| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 173 | ZIUA 538 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
15 august 1530 | Este terminată construcția Mănăstirii Humor
15 august 1534 | Ignațiu de Loyola întemeiază Ordinul iezuit
15 august 1539 | Regele Francisc I stabilește, prin Edictul de la Villers-Cotterêts, ca în administrație să se folosească numai limba franceză în locul limbii latine
15 august 1595 | Oastea otomană ocupă Bucureștii
Unele biserici sunt transformate în moschei, iar mănăstirea lui Alexandru Vodă este fortificată.
15 august 1769 | 
S-a născut (la Ajaccio, Corsica, Franța) Napoleon Bonaparte (d. 5 mai 1821 (51 de ani)). Succesele sale militare, cat si Codul Napoleonic, au pus bazele lumii occidentale moderne.
Una dintre cele mai controversate, influente și celebre figuri din istoria umanității, Napoleon a profitat de oportunitățile create de izbucnirea Revoluției Franceze, în 1789, și a devenit general la 29 de ani. Uimitoarele sale victorii asupra dușmanilor săi europeni – la Austerlitz în 1805, Friedland în 1807 și Wagram în 1809 – i-au consolidat dominația asupra întregului continent și au dus la extinderea rapidă a imperiului său.
După lansarea războiului peninsular în Spania, Napoleon a invadat Rusia, în 1812, acțiune care s-a încheiat cu un dezastru, iar marea sa armata s-a prăbușit.
A șasea coaliție l-a învins la Leipzig, a invadat Franța și l-a forțat să abdice, în 1814. A fost exilat pe Elba, de unde a scăpat și a preluat din nou controlul Franței. In cele din urmă a fost învins de a Șaptea Coaliție, la Waterloo, și exilat pe insula Sfânta Elena, în Atlanticul de Sud, unde a si murit, în 1821.
15 august 1795 | În Franța livrele sunt înlocuite, în mod oficial, de franci
15 august 1806 | Este pusă piatra de temelie a Arcului de Triumf din Paris
15 august 1843 | Are loc deschiderea Parcului Tivoli, din Copenhaga
15 august 1870 | În „Convorbiri Literare” a fost publicat poemul eminescian „Epigonii”.
15 august 1888 | Apare, la București, cotidianul „Adevărul”
Primul director a fost Alexandru V. Beldiman.
15 august 1914 | Este inaugurat Canalul Panama
O ceremonie oficială de deschidere este omisă, din cauza izbucnirii primului război mondial în Europa.
15 august 1923 | În Republica Weimar începe prima expoziție a Școlii de artă Bauhaus
15 august 1931 | Apare primul număr al ziarului „Scânteia”.
15 august 1944 | Operațiunea Dragoon: Aliaţii invadează sudul Franței, ocupat de naziști
15 august 1945 | Împăratul Hirohito anunță la radio (Gyokuon-hōsō) capitularea necondiționată a Japoniei.
15 august 1947 | Proclamarea independenței Indiei. Sărbătoare națională.
India obține independența față de Marea Britanie, după ce a fost divizată în două națiuni separate, India și Pakistan. Jawaharlal Nehru este numit primul prim-ministru.
15 august 1947 | În România se adoptă o nouă reformă monetară [prin Deciziunea Comisiunii Ministeriale pentru redresarea economică si stabilizarea monetară (înființată anume in acest scop, prin Legea Nr. 248 din 15 iulie), publicată în Monitorul Oficial nr. 186 din 15 august 1947]
Odată cu Reforma monetară din 15 august 1947, s-au introdus noi bancnote ale BNR și noi monede divizionare, emise de Ministerul Finanțelor: 1 leu nou reprezenta 20 000 lei vechi.
Reforma a fost, de facto, o „confiscare” – schimbarea banilor a fost permisa în sume limitate si condiționata, în funcție de profesia (ocupația) deținătorilor, la raportul de 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou.
Astfel, agricultorii si familiile de țărani puteau preschimba maximum 5 milioane lei vechi (iar dacă aveau dovada că au livrat statului cota de produse mai aveau voie să schimbe în plus 2,5 milioane); salariații,
pensionarii și cei cu profesii liberale recunoscute oficial, câte 3 milioane de persoană; cei fără profesie doar 1,5 milioane. Întreprinderile particulare au putut schimba doar valoarea salariilor pentru luna iulie, iar întreprinderile comerciale nu au avut dreptul de a schimba nicio sumă, pentru a fi obligate să pună în vânzare stocurile de mărfuri existente.
Sumele neschimbate s-au blocat în conturi. [LEGE Nr. 287*) din 16 august 1947 pentru reforma monetara]
15 august 1948 | În partea de sud a Peninsulei Coreene, este fondată Republica Coreea.
15 august 1948 | 
Pintilie Gheorghe (n. 1902 – d. 11 august 1985, zis şi Pantiuşa, nume real Pantelei Bodnarenko) este numit „in gradul de general locotenent de securitate, cu funcțiunea de director general” și „însărcinat cu conducerea Direcțiunii Generale a Securității Poporului” (prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale nr.1517 din 28.08.1948.)
Decretul privea atât numirea la conducerea D.G.S.P. a generalului locotenent de securitate Pintilie Gheorghe, cat și a colonelului de securitate Popescu Gogu, ca director în D.G.S.P.). Recrutările viitorilor securiști se făceau pe baza „originii sănătoase”, dublată de un indicația emisă, la 1 martie 1950, de Pantiuşa: „La noi, n-au ce căuta tovarășii care cred în Dumnezeu!”
15 august 1960 | Proclamarea independenței Republicii Congo.
15 august 1969 | Se deschide festivalul Woodstock.
15 august 1971 | Bahrain își câștigă independența față de Marea Britanie.
15 august 1975 | 
În timpul loviturii militare de stat din Bangladesh, Mujibur Rahman și familia sa sunt uciși
Șeicul Mujibur Rahman (n. 17 martie 1920), cunoscut și ca Mujib, considerat părintele fondator al Bangladeshului („Jatir Janak” sau „Jatir Pita”, ambele însemnând „Părintele națiunii”), a fost primul președinte al țării, după eliberarea Pakistanului de Est (16 decembrie 1971). Este perceput ca fiind forța motrice care a stat la baza independenței Bangladeshului, fiind supranumit „Bangabandhu” (Bôngobondhu „Prieten al Bengalului”) de locuitorii din Bangladesh.
