația sa anticorupție FBK, care l-a acuzat pe Vladimir Putin că deține un conac de 1 miliard de lire sterline și că alți înalți oficiali s-au îmbogățit prin scheme corupte.
Navalny a negat acuzațiile pe care le numește motivate politic. Noul proces pentru deturnare de fonduri a început marți, 15 februarie, în interiorul coloniei penale IK-2 din Vladimir, aflată la cca 4 ore de mers cu mașina, la est de Moscova, ceea ce limitează drastic posibilitatea susținătorilor și observatorilor de a asista la audieri.
Mii de oameni din orașele Rusiei au sfidat amenințările poliției și au organizat proteste împotriva invaziei din Ucraina.
Autoritățile ruse au o toleranță scăzută față de demonstrații și marșuri, iar participarea poate avea consecințe grave, inclusiv amenzi, arestări în masă și chiar închisoare.
Mii de ucraineni s-au oferit ca voluntari pentru a-și apăra țara și pentru a lupta împotriva invaziei Rusiei, iar recruții, printre care se numără lucrători IT și constructori, participă la antrenamente de bază înainte de a pleca la luptă.
Centrul de voluntariat din Lviv a fost plin miercuri de noi soldați care s-au înscris pentru a se alătura unităților de apărare teritorială. Unii dintre ei purtau uniforme militare. Alții purtau haine civile și șepci de baseball și rucsacuri.
Orașul port de importanță strategică Mariupol, de la Marea Azov, a fost înconjurat de trupele rusești.
„Nu putem nici măcar să luăm răniții de pe străzi, din apartamente, deoarece bombardamentele nu se opresc”, a declarat primarul acestuia. Subsolul maternității din orașul Mariupol, situat pe coasta Ucrainei, s-a transformat într-un adăpost de bombe și într-o creșă, deoarece forțele rusești și-au intensificat marți atacurile asupra zonelor urbane aglomerate.
Primarul din Herson spune că acesta este încă în mâinile forțelor ucrainene, in timp ce armata rusă susține că a cucerit orașul.
Miercuri dimineață, Ministerul rus al Apărării a declarat că trupele sale au preluat controlul deplin asupra orașului Kherson din sudul Ucrainei, o capitală de provincie cu aproximativ un sfert de milion de locuitori de pe frontul de sud. Dacă afirmațiile armatei ruse sunt adevărate, atunci Kherson ar fi primul oraș important din Ucraina cucerit de forțele rusești până în prezent. Lupte grele au fost raportate în timpul nopții în oraș, unde primarul a declarat că forțele rusești au preluat controlul asupra gării și a portului până la primele ore ale zilei de miercuri. Videoclipurile distribuite pe rețelele de socializare arată vehicule militare rusești și soldați care patrulează pe străzi.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, trupe rusești ar fi debarcat în Harkov, al doilea cel mai populat oraș din Ucraina.
Autoritățile ucrainene au declarat că, în jurul orei locale 03:00, trupele rusești aeropurtate au aterizat și s-au angajat în lupte grele cu forțele ucrainene.
Rapoarte de peste noapte informează ca un incendiu a izbucnit la un spital din Harkov.
Potrivit unei alerte emise cu puțin înainte de ora 3 dimineața de către agenția de stat pentru comunicații speciale din Ucraina, soldații ruși au atacat un spital al centrului clinic medical militar din nordul orașului.
Potrivit autorităților ucrainene, o rachetă rusească a lovit în această dimineață, în jurul orei 8.10, o clădire a poliției și o universitate din Harkov.
La Herson, pe malul Mării Negre, în sudul Ucrainei, forțele ruse au preluat peste noapte controlul asupra gării și a portului, a anunțat primarul orașului, Igor Kolykhayev, citat de presa locală, relatează Agenția France-Press.
Un atac rusesc cu rachete asupra orașului Zhitomir a ucis două persoane, a rănit 16 și a lăsat lucrătorii de urgență încercând să salveze alte persoane care ar putea fi prinse sub dărâmături. Un spital a fost, de asemenea, avariat, împreună cu 10 case, dintre care unele au luat foc. Guvernul ucrainean a raportat, de asemenea, că în același atac a fost distrusă o maternitate.
Comunitatea evreiască din Zhitomir numără, in prezent, cca 5.000 de persoane. Comunitatea face parte din „Uniunea Comunităților Evreiești din Ucraina” și din rabinatul orașului și al districtului. Rabinul este Shlomo Vilhelm, care a venit în oraș ca emisar Chabad în 1994. Alte instituții evreiești sunt, de asemenea, active în oraș, inclusiv Joint și ramura sa umanitară „Chesed” și Agenția Evreiască.
Comunitatea evreiască din regiune a fost, în mare parte, distrusă în timpul Holocaustului. În cele patru luni care au urmat ordinelor lui Himmler din 25 iulie 1942, „toate ștetlurile și ghetourile din Ucraina au fost distruse; aproximativ 3.000 de bărbați, femei și copii evrei au fost uciși de către unitățile staționare și mobile ale poliției SS, împreună cu auxiliari locali”.
În perioada 1942-1949, regiunea Zhitomir a fost un teritoriu de activitate al Armatei Insurgente Ucrainene (UPA) (UPA Nord), care a luptat pentru independența Ucrainei împotriva Germaniei naziste și a Uniunii Sovietice.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Zhitomir a căzut sub dominația sovietică și a redevenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene.
La 24 august 1991, Parlamentul ucrainean a anunțat Declarația de Independență a Ucrainei. Din 1991, Zhitomir a făcut parte din Ucraina independentă și suverană. ^\
Capitala ucraineană, Kiev, a fost bombardată din ce în ce mai puternic, în timp ce forțele rusești își intensifică ofensiva și își mută forțele mai aproape, într-o aparentă încercare de a o încercui.
Un atac aerian rusesc a lovit miercuri în apropierea gării din sudul Kievului, unde mii de femei și copii au fost evacuați, a anunțat compania feroviară de stat ucraineană Ukrzaliznytsya într-o declarație.
Clădirea gării a suferit pagube minore, iar numărul eventualelor victime nu este încă cunoscut, a precizat aceasta, adăugând că trenurile continuă să funcționeze.
Într-o postare online, Anton Herashchenko, consilier al ministrului de interne, a declarat că este posibil ca un mare serviciu de furnizare a încălzirii să fi fost distrus într-un atac cu rachete, în apropierea gării din Kiev, ceea ce ar putea lăsa părți din Kiev fără căldură.
Organizația Națiunilor Unite a declarat că cel puțin 136 de civili au fost uciși în timpul invaziei rusești, deși numărul real de persoane este probabil mult mai mare.
Peste 350 de civili ucraineni au fost uciși și peste 2.000 au fost răniți, de la începutul invaziei ruse, potrivit serviciului de urgență ucrainean. Sute de structuri, inclusiv instalații de transport, spitale, grădinițe și locuințe, au fost distruse, a precizat acesta.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că aproape 6.000 de ruși au fost uciși în primele șase zile ale invaziei Moscovei și că Kremlinul nu va putea cuceri țara sa cu bombe și lovituri aeriene.
Potrivit consilierului prezidențial al Ucrainei, peste 7.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei rusești în Ucraina.
Oleksiy Arestovich, consilier militar al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat într-un briefing televizat că sute de militari ruși au fost luați prizonieri, inclusiv ofițeri superiori. El a precizat că un comandant al armatei ruse a fost dus în Belarus după ce a fost grav rănit.
Ministerul rus al Apărării a declarat că 498 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei în Ucraina, potrivit agenției ruse de stat RIA.
Ministerul rus al Apărării a precizat că 1.597 de ruși au fost răniți până în prezent, peste 2.870 de soldați ucraineni și „naționaliști” au fost uciși și aproximativ 3.700 au fost răniți, potrivit Interfax.
Mulțimi de ucraineni au format o barieră între forțele rusești și o centrală nucleară din orașul Enerhodar, blocând avansarea acestora – adunați în fața și în jurul baricadelor formate din mașini, camioane, anvelope și saci de nisip.
Enerhodar găzduiește Zaporizhzhia, cea mai mare centrală nucleară din Europa sieste situat în sud-estul Ucrainei, la aproximativ 150 de mile nord de peninsula Crimeea – regiunea țării anexată de Rusia în 2014.