Mujibur Rahman a fost membru fondator al Ligii Studenților Musulmani din Pakistanul de Est (înființată în 1948), unul dintre secretarii fondatori ai Ligii Musulmane Awami din Pakistanul de Est (înființată, ca partid politic, în 1949), secretar general al Ligii Awami (1953-1966), președinte al Ligii Awami (1966-1974), președinte al Bangladeshului (în absență, din 26 martie 1971 până la 11 ianuarie 1972), prim-ministru al Bangladeshului (1972-24 ianuarie 1975), si președinte al Bangladeshului (25 ianuarie 1975-15 august 1975).
Deranjat de opiniile politice ale șeicului Mujib, regimul Ayub l-a băgat după gratii. Împotriva sa a fost intentat un proces de sedare, cunoscut sub numele de Cazul conspirației de la Agartala. In cea mai mare parte a perioadei regimului Ayub, Mujib a fost în închisoare, mai întâi din 1958 până în 1961 și apoi din 1966 până la începutul anului 1969. În timpul celui de-al doilea termen petrecut în închisoare, carisma sa a crescut atât de mult încât, la începutul anului 1969, a avut loc o revoltă în masă în favoarea sa, iar administrația Ayub a fost obligată să îl elibereze necondiționat la 22 februarie 1969.
Mujib este creditat ca o figură centrală în eforturile de obținere a autonomiei politice pentru Pakistanul de Est și, mai târziu, a Mișcării de Eliberare a Bangladeshului și al Războiului de Eliberare a Bangladeshului din 1971.
Momente cheie:
In 1970, Liga Awami, condusă de Mujib, a câștigat alegerile în Pakistanul de Est, în timp ce Bhutto reputa o victorie în alegeri în Pakistanul de Vest.
Alegerile generale din decembrie 1970 l-au făcut pe Mujibur Rahman singurul purtător de cuvânt al Pakistanului de Est. Poporul i-a acordat un mandat absolut, în favoarea doctrinei sale în șase puncte.
La 3 ianuarie 1971, Mujib a organizat o ceremonie solemnă la Ramna Race Course cu toți reprezentanții Pakistanului de Est și a depus un jurământ de a nu se abate niciodată de la ideea celor șase puncte atunci când va elabora constituția pentru Pakistan.
Poziția intransigentă a lui Mujib cu privire la programul în șase puncte i-a determinat pe Z.A. Bhutto și junta militară a lui Yahya să adopte o linie dură. În loc să îi permită să formeze guvernul, junta a decis să anuleze rezultatele alegerilor. Președintele Yahya Khan a anulat, în mod unilateral, reuniunea Adunării Naționale de la Dhaka, programată pentru 3 martie 1971. Anunțul a declanșat semnalul morții Pakistanului.
La 7 martie 1971, într-un discurs istoric care a marcat un punct de cotitură în istoria națiunii bengaleze, șeicul Mujibur Rahman a lansat un apel către populația din Pakistanul de Est, să se pregătească de luptă, cerând o mișcare de necooperare totală. „Construiți fortărețe în fiecare gospodărie. Trebuie să rezistați inamicului pakistanez cu tot ce aveți în mână… Nu uitați, am dat mult sânge, vom mai da mult sânge dacă va fi nevoie, dar vom elibera oamenii din această țară, Insha Allah [dacă Dumnezeu a binecuvântat]… Lupta de data aceasta este lupta pentru emanciparea noastră; lupta de data aceasta este lupta pentru independență”.
Întreaga provincie a sprijinit mișcarea de necooperare. În această perioadă (2-25 martie 1971), toate autoritățile civile din Pakistanul de Est au intrat sub controlul și directivele șeicului Mujibur Rahman, el însuși devenind șeful de facto al guvernului provinciei.
La 10 martie 1971, liderul Awami, Mujibur Rahman, a trimis un mesaj către Consulatul General al Statelor Unite din Dacca, întrebând dacă SUA ar fi dispuse să indice președintelui pakistanez Yahya preferința sa pentru o soluție politică la criză.
Pe 25 martie 1971, junta militară din Pakistanul de Vest a declanșat operațiunea „Căutați lumina” („Operation Searchlight”) împotriva populației din Pakistanul de Est, urmărind eliminarea sistematică a civililor bengalezi naționaliști, a studenților, a intelectualității, a minorităților religioase și a personalului armat; junta a anulat rezultatele alegerilor din 1970 și l-a arestat pe prim-ministrul desemnat Mujibur Rahman.
Înainte de arestarea sa, în noaptea de 25 martie, Mujibur Rahman a trimis un mesaj cu privire la atacurile asupra EPR și a cazărmilor de poliție din Dacca (ulterior redenumita Dhaka), anunțând independența Bangladeshului. „Acesta ar putea fi ultimul meu mesaj. De astăzi, Bangladesh este independent. Fac apel la poporul Bangladeshului, oriunde v-ați afla și cu orice aveți, să rezistați până la capăt armatei de ocupație. Lupta voastră trebuie să continue până când ultimul soldat al armatei de ocupație pakistaneze va fi alungat de pe teritoriul Bangladeshului și până când se va obține victoria finală„.
Deși prizonier, Mujib a fost desemnat, în absență, președinte al guvernului provizoriu, numit Guvernul Mujibnagar, format la 10 aprilie 1971 de către reprezentanții poporului pentru a conduce Războiul de Eliberare. De asemenea, a fost numit comandant suprem al forțelor armate.
la 3 august 1971, conducătorul militar pakistanez Yahya Khan a anunțat, într-un discurs televizat adresat națiunii, că șeicul Mujib va fi judecat. Cu o zi înainte, o notă de presă emisă de biroul administratorului șef al legii marțiale anunța că Mujib a purtat un război împotriva Pakistanului și, prin urmare, va fi judecat de un tribunal militar sub acuzația de trădare. În aceeași zi, 2 august, generalul Yahya a format un tribunal militar, care a început procesul șeicului Mujib la 11 august.
India s-a alăturat războiului civil din Pakistan la 3 decembrie 1971, de partea naționaliștilor bengalezi, după ce Pakistanul a lansat atacuri aeriene preventive asupra Indiei de Nord.
La 4 decembrie 1971, tribunalul a pronunțat verdictul prin care Mujib a fost declarat vinovat de toate acuzațiile și condamnat la moarte.
La 7 decembrie 1971, adunarea Generală a ONU a făcut apel la oprirea luptelor și retragerea trupelor, cerând, la 15 decembrie 1971, încetarea focului in Pakistanul de Est. Războiul indo-pakistnez s-a încheiat cu semnarea documentelor de capitulare la 16 decembrie, provocând secesiunea aripii estice a Pakistanului. Pakistanul de Est a devenit un stat național separat, numit Bangladesh. Pe 8 ianuarie 1972, Mujib a fost eliberat.