India le cere cetățenilor săi să părăsească al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkov, până miercuri seara, pe baza informațiilor pe care autoritățile indiene le-au primit din Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Arindam Bagchi, a declarat că cetățenii indieni au fost sfătuiți să se deplaseze în trei zone sigure aflate la o distanță de 10 km, relatează Associated Press.
Bagchi a refuzat să dea detalii despre informațiile pe care New Delhi le-a primit de la Rusia, care invadează Ucraina. Bagchi a mai spus că aproape 17.000 de cetățeni indieni, majoritatea studenți, dintr-un total estimat de 20.000, au părăsit Ucraina. India încearcă să îi evacueze pe restul în țările vecine.
Emiratele Arabe Unite (EAU) au suspendat temporar scutirea de vize pentru cetățenii ucraineni, informează Reuters.
Ambasada Ucrainei din capitala Abu Dhabi a anunțat suspendarea vizelor pe pagina sa de Facebook, fără a oferi un motiv. Un oficial al ambasadei a confirmat ulterior știrea.
Mai mult de 450.000 de persoane au intrat în Polonia dinspre Ucraina de la începutul invaziei rusești joia trecută, a declarat miercuri ministrul adjunct de interne polonez Pawel Szefernaker pentru postul privat Radio Zet.
Comisia Europeană va acorda protecție temporară persoanelor care fug de războiul din Ucraina, inclusiv un permis de ședere și acces la locuri de muncă și asistență socială. ^
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care le interzice rușilor să părăsească țara cu mai mult de 10.000 de dolari în valută străină, relatează agenția de presă rusă de stat TASS.
Cel mai mare creditor din Rusia, Sberbank, părăsește piața europeană deoarece filialele sale din această țară se confruntă cu ieșiri mari de numerar și cu amenințări la adresa siguranței angajaților și a proprietății, a declarat miercuri banca.
Twitter a anunțat că va elimina RT și Sputnik de pe platforma sa, în conformitate cu sancțiunile UE care se așteaptă să intre în vigoare astăzi.
Nu a spus ce va face în Marea Britanie, unde RT este încă vizibil pe platforma sa, cu peste 4 milioane de urmăritori.
Ministrul francez al economiei digitale, Cédric O, a criticat astăzi gigantul tehnologic pentru că nu a reacționat suficient de repede la evenimente. „Twitter este întotdeauna, întotdeauna ultimul care reacționează și întotdeauna cel care nu face suficient de mult în ceea ce privește moderarea [conținutului]”, a declarat el la radioul francez.
„Continuăm să milităm pentru un internet liber și deschis, în special în perioade de criză”, a declarat un purtător de cuvânt pentru Politico.
Într-o scrisoare adresată președintelui american Richard Nixon, prim-ministrul indian Indira Gandhi și-a exprimat nemulțumirea față de inițiativa de a trimite observatori ONU în India și Pakistan.
„Este nerealist să credem că prezența unui grup de observatori ONU ar putea da un sentiment de siguranță persoanelor evacuate, în condițiile în care, în fiecare zi, acestea văd cum noi evacuați sosesc cu povești de atrocități. Ar fi reușit oare observatorii Ligii Națiunilor să îi convingă pe refugiații care au fugit de tirania lui Hitler să se întoarcă, în timp ce pogromurile împotriva evreilor și a opozanților politici ai nazismului continuau fără încetare?„
„Din punctul nostru de vedere, intențiile observatorilor ONU ar putea fi mai credibile dacă eforturile lor ar fi îndreptate spre oprirea fluxului continuu de refugiați și spre crearea unor condiții care, pentru orice persoană rezonabilă, ar asigura siguranța vieții și libertatea refugiaților care doresc să se întoarcă în Bengalul de Est„.
Premierul indian a mai spus că știrea privind o nouă livrare de arme americane către Pakistan a fost o mare problemă pentru guvernul său, deoarece autoritatea americană a asigurat în mod repetat India că nu va sprijini junta pakistaneză în continuarea misiunii de ucidere din Pakistanul de Est.
„A fost un capitol trist în istoria sub-continentului nostru, când Statele Unite au început să furnizeze arme Pakistanului în 1954 și au continuat să facă acest lucru până în 1965. Aceste arme au fost folosite împotriva noastră, așa cum de altfel ne temeam că vor fi. Iar acum, aceste arme sunt folosite împotriva propriului popor, a cărui singură vină pare să fie că a luat în serios promisiunile președintelui [pakistanez] Yahya Khan de a restabili democrația.„
1. În primele douăzeci și patru de ore petrecute în India, am fost pe deplin expus sentimentelor puternice ale indienilor cu privire la povara grea impusă de refugiați și împotriva a ceea ce ei consideră a fi sprijinul continuu al SUA pentru Pakistan. Cei mai mulți vorbesc în continuare despre importanța unui acord politic în Pakistanul de Est, dar am, din ce în ce mai mult, impresia că Yahya nu are capacitatea de a realiza acest lucru, cu siguranță nu pe linia sa actuală. Se pare că există o percepție tot mai accentuată a inevitabilității războiului sau, cel puțin, a violenței generalizate între hinduși și musulmani, nu neapărat pentru că cineva și-ar dori acest lucru, ci pentru că, în cele din urmă, se tem că nu vor ști cum să îl evite.
2. Am început conversația cu ministrul de externe Singh, spunându-i că am considerat că îi sunt dator, ca o chestiune de onoare, să îi explic evoluția situației în ceea ce privește livrările de arme pentru Pakistan, de la vizita sa la Washington. I-am explicat evoluția poziției noastre de la 25 martie. Abia recent a devenit evident faptul că există o categorie de echipamente care nu este acoperită de aceste măsuri. Am spus că o listă a acestui echipament este în curs de pregătire și va fi gata săptămâna viitoare. O vom revizui. Singh mi-a cerut să-i transmit Președintelui îndemnul său ferm ca politica noastră în domeniul armelor să fie revizuită în vederea eliminării tuturor transporturilor. Indienii privesc aceste livrări ca fiind în detrimentul intereselor lor.
Singh a cerut apoi o descriere a viziunii noastre asupra intereselor SUA în Asia de Sud în prezent. Pentru a oferi o oarecare asigurare că luăm India în serios, am trasat această perspectivă: India este una dintre țările pivot ale lumii datorită dimensiunii, poziției, formei de guvernare, exemplului pentru națiunile în curs de dezvoltare și contribuției potențiale la pace și stabilitate dincolo de regiunea sa. Pakistanul, cu care avem o relație specială în mai multe domenii, este o țară regională cu un caracter mai special. Am încheiat prin a spune că angajamentul nostru față de vitalitatea și coeziunea Indiei este substanțial.
În ceea ce privește politica noastră în situația actuală, am spus că Președintele a considerat că un război indo-pakistanez ar fi un dezastru pentru ambele țări și ar crea riscul ca subcontinentul să devină o zonă de conflict între puterile externe. Președintele a simțit că are o anumită influență în Pakistan, care ar putea fi folosită pentru a încuraja guvernul pakistanez să susțină o soluție politică. Recunoșteam că indienii ar prefera ca SUA să întrerupă asistența pentru efectul de șoc al acestui pas, dar Președintele a considerat că ar trebui să facem suficient pentru a ne menține influența.
La aceasta, Singh a răspuns că el a considerat că declarația președintelui Yahya din 28 iunie a spulberat ultimele șanse pentru o soluție politică. El are mari îndoieli că un acord politic mai este posibil. Din rapoartele pe care le are de la britanici, el nu crede că Yahya a primit toate datele despre situație și, prin urmare, nu are o imagine realistă a ceea ce va fi necesar pentru o soluționare autentică. I-am spus că nu mă pot pronunța în această privință, deoarece nu am fost în Pakistan, dar că intenționez să clarific faptul că SUA sunt în favoarea unui acord politic.[2]
Într-o scurtă ședință privată, mi-a spus că India nu va insista asupra unei înțelegeri care să îl implice pe liderul pakistanez din estul țării, Mujibur Rahman, care a fost încarcerat, dar că ar fi mulțumită dacă Pakistanul ar putea veni cu o soluție care să nu fie militară și necomunitară; adică să nu fie părtinitoare față de hinduși.