In ianuarie 1972, potrivit NYT, Mujib ar fi afirmat că cel care l-a salvat de la moarte, in 1971, ar fi fost Bhutto. Cu toate acestea, telegramele diplomatice declasificate ale ambasadei SUA din Pakistan, trimise Departamentului de Stat, arată adevăratele motive care au stat la baza schimbării de opinie a lui Bhutto. Bhutto plănuia să-l folosească pe Mujib ca monedă de schimb cu Bangladesh și India, pentru eliberarea miilor de prizonieri de război pakistanezi pe care India îi deținea în urma capitulării din Pakistanul de Est, a informat ambasadorul american Joseph S. Farland Departamentul de Stat, într-o telegramă din 20 decembrie 1971.
Mujibur Rahman a fost asasinat de un grup de ofițeri din armată, la 15 august 1975, împreună cu majoritatea membrilor familiei, cu excepția celor două fiice ale sale, care, la acea vreme, se aflau în străinătate. Fiica sa cea mare, Sheikh Hasina, este actualul prim-ministru al Bangladeshului.
15 august 1988 | 
SUA: Partidul Republican îi desemnează pe George H.W. Bush și Dan Quayle pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte.
În 1980, în prima sa campanie pentru nominalizarea republicană la președinție, Bush a pierdut în favoarea contracandidatului sau, Ronald Reagan, care l-a numit însă vicepreședinte. În 1988, Bush a câștigat nominalizarea republicană pentru funcția de președinte, învingându-l pe senatorul Dan Quayle din Indiana; în alegerile generale l-a învins pe guvernatorul statului Massachusetts, Michael Dukakis.
Potrivit site-ului oficial al Casei Albe, în calitate de cel de-al 41-lea președinte (20 ianuarie 1989 – 20 ianuarie 1993) al SUA, George H. W. Bush a promovat devotamentul față de valorile americane tradiționale și a avut determinarea de a face din Statele Unite „o națiune mai prietenoasă și mai blândă” („a kinder and gentler nation”), în fața unei lumi aflate în schimbare dramatică, în timp ce Războiul Rece se încheia la capătul a 40 de ani marcați de amărăciune si controverse.
În discursul inaugural, el s-a angajat, într-un „moment bogat în promisiuni”, să folosească puterea americană ca „o forță a binelui” („a force for good”). In timpul mandatului său, imperiul comunist s-a destrămat, Zidul Berlinului a căzut, Uniunea Sovietică a încetat să mai existe, iar președintele reformist Mihail Gorbaciov, pe care Bush îl susținuse, a demisionat. În timp ce Bush a salutat marșul democrației, el a insistat asupra reținerii în politica americană față de grupul de noi națiuni.
15 august 1993 | Paraguay: sfârșitul dictaturii militare a generalului Andrés Rodríguez. Juan Carlos Wasmosy devine primul președinte al țării ales democratic.
15 august 2004 | Prințul Hans-Adam al II-lea transferă în mod oficial puterea de a lua decizii guvernamentale de zi cu zi fiului său cel mare, Prințul Moștenitor Alois. Din punct de vedere legal, Hans-Adam rămâne șef de stat.
15 august 2017 | Tweet-ul fostului președinte al SUA, Barack Obama „Nimeni nu se naște urând o altă persoană din cauza culorii pielii, a originii sau a religiei sale …” ca răspuns la violența din Charlottesville, devine mesajul cel mai apreciat vreodată („No one is born hating another person because of the color of his skin or his background or his religion…”)
15 august 2021 | Talibanii au capturat duminică, fără luptă, Jalalabad, un oraș cheie din estul Afganistanului. .
După ce, luna trecută, forțele internaționale conduse de SUA și-au retras cea mai mare parte a militarilor rămași, campania talibanilor a accelerat, iar apărarea oferită de armata afgană a intrat în colaps. Căderea Jalalabadului oferă islamiștilor controlul unui drum ce duce spre orașul pakistanez Peshwar, una dintre principalele căi de intrare în Afganistan. Preluarea Jalalabad survine după capitularea succesivă, aproape fără luptă, a orașelor Zaranj (6 august), Sheberghan (7 august), Kunduz(8 august) – considerat un premiu strategic, fiind situat în nord, la „poarta” către provinciile bogate în minerale și către Asia centrală, Aaybak (9 august), Pul-E-Khumri (10 august), Faizabad (11 august), Ghazni şi Firus Koh (12 august), Qala-E-Naw, Kandahar, Lashkar Gah şi Herat (13 august), Pul-e-Alam, Maymana și Mazar-I-Sharif, capitala provinciei Balkh și cel mai mare oraș din nord (14 august). Refugiații veniți la Kabul, din provinciile controlate de talibani, dorm în corturi instalate în parcuri, în parcări sau pe marginea drumului și așteaptă la porțile ambasadelor occidentale pentru a încerca să obțină vize care să le permită evacuarea din țară. Guvernele țărilor occidentale accelerează planurile de evacuare a personalului ambasadelor si a cetățenilor lor, cat și a afganilor care au lucrat sau au colaborat cu ei.
15 august 2021 | Talibanii au recucerit Afganistanul (în doar zece zile), după 20 de ani.
Islamiștii au preluat duminică și ultima redută, capitala Kabul – simbol al victoriei lor militare totale, după ce au negociat cu guvernul predarea pașnică a orașului, declarând că nu se vor răzbuna pe nimeni. Președintele Ashraf Ghani a părăsit însă țara „pentru a evita vărsarea de sânge” (și s-ar fi refugiat în Uzbekistan, împreună soția lui, șeful de cabinet și consilierul de securitate), lăsând efectiv puterea în mâinile talibanilor, iar SUA și celelalte state occidentale își evacuează de urgență personalul. Haosul s-a instalat peste tot, in timp ce, pe aeroport,: sute de afgani se calcă în picioare, încercând să plece din Afganistan.
Mișcarea islamistă radicală se pregătește să revină la putere în Afganistan, la 20 de ani după ce a fost alungată de o coaliție internațională condusă de Statele Unite, urmare a refuzului de a-l preda pe șeful grupării Al-Qaida, Osama bin Laden, după atentatele teroriste din SUA (11 septembrie 2001).
„Am obținut ceea ce urmăream, adică libertatea ţării noastre și independenţa poporului nostru” – a declarat un purtător de cuvânt al talibanilor. „Nu credem că forțele străine vor mai repeta experiența eșuată în Afganistan” – a mai transmis el.
Talibanii vor declara în curând „Emiratul Islamic al Afganistanului”, anunță, pe Twitter, agenția britanică de știri Press Association, preluată de The Guardian. Informația ar fi fost furnizată de un înalt oficial taliban, iar declarația oficială ar urma să fie făcută de la palatul prezidențial din Kabul, care a căzut azi.