3. Cu prim-ministrul am adoptat aceeași linie generală cu privire la importanța Indiei, fără a intra atât de mult în detalii cu privire la transporturile de arme. Și-a explicat problemele politice: nu vrea să folosească forța și este dispusă să accepte orice sugestie. Este vorba de modul în care evoluează situația și de ceea ce se poate face în mod practic. Ea este îngrijorată de creșterea influenței chineze în Pakistanul de Est. Am asigurat-o că scopul politicii noastre a fost acela de a păstra o influență suficientă pentru a urgenta crearea unor condiții care să permită refugiaților să se întoarcă, deși nu am promis rezultate. Am întrebat-o cât timp crede că mai are la dispoziție până când situația va deveni imposibil de gestionat, iar ea mi-a răspuns că este imposibil de gestionat chiar acum și că ei „rezistă doar prin pură voință”.
4. Atât cu prim-ministrul Gandhi, cât și cu ministrul de externe, am alocat câteva momente în privat pentru a explica contextul politicii Președintelui față de China din ultimii doi ani și pentru a pune bazele pentru intensificarea contactelor. Am considerat că acest lucru era esențial pentru a evita viitoarele acuzații că, într-o chestiune de interes vital pentru ei, nu le-am încredințat cel puțin intenția noastră generală. În fiecare caz, am clarificat faptul că apropierea noastră de China a derivat din sentimentul Președintelui cu privire la ceea ce era necesar pentru pacea mondială, nu a fost în niciun fel îndreptată împotriva Indiei și, pe termen lung, va fi în beneficiul Indiei.[3] Cu toate acestea, am spus că vom lua în considerare cu cea mai mare seriozitate orice agresiune chineză neprovocată împotriva Indiei. Singh a cerut asigurări că SUA vor furniza echipamente în caz de atac.
5. La sosirea mea, presa indiană a pus accentul pe demonstrații. Incidentele au fost minime și izolate, iar serviciile secrete au raportat o situație în general liniștită. Orice rapoarte despre conversații pe care le vedeți în presă provin din surse indiene. Nu am vorbit cu niciun membru al presei.
1.In my first twenty-four hours in India, I have had full exposure to the strong Indian feelings about the heavy burden imposed by the refugees and against what they regard as continued US support for Pakistan. Most are still talking about the importance of a political settlement in East Pakistan, but I sense an increasing judgment that Yahya does not have the capacity to bring this off, certainly not on his present course. There seems to be a growing sense of the inevitability of war or at least widespread Hindu-Muslim violence, not necessarily because anyone wants it but because in the end they fear they will not know how to avoid it.
2. With Foreign Minister Singh, I began the conversation by saying I felt I owed him as a point of honor an explanation of developments in regard to arms shipments for Pakistan since his visit to Washington. I explained the evolution of our position since March 25. Only recently did it become apparent that there was one category of equipment not covered under these steps. I said that a list of this equipment was now being prepared and would be ready next week. We would review this. Singh asked that I convey to the President his strong urging that our arms policy be reviewed with an eye to ending all shipments. The Indians view these as prejudicial to their interests.
Singh then asked for a description of our view of US interests in South Asia today. To provide some measure of reassurance that we take India seriously, I drew this perspective: India is one of the pivotal countries of the world because of its size, position, form of government, example to developing nations and potential contribution to peace and stability beyond its region. Pakistan, which we have a special relationship with on several issues, is a regional country of more special character. I concluded by saying that our commitment to the vitality and cohesion of India is substantial.
As for our policy in the present situation, I said the President felt that an Indo-Pakistani war would be a disaster for both countries and would create the risk that the subcontinent would become an area for conflict among outside powers. The President has felt that he had certain influence in Pakistan which could be used to encourage the Pakistani Government to encourage political solution. We recognized that the Indians would prefer US to cut off assistance for the shock effect of that step, but the President had felt that we should do enough to maintain our influence.
To this, Singh responded that he felt that President Yahyaʼs statement of June 28 had snapped the last chances for a political settlement. He is very doubtful that a political settlement is still possible. From reports he has from the British, he does not believe Yahya is being given the full facts about the situation and therefore does not have a realistic picture of what will be required for a genuine settlement. I said I had no judgment on this since I had not been to Pakistan but that I planned to make clear that the US favored a political settlement.
In a brief private session, he told me that India would not insist on a settlement involving the jailed East Pakistani leader, Mujibur Rahman, but would be satisfied if Pakistan could come up with a solution that is non-military and non-communal; i.e., is not biased against the Hindus.
3.With the Prime Minister, I took the same general line on Indiaʼs importance without going into as much detail on the arms shipments. She explained her political problems: she does not want to use force and is willing to accept any suggestions. It is a question of how the situation develops and what can be done practically. She is concerned about Chinese influence growing in East Pakistan. I assured her the whole point of our policy has been to retain enough influence to urge creation of conditions that would permit the refugees to go back, although we would not promise results. I asked how much more time she thought there was before the situation became unmanageable, and she replied that it is unmanageable now and that they are “just holding it together by sheer willpower.”
4.With both Prime Minister Gandhi and the Foreign Minister, I took a few moments privately to explain the background of the Presidentʼs policy toward China over the past two years and to lay the groundwork for increasing contacts. I felt this was essential in avoiding future charges that, on an issue of vital concern to them we had not at least confided our general intent. In each case, I made clear that our moves closer to China derived from the Presidentʼs sense of what was necessary for world peace, was in no way directed at India, and would in the long run benefit India. Nevertheless, we would, I said, take the gravest view of any unprovoked Chinese aggression against India. Singh sought assurance that the US would provide equipment in event of attack.
5.Indian press had emphasized demonstrations on arrival. Incidents minimal and isolated and Secret Service reports situation generally quiet. Any reports of conversations you see in press are from Indian sources. I have talked to no members of the press.
[1]Sursa: Arhivele Naționale, RG 59, Central Files 1970-73, POL 7 US/Kissinger. Top Secret; Sensibil; Destinat numai ochilor; Nodis. Pregătit de Kissinger. Trimis de Haig secretarului executiv interimar al Departamentului de Stat, Robert C. Brewster, sub acoperirea unui memorandum din 8 iulie, în care se preciza că era destinat exclusiv Secretarului Rogers și că o copie fusese trimisă direct lui Rogers la Western White House din San Clemente, California, unde acesta era cazat la acea dată. O altă copie a memorandumului aflată în documentele lui Kissinger arată ca dată de redactare ziua de 7 iulie. (Library of Congress, Manuscript Division, Kissinger Papers, Top Secret Chronological File, Box TS 4, 1971 July) La 8 iulie, Haig a trimis memorandumul președintelui Nixon, sub acoperirea unui memorandum care rezuma raportul. (Ibidem, Geopolitical File, Box TS 58, Trips: HAK, Chron File July 1971)
/1/ Source: National Archives, RG 59, Central Files 1970–73, POL 7 US/Kissinger. Top Secret; Sensitive; Eyes Only; Nodis. Prepared by Kissinger. Sent by Haig to the Department of Stateʼs Acting Executive Secretary, Robert C. Brewster, under cover of a July 8 memorandum stating that it was for the exclusive use of Secretary Rogers, and that a copy had been sent directly to Rogers at the Western White House in San Clemente, California, where he was then staying. Another copy of the memorandum in the Kissinger papers shows a drafting date of July 7. (Library of Congress, Manuscript Division, Kissinger Papers, Top Secret Chronological File, Box TS 4, 1971 July) On July 8 Haig sent the memorandum to President Nixon, under cover of a memorandum summarizing the report. (Ibid., Geopolitical File, Box TS 58, Trips: HAK, Chron File July 1971)
[2] Pe 8 iulie 1971, după întâlnirea din 7 iulie cu premierul Gandhi, Kissinger l-a vizitat pe Yahya si insistat că "trebuie câștigat timp. "Lumea trebuie să vadă că Pakistanul încearcă să rezolve problema [refugiaților]". Refugiații ar putea fi prezentați de India ca o cauză a războiului, dar "ce fel de aranjament politic face Pakistanul, în Pakistanul de Est, nu poate fi prezentat ca o cauză justificată de război".