15 august 2021 | Intr-o postare pe Twitter care îi este atribuită, Ashraf Ghani, președintele Afganistanului, care a fugit din țară după ce insurgenții au intrat în capitala Kabul, ar fi făcut primele declarații oficiale.
Fostul lider afgan a vorbit, într-un „mesaj către țară”, despre „alegerea grea” și și-a justificat plecarea prin evitarea unei băi de sânge. Dacă ar fi rămas, „nenumărați patrioți” ar fi fost uciși, a adăugat el. Ghani a recunoscut înfrângerea militară: „Talibanii au câștigat prin foc și spadă”. Ghani, despre care s-a spus că e în Tadjikistan, nu a dezvăluit locația în care se află.
15 august 2021 | Pentagonul a autorizat, duminică seară, un număr suplimentar de 1.000 de soldați americani pentru a ajuta la evacuarea cetățenilor SUA din Kabul.
| vezi si: AFGANISTAN – cronologia evenimentelor din august 2021
- Luni, 15 august 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 173
15 august 2022 |
Războiul din Ucraina: Președintele Rusiei, Vladimir Putin, afirmă că Rusia și Coreea de Nord vor extinde relațiile bilaterale, a relatat luni presa de stat de la Pyongyang.
Putin i-a spus liderului nord-coreean Kim Jong-un că cele două țări vor „extinde relațiile bilaterale cuprinzătoare și constructive prin eforturi comune”, a relatat luni presa de stat din Pyongyang.
Într-o scrisoare adresată lui Kim cu ocazia zilei de eliberare a Coreei de Nord, Putin a declarat că legăturile mai strânse ar fi în interesul ambelor țări și ar contribui la consolidarea securității și stabilității peninsulei coreene și a regiunii nord-est asiatice, a precizat agenția de presă nord-coreeană KCNA.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: The Kyiv Independent relatează că forțele rusești au bombardat peste noapte Harkov, în estul Ucrainei, și au lovit o fabrică
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene au raportat bombardamente intense ale Rusiei și încercări de a avansa asupra mai multor orașe din regiunea estică Donețk, un punct cheie al războiului de aproape șase luni, dar au declarat că au respins multe dintre atacuri
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Guvernul ucrainean afirmă că forțele sale de deminare au detectat și dezamorsat peste 180.000 de dispozitive explozive de la începutul invaziei rusești, în februarie.
Evghenii Yenin, prim adjunctul ministrului de interne, a declarat luni la televiziunea ucraineană că „o cincime din teritoriul Ucrainei a fost contaminat cu obuze, mine și bombe aeriene care nu au explodat.”
„De la începutul războiului, serviciile noastre au detectat și dezamorsat peste 180.000 de dispozitive explozive. Peste 68.000 de hectare au fost deja cercetate.”
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele rus Vladimir Putin a calificat drept „zadarnice” încercările de a anula cultura rusă și Rusia însăși, într-o alocuțiune video la festivalul Tavrida.ART care a avut loc luni în Crimeea.
„Este pur și simplu o prostie. Iar cei care gândesc altfel, din păcate pentru ei, nu au învățat lecțiile istoriei”, a adăugat Putin.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: „Un oraș cu o istorie rusă”, proclamă panourile publicitare din orașul ucrainean Herson, ocupat de armata rusă din primele zile ale lunii martie. Altele afișează steagul rusesc sau citate din Vladimir Putin.
În ultimele cinci luni, Moscova a numit o administrație de ocupație pentru a conduce regiunea Herson și a ordonat școlilor să predea programa școlară rusă. Localnicii sunt încurajați să solicite pașapoarte rusești pentru a avea acces la pensii și alte beneficii.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Mai mult de 12.000 de persoane au depus deja cereri pentru obținerea cetățeniei ruse în regiunea Herson, majoritatea dintre acestea deținând deja pașapoarte rusești, a declarat pentru TASS Ekaterina Gubareva, un șef adjunct al administrației militar-civile din regiune.
„În prezent, există un număr foarte mare de persoane care doresc să obțină cetățenia rusă. Peste 12.000 de cereri de cetățenie rusă sunt în curs de procesare în prezent – cei care fie au primit deja un pașaport [rusesc], fie așteaptă să obțină unul”, a declarat ea într-un interviu acordat TASS.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia se află probabil în stadii avansate de planificare a unui referendum pentru ca așa-numita Republică Populară Donețk (RPD) să se alăture Rusiei, potrivit serviciilor secrete britanice.
La 11 august, presa rusă a relatat că șeful administrativ instalat de Moscova, Denis Pușilin, a declarat că data referendumului privind aderarea RPD la Rusia va fi anunțată după „eliberarea completă” a RPD.
Cu toate acestea, nu este clar dacă decizia finală de a merge mai departe cu un vot a fost deja luată, relatează Ministerul britanic al Apărării.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Reprezentanții ruși continuă să consolideze controlul administrativ al zonelor ocupate prin impunerea plăților în ruble, potrivit unui raport recent al Institutului pentru studierea războiului.
Grupul de reflecție american a citat principala direcție de informații din Ucraina (GUR), care a declarat că autoritățile instalate de Moscova în orașul ocupat Herson fac presiuni asupra lucrătorilor locali de la ambulanță pentru a semna formulare prin care își dau acordul de a lucra pentru noul guvern de ocupație și de a primi plăți în ruble.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Filipine caută să cumpere elicoptere Chinook de transport greu din SUA, după ce a renunțat la un contract cu Rusia în valoare de 12,7 miliarde de pesos (227,35 milioane de dolari) pentru a evita sancțiunile, a declarat luni ambasadorul Manilei la Washington.
În iunie, cu câteva zile înainte ca președintele Rodrigo Duterte să își încheie mandatul de șase ani, Filipine a renunțat la un acord de cumpărare a 16 elicoptere militare rusești de transport Mi-17, din cauza temerilor legate de sancțiunile americane legate de invazia Rusiei în Ucraina, relatează Reuters.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Alte șase nave au primit permisiunea de a trece prin coridorul umanitar maritim din Marea Neagră, potrivit unui comunicat publicat de Centrul Comun de Coordonare (JCC) susținut de ONU.
Se pare că două dintre nave, MV Kafkam Etler și MV Zelek Star, au trecut deja de inspecția din Marea Marmara și pot merge la Chornomorsk, Odesa, pentru încărcare.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Echipa de avocați a lui Brittney Griner a făcut apel împotriva verdictului unui tribunal rus care a condamnat-o pe jucătoarea de baschet din WNBA la nouă ani de închisoare pentru contrabandă cu droguri în Rusia, a declarat luni Maria Blagovolina, avocata lui Griner, pentru CNN.
La 4 august, judecătoarea Anna Sotnikova de la tribunalul orașului Khimki a pronunțat sentința și a amendat-o pe Griner cu 1 milion de ruble (aproximativ 16.400 de dolari).
Judecătoarea a declarat că instanța a luat în considerare recunoașterea parțială a vinovăției lui Griner, remușcările pentru fapta comisă, starea de sănătate și activitățile caritabile.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Directorul Departamentului pentru America de Nord al Ministerului rus de Externe a vorbit despre numele vehiculate în cadrul discuțiilor privind un posibil schimb de prizonieri între Moscova și Washington.
În timpul unei discuții acordate sâmbătă presei ruse de stat TASS, Alexander Darchiev a declarat că Viktor Bout, un traficant de arme rus condamnat la o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în SUA, precum și cetățenii americani Brittney Griner și Paul Whelan, încarcerați în Rusia, fac parte din discuții.
TASS a precizat că Darchiev a răspuns la o solicitare de a comenta rapoartele presei americane potrivit cărora oficialii americani au trimis o propunere Moscovei privind schimbul lui Bout cu Griner și Whelan.
Darchiev a confirmat că numele au fost menționate în cadrul discuțiilor bilaterale, potrivit TASS.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Liderul opoziției ruse încarcerat, Alexei Navalny, spune că se află în izolare.
Într-un mesaj postat luni pe Twitter, Navalny a declarat că a fost plasat într-o „unitate de cazare specială” ca urmare a eforturilor sale de a crea un sindicat în închisoare.
Navalny ispășea o pedeapsă de doi ani și jumătate pentru încălcarea eliberării condiționate în urma unor vechi acuzații de fraudă, dar în martie 2022, perioada de închisoare a fost prelungită la nouă ani după ce a fost găsit vinovat de deturnare de fonduri. Navalny și aliații săi spun că acuzațiile sunt motivate politic.
În 2020, Navalny a supraviețuit la limită unui atac de otrăvire cu Novichok, un agent neurotoxic de grad militar de concepție sovietică. El a acuzat autoritățile ruse, dar Kremlinul a negat orice implicare.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina a anunțat luni că a lovit o bază a grupării paramilitare Wagner, ai cărei membri sunt acuzați de Kiev că luptă de partea trupelor ruse, şi că a distrus un pod din apropierea orașului ocupat Melitopol, din regiunea Zaporojie, informează AFP.
Potrivit guvernatorului regiunii Lugansk (estul Ucrainei), Serghei Gaidai, baza Wagner din oraşul Propasna a fost „distrusă de o lovitură de precizie”. Tirul a avut loc duminică, a precizat Gaidai pe Telegram.
Extrem de opacă, gruparea Wagner are legături cu oligarhul rus Evgheni Prigojin, el însuși considerat un apropiat al președintelui Vladimir Putin. Prezența combatanților săi a fost atestată în ultimii ani în Siria şi în ţări africane printre care Libia şi Mali.
În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat mai multe poduri, în special în regiunea ocupată Herson, unde forțele ucrainene au lansat o contraofensivă pentru a recuceri zeci de sate aflate sub controlul trupelor ruse.
În 24 februarie, Rusia a declanșat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova afirmă constant că este vorba despre o ”operațiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunității rusofone din estul Ucrainei.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Polonia a sărbătorit luni Ziua anuală a forțelor armate, o sărbătoare națională care comemorează aniversarea victoriei din 1920 asupra Rusiei sovietice în bătălia de la Varșovia.
„Astăzi, la fel ca acum 102 ani, ne confruntăm din nou împreună cu un inamic vechi de secole”, a spus Comandantul-șef al Ucrainei, cu ocazia Zilei anuale a forțelor armate poloneze.
Generalul Darryl Williams, noul comandant general al Armatei Statelor Unite din Europa și Africa, a participat si el la ceremonia din fața Mormântului Soldatului Necunoscut din centrul Varșoviei.
Williams a declarat pentru The Associated Press că prezența americană a fost menită să transmită un mesaj de „putere și rezistență”.
„Este vorba despre descurajare, despre a fi puternici, NATO este puternic, poporul polonez este puternic și noi suntem alături de ei, umăr la umăr”, a spus el.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Armata rusă a preluat luni clădirile administrative cheie din orașul Enerhodar din estul Ucrainei, a postat pe telegramă primarul din Enerhodar, Dmytro Orlov.
Treizeci și trei de muncitori au refuzat să coopereze cu militarii ruși și nu vor merge mâine la muncă, a precizat el.
„Ocupanții continuă să confiște obiecte și întreprinderi din Enerhodar, să își stabilească propriile reguli și să exercite presiuni asupra lucrătorilor”, a scris Orlov.
Centrala nucleară Zaporojie, care este cea mai mare instalație nucleară din Europa, se află în orașul Enerhodar.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ruse au sugerat o încetare a focului în jurul centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, informează luni DPA.
„Conducerea Națiunilor Unite şi diplomatul șef al UE nu ar trebui să vorbească despre demilitarizare, ci despre introducerea unui încetări a focului”, a declarat luni reprezentantul autorităților de ocupație, Vladimir Rogov, agenției de presă de stat ruse Ria Novosti.
Zile în șir, Rusia a făcut partea ucraineană responsabilă pentru atacurile asupra centralei nucleare din oraşul Energodar, în timp ce ucrainenii au dat vina pe ruși.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a avertizat săptămâna trecută asupra unui potențial dezastru nuclear şi a cerut ca zona să fie demilitarizată.
Duminică, 42 de ţări au cerut ca Rusia, care în prezent ocupă centrala nucleară, să o predea Ucrainei. Cererea a fost făcută în numele UE, precum şi al SUA, Marii Britanii, Norvegiei, Australiei, Japoniei, Noii Zeelande şi al altor ţări. „Staționarea personalului militar rus şi a armelor la instalația nucleară este inacceptabilă”, au declarat acestea într-un comunicat comun.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia va face „tot ceea ce este necesar” pentru a permite specialiștilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să viziteze centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, a declarat luni un înalt oficial rus.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a declarat: „În strânsă cooperare cu Agenția și conducerea acesteia, vom face tot ce este necesar pentru ca specialiștii AIEA să fie la centrală și să ofere o evaluare veridică a acțiunilor distructive ale părții ucrainene.”
Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost capturată de Rusia în timpul invaziei sale în Ucraina și de atunci a fost sursa unor lupte intense între cele două părți.
Atât Moscova, cât și Kievul s-au acuzat reciproc de riscul unui accident nuclear.
Șeful AIEA, Rafael Mariano Grossi, a descris anterior situația ca fiind „complet scăpată de sub control” și a sugerat o misiune la centrală.
Totuși, aceasta a fost blocată de Energoatom – operatorul centralei nucleare din Ucraina – care a considerat că orice vizită ar putea legitima ocuparea zonei de către Rusia.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Cancelarul german Olaf Scholz a pus sub semnul întrebării interdicția turismului rusesc, în urma unei întâlniri cu liderii țărilor nordice care a avut loc luni la Oslo.
„Ceea ce este important pentru noi este că înțelegem că există o mulțime de oameni care fug din Rusia pentru că nu sunt de acord cu regimul rus”, a declarat el.
„Toate deciziile pe care le luăm nu ar trebui să facă mai complicată plecarea din țară, pentru a scăpa de conducerea și dictatura din Rusia”, a adăugat el.
Premierul Finlandei, Sanna Marin, care a participat și ea la reuniune, a cerut ca turiștii ruși să fie interziși pe teritoriul UE pentru a se asigura că și ei plătesc o pedeapsă pentru invazia Rusiei în Ucraina. „Cred că nu este corect ca cetățenii ruși să poată călători, să intre în Europa, să intre în spațiul Schengen, să fie turiști, să vadă obiectivele turistice, în timp ce Rusia ucide oameni în Ucraina. Este greșit”, a spus ea, adăugând că liderii vor trebui să discute această chestiune în cadrul Consiliului European și între membrii spațiului Schengen – care este o zonă în care sunt 26 de țări europene.
Premierul Norvegiei – tara membră a spațiului Schengen, dar care nu face parte, totuși, din Uniunea Europeană – a subliniat că rușii au posibilități „limitate” de a călători din cauza restricțiilor aeriene severe impuse de Europa.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Națiunile Unite au capacitatea logistică și de securitate pentru a sprijini o vizită a inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, dacă atât Rusia, cât și Ucraina sunt de acord, a declarat luni purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Mercenarul suedez Mathias Gustafsson a declarat luni în fața instanței că a plătit 700 de dolari pentru a fi ajutat să obțină cetățenia ucraineană.
Judecătorul a citit dosarele cazului, în care se spune că, în decembrie 2021, Gustafsson a contactat un avocat din Kiev, la recomandarea unui avocat care preda la universitate, care i-a promis că îl va ajuta să obțină cetățenia ucraineană în schimbul unei recompense bănești.
Gustafsson a declarat că a decis să se mute în Ucraina în urmă cu aproximativ doi ani, mutându-se efectiv vara trecută. Pe 23 februarie, a ajuns la Mariupol, unde a făcut cunoștință cu ofițerii de marină ucraineni.
Luni, RPD a revizuit cazurile a cinci mercenari străini. Trei dintre ei, inclusiv Gustafsson, ar putea fi condamnați la pedeapsa cu moartea, a declarat judecătorul.
Aceștia sunt acuzați de comiterea unor infracțiuni prevăzute de mai multe articole din Codul penal al RPD. Mai exact, aceștia sunt acuzați în temeiul articolului 232 („Primirea de instruire în scopul comiterii unei infracțiuni prevăzute la articolul 323”), al articolului 323 („Preluarea sau menținerea forțată a puterii”) și al părții 3 a articolului 430 („Participarea unui mercenar la un conflict armat sau la un război”). Pentru acest lucru, aceștia se pot confrunta cu o posibilă condamnare la moarte.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Radiațiile de fond se află în limite normale în zona centralei nucleare din Zaporojie, a declarat luni Vladimir Rogov, membru al consiliului șef al administrației militaro-civile din regiunea Zaporojie.
„Vestea unei evacuări urgente din Energodar se răspândește cu repeziciune, cum că zeci de mii de locuitori fug de aici, că există un blocaj în trafic. Aici este ieșirea, nu sunt mașini acolo. Se răspândește vestea că la centrala nucleară din Zaporozhye a avut loc o eliberare de radiații, că există o zonă de excludere acolo”, a declarat oficialul.
„Fondul natural de radiații pentru această zonă este de 0,09-0,12 mcSv/h. Acesta este măsurat cu un dispozitiv IMD-7. Valorile citite sunt de 0,110 mcSv/h. Nu există nicio eliberare și viața pașnică continuă”, a declarat el.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, au purtat o conversație telefonică pentru a discuta despre funcționarea în siguranță a centralei nucleare de la Zaporojie, a anunțat Ministerul rus al Apărării pentru presă.
Centrala nucleară Zaporojie, situată în Energodar, se află în prezent sub controlul forțelor ruse.
Potrivit TASS, in ultimele zile, forțele ucrainene au efectuat mai multe lovituri asupra incintei centralei nucleare, folosind drone, artilerie grea și lansatoare de rachete multiple. În cele mai multe cazuri, sistemele de apărare aeriană au respins atacurile, dar unele obuze au lovit infrastructura și zona de depozitare a deșeurilor nucleare.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Comandamentul armatei ucrainene a desfășurat aproximativ 1.000 de soldați pentru a organiza provocări de amploare în apropierea centralei nucleare din Zaporojie, a declarat luni Mihail Mizintsev, șeful Centrului de gestionare a apărării naționale din Rusia.
„Se știe cu certitudine că comandamentul armatei ucrainene pune la cale provocări pe scară largă în apropierea centralei nucleare din Zaporojie”, a declarat el.
Potrivit lui Mizintsev, care conduce, de asemenea, Comandamentul comun de coordonare a răspunsului umanitar rusesc în Ucraina, un regiment de forțe de apărare împotriva radiațiilor, chimice și biologice, care numără până la 1.000 de militari, a fost desfășurat în orașul Nikopol din regiunea Dnepropetrovsk pentru a pune în scenă provocarea. Aceștia sunt echipați cu truse speciale de protecție pentru a acționa în condiții de contaminare radioactivă.
„Avertizăm comunitatea mondială și organizațiile internaționale cu privire la planurile Ucrainei de a organiza provocări, care pot implica o amenințare reală la adresa securității nucleare nu doar a Ucrainei, ci și a întregii Europe”, a subliniat el, adăugând că regimul de la Kiev și țările occidentale vor arunca vina pentru posibilele consecințe asupra forțelor rusești.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Zeci de ţări, precum şi UE, au cerut retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina. ”Staționarea personalului militar şi a armelor rusești la instalația nucleară este inacceptabilă”, se arată într-o declarație comună citată duminică de agenția germană de presă DPA.
„Desfășurarea de personal militar şi armament rusesc la instalația nucleară este inacceptabilă şi nu respectă principiile de siguranţă, securitate şi garanții pe care toți membrii AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) s-au angajat să le respecte”, a afirmat grupul de ţări într-o declarație comună.
„Cerem Federaţiei Ruse să îşi retragă imediat forţele militare şi tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile sale imediate şi din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul şi autoritățile ucrainene să îşi poată relua responsabilitățile suverane în cadrul graniţelor Ucrainei recunoscute la nivel internaţional. Acest lucru va permite, de asemenea, AIEA să îşi desfăşoare verificările în conformitate cu obligaţiile de garanţii ale Ucrainei în condiţii de siguranţă şi securitate şi în timp util”, se arată în declaraţie.
Războiul de agresiune neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, o ţară suverană, reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, se mai spune în document.
Declaraţia, datată 12 august 2022, a fost publicată în numele Australiei, Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei, Croaţiei, Ciprului, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franţei, Georgiei, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Islandei, Italiei, Japoniei, Letoniei, Liechtensteinului, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Muntenegrului, Ţărilor de Jos, Noii Zeelande, Macedoniei de Nord, Norvegiei, Poloniei, Portugaliei, Republicii Coreea, Republicii Moldova, României, Slovaciei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Turciei, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statelor Unite ale Americii, precum şi Uniunii Europene
15 august 2022 |
Războiul din Ucraina: Zelenski cere măsuri la centrala nucleară Zaporojie
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut să se acționeze la centrala Zaporojie, aflată sub control rusesc, îndemnând lumea să nu „piardă în fața terorismului” și să nu „cedeze șantajului nuclear”.
În discursul său nocturn, acesta a declarat: „Toate trupele rusești trebuie să fie retrase imediat de la uzină și din zonele învecinate, fără nicio condiție.”
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene au raportat bombardamente intense ale Rusiei și încercări de a avansa asupra mai multor orașe din regiunea estică Donețk, un punct cheie al războiului de aproape șase luni, dar au declarat că au respins multe dintre atacuri.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia se află probabil în stadii avansate de planificare a unui referendum pentru ca așa-numita Republică Populară Donețk (RPD) să se alăture Rusiei, potrivit serviciilor secrete britanice.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski i-a avertizat pe cei care au cetățenie rusă să nu fie complici și să păstreze tăcerea în susținerea războiului lui Putin împotriva Ucrainei.
„Tăcerea oamenilor se apropie de nivelul de complicitate. Iar respingerea adevăratei lupte împotriva răului devine asistență pentru acesta. Prin urmare, dacă aveți cetățenie rusă și tăceți, înseamnă că nu luptați, înseamnă că îl sprijiniți”, a declarat el în ultimul său discurs național.
15 august 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Rusiei, Vladimir Putin, este gata să ofere aliaților din America Latină, Asia și Africa arme ‘avansate’.
Vladimir Putin a declarat luni că Moscova apreciază legăturile sale cu țările din America Latină, Asia și Africa și este gata să ofere aliaților săi arme moderne, relatează Reuters.
Putin s-a folosit de un discurs la o expoziție de armament din apropierea Moscovei pentru a se lăuda cu capacitățile avansate ale Rusiei în materie de armament și pentru a-și declara disponibilitatea de a împărtăși tehnologia cu țările cu mentalități similare.
La ceremonia de deschidere a forumului „Army-2022” de lângă Moscova, Putin a precizat: „Rusia prețuiește sincer legăturile istorice puternice, prietenoase și de încredere cu țările din America Latină, Asia și Africa. (Noi) suntem gata să oferim aliaților noștri cele mai moderne tipuri de arme, de la arme de calibru mic la vehicule blindate și artilerie, până la aviație de luptă și vehicule aeriene fără pilot”.
„Apreciem foarte mult faptul că țara noastră are numeroși aliați, parteneri, oameni care gândesc la fel pe diferite continente”, a mai spus Putin.
Putin a subliniat, de asemenea, avantajele antrenării soldaților străini în Rusia și a spus că Rusia invită aliații să facă exerciții militare comune.
„Vedem, de asemenea, mari perspective în formarea militarilor străini și în pregătirea lor avansată. Mii de profesioniști militari din întreaga lume sunt mândri absolvenți ai universităților și academiilor militare din țara noastră”.
Rusia va continua să lucreze energic în acest domeniu important, a mai spus el.
Comentariile președintelui rus vin la doar o zi după ce acesta s-a oferit să extindă relațiile cu Coreea de Nord.
15 august 2022 | China a anunțat luni că a organizat noi exerciții militare în jurul Taiwanului, unde cinci parlamentari americani se află în prezent în vizită, informează Reuters şi France Presse.
„La 15 august, Teatrul de Est al Armatei Populare de Eliberare chineze a organizat o patrulare de pregătire de luptă inter-arme şi exerciții în marea şi spațiul aerian din jurul Taiwanului”, a declarat comandamentul Teatrului de Est al armatei chineze într-un comunicat.
Anunțul intervine în timp ce un grup de parlamentari americani se află în vizită în insula revendicată de chinezi, pentru a se întâlni cu președinta Tsai Ing-wen, în ceea ce Beijingul declară că este o încălcare a suveranității sale, notează Reuters.
Cei cinci parlamentari americani, conduși de senatorul Ed Markey, au sosit la Taipei într-o vizită neanunțată duminică noapte, al doilea grup de nivel înalt în vizită după cel al președintei Camerei Reprezentanților SUA Nancy Pelosi la începutul lunii august, care a declanșat mai multe zile de exerciții militare chineze.
Exercițiile desfășurate luni în jurul Taiwanului sunt „un factor de descurajare sever pentru Statele Unite şi Taiwan, care continuă să joace trucuri politice şi să submineze pacea şi stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan”, a precizat comandamentul Teatrului de Est al Armatei Populare de Eliberare, unitatea militară chineză responsabilă pentru zona adiacentă Taiwanului.
Ministerul chinez al Apărării a declarat într-un comunicat separat că vizita parlamentarilor americani încalcă suveranitatea Chinei şi integritatea teritorială, „expunând pe deplin adevărata faţă a Statelor Unite ce subminează pacea şi stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan”.
Vizita lui Pelosi a înfuriat China, care a răspuns, pentru prima dată, cu teste de lansări de rachete balistice deasupra Taipeiului şi renunțarea la unele linii de dialog cu Washingtonul, inclusiv pe plan militar şi despre schimbările climatice.
Acest ultim grup de parlamentari americani care vizitează Taiwanul avea programată o întâlnire cu Tsai luni dimineață. Biroul ei nu a comentat încă acea întâlnire.
Statele Unite nu au legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar sunt obligate, prin lege, să asigure insulei guvernate democratic mijloace de apărare. (Agerpres)
15 august 2022 | 
(CNN) Percheziția uluitoare a FBI la locuința fostului președinte Donald Trump a declanșat un cutremur juridic și politic ale cărui replici nu fac decât să se amplifice după o săptămână, cu întrebări cheie care vor modela viitorul națiunii încă învăluite în mister.
Trump a reacționat la percheziție reînviind haosul și asperitățile care i-au definit administrația. Înainte de o probabilă candidatură în 2024, el a dat dovadă de un zel nedisimulat în a contesta controalele și echilibrele SUA și în a incita mișcarea sa politică împotriva acestora.
Două evoluții majore ale furiei s-au remarcat în acest weekend. Noi rapoarte au arătat că un avocat al lui Trump a declarat în iunie Departamentului de Justiție că nu mai existau informații clasificate la Mar-a-Lago. Dar, din ceea ce a reieșit vineri, agenții FBI au luat materiale clasificate, inclusiv unele purtând denumirea de nivel înalt „Top Secret/SCI”, din casa lui Trump lunea trecută. Contradicția ar putea sugera o amprentă tot mai largă a posibilei expuneri legale în interiorul cercului intim al lui Trump, dacă a existat o încercare de a induce în eroare Departamentul de Justiție.
Apoi, duminică, mai mulți republicani de rang înalt au lansat o nouă apărare a fostului președinte, punând sub semnul întrebării dacă materialele de la Mar-a-Lago erau de fapt foarte sensibile, invocând puterile președintelui de a declasifica informații strict secrete.
„O (întrebare) este dacă percheziția în sine a fost sau nu justificată. Avem această listă de la FBI, dar nu avem (dovezi) concludente dacă este sau nu vorba de fapt de materiale clasificate și dacă se ridică sau nu la nivelul de materiale strict secrete”, a declarat Mike Turner, reprezentantul din Ohio, principalul republican din Comisia pentru informații a Camerei Reprezentanților, în cadrul emisiunii „State of the Union” de la CNN.
15 august 2022 | India își propune să se transforme într-o ţară dezvoltată în 25 de ani, cu politici pentru a susţine puternic producţia internă, apărarea şi tehnologia digitală, a declarat prim-ministrul Narendra Modi într-un discurs rostit luni cu ocazia zilei naţionale, informează Reuters.
Vorbind la Fortul Roşu ridicat în New Delhi în secolul al XVII-lea, în timp ce India sărbătoreşte 75 de ani de independenţă faţă de puterea colonială britanică, Modi i-a îndemnat pe tineri să-şi consacre cei mai buni ani pentru cauza ţării.
15 august 2022 | Șeful diplomației iraniene a declarat că ţara va anunţa luni „propunerile finale” privind dosarul nuclear, după ce Statele Unite ar fi acceptat două dintre cererile iraniene, informează France Presse.
Hossein Amir-Abdollahian, citat de agenţia oficială de presă Irna, nu a precizat cerinţele la care s-a referit.
„Partea americană a acceptat verbal ambele subiecte (cerute de Iran). Vom trimite propunerile finale în scris până la miezul nopţii” (19.30 GMT), a spus el.
„Dacă propunerile noastre sunt acceptate, suntem gata să încheiem (discuţiile) şi să anunţăm acordul în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe”, a indicat Amir-Abdollahian.
Această declaraţie intervine într-un moment în care marile puteri aşteaptă un răspuns de la Teheran la o propunere de acord înaintată pe 26 iulie de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
Vineri, Iranul a anunțat că este pregătit să accepte textul final elaborat la Viena pentru salvarea acordului din 2015, cunoscut sub acronimul englez JCPOA, cu condiția ca acesta să fie însoțit de un anumit număr de asigurări.
15 august 2022 | Iranul a negat „categoric” luni orice legătură cu atacatorul care l-a înjunghiat pe Salman Rushdie, autorul romanului „Versete satanice”, la o conferință organizată vineri în nordul Statelor Unite, informează France Presse şi Reuters.
„Negăm categoric” orice legătură între agresor și Iran şi „nimeni nu are dreptul să acuze Republica Islamică Iran”, a declarat Nasser Kanaani, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, în prima reacţie oficială a Teheranului la atacul împotriva scriitorului britanic.
„În acest atac, doar Salman Rushdie şi susținătorii săi merită să fie blamaţi şi chiar condamnaţi”, a subliniat el, în timpul conferinței de presă săptămânale la Teheran.
„Prin insultarea lucrurilor sacre ale islamului şi depășirea liniilor roșii a peste un miliard şi jumătate de musulmani şi tuturor adepților religiilor divine, Salman Rushdie s-a expus mâniei şi furiei oamenilor”, a adăugat el.
Libertatea de exprimare nu justifică insultele lui Rushdie asupra religiei în scrierile sale, a mai notat Kanaani.
Iranul nu are alte informații despre atacatorul lui Rushdie cu excepția a ceea ce a apărut în mass-media, a conchis el.
15 august 2022 | Președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a anunţat luni că va propune Phenianului un mare plan de ajutor în schimbul denuclearizării, un tip de ofertă demult dispreţuită de Coreea de Nord, relatează France Presse.
Considerând că denuclearizarea este „esenţială” pentru o pace durabilă în peninsulă, Yoon şi-a detaliat oferta ce ar include alimente, energie, dar şi ajutor pentru modernizarea infrastructurii precum porturile, aeroporturile şi spitalele.
Acest plan „va îmbunătăţi considerabil economia Coreei de Nord şi nivelul de trai al populaţiei în etape, dacă Nordul încetează să-şi dezvolte programul nuclear şi se angajează într-un proces real şi substanţial de denuclearizare”, a declarat Yoon în timpul unui discurs ce a marcat aniversarea sfârşitului dominaţiei coloniale japoneze în 1945.
Săptămâna trecută, Phenianul a ameninţat că îi va „eradica” pe responsabilii sud-coreeni, acuzând Seulul că se află în spatele epidemiei de COVID-19 din ţară. În iulie, liderul nord-coreean Kim Jong Un s-a declarat „gata să-şi mobilizeze” capacitățile nucleare în cazul unui război cu Statele Unite sau Coreea de Sud.
Pentru specialiştii regiunii, şansele de a vedea Phenianul că acceptă această ofertă, deja menţionată în discursul de inaugurare al lui Yoon, sunt foarte mici, întrucât Nordul, care investeşte o mare parte din PIB-ul său în programul de armament, spune clar de mult timp că nu va încheia un astfel de acord.
Coreea de Nord a efectuat o serie record de teste de armament în acest an, inclusiv lansarea unei rachete