Kissinger nu a pledat pentru o "soluție politica", dar l-a îndemnat pe Yahya să ia în considerare numirea unei noi autorități civile în Pakistanul de Est, pentru a coordona un program de întoarcere a refugiaților.
[3] Pe 9 iulie 1971, Kissinger a luat o cursa clandestina spre Beijing. După călătoria sa în China, politica americană a început să treacă de la dezinteresul de a-l presa pe Yahya, la o atitudine activă în favoarea Pakistanului. Deschiderea către China și viitoarea vizita a lui Nixon la Beijing au fost, în mod oficial, anunțate de președintele Nixon la 15 iulie.
Nodis, no distribution (other than to persons indicated) / nu se distribuie ( cu excepția persoanelor indicate)
NOTA: vezi aici semnificația abrevierilor din documentele SUA
Dmitri Peskov a declarat că Moscova a cerut Ucrainei să înceteze acțiunile militare, să își schimbe constituția pentru a consacra neutralitatea, să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc și să recunoască republicile separatiste Donețk și Lugansk ca state independente. 
Prietenia dintre China şi Rusia este „solidă ca o stâncă”, iar perspectivele de cooperare dintre cele două ţări sunt foarte largi, a declarat luni ministrul chinez de externe Wang Yi, afirmând că Beijingul deja „face oficii de mediator” în conflictul din Ucraina.
Josep Borrell a avertizat că se așteaptă ca până la 5 milioane de ucraineni să părăsească țara, dacă invazia rusă continuă, adăugând că Europa trebuie să se pregătească pentru un număr mare de refugiați. 
„Situația se înrăutățește în fiecare zi. Oamenii mor, oboseala se instalează… nu am reușit să obținem o încetare a focului”, a declarat Macron la televiziunea LCI. 
„Solidaritatea, prietenia și asistența fără precedent a UE pentru Ucraina sunt de nezdruncinat. Vom discuta despre cererea de aderare a Ucrainei în zilele următoare”, a spus Charles Michel. 
Premierul Boris Johnson a respins luni apelurile pentru ca Marea Britanie să ușureze cererile de viză pentru refugiații ucraineni care fug de conflict, afirmând că Marea Britanie este o țară generoasă, dar că trebuie să mențină controlul asupra celor care sosesc.
Purtătorul de cuvânt al Ministerul Apărării, Igor Konaşenkov, a acuzat forțele ucrainene că au folosit un grup de peste 150 de civili drept scuturi umane pentru a trage împotriva forțelor separatiste. 
John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a vorbit cu reporterii despre decizia SUA de a amâna lansarea unui test a unei rachete balistice intercontinentale Minuteman III.
Rusia a anulat o încercare de a trimite patru dintre navele sale de război prin apele turcești în Marea Neagră la cererea Turciei, a declarat ministrul de externe Mevlüt Çavușoğlu, adăugând că decizia a fost luată înainte ca Ankara să închidă strâmtorile din cauza invaziei Moscovei în Ucraina. 
Ucraina urmează să primească mai multe rachete Stinger și Javelin din străinătate, precum și un alt transport de drone turcești, potrivit ministrului ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.
Un avion al Forțelor Aeriene Regale Australiene (Royal Australian Air Force) a plecat astăzi spre Europa cu echipament militar și provizii medicale, în urma anunțului premierului Scott Morrison că Australia va oferi asistență militară defensivă Ucrainei. 
Premierul canadian Justin Trudeau a avut miercuri o discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul căreia și-a exprimat solidaritatea.
Secretarul britanic al apărării a exclus din nou crearea unei „no-fly zone” (o zona de interdicție aeriană) deasupra Ucrainei, afirmând că ar fi contraproductivă.
Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, de data aceasta vizând industria de apărare, precum și extinderea restricțiilor asupra exporturilor de înaltă tehnologie către Belarus.
Alexei Navalny a făcut apel la ruși să organizeze proteste zilnice împotriva campaniei militare a Moscovei în Ucraina, a scris miercuri purtătorul său de cuvânt pe Twitter.
AMINTIRI DIN COMUNISM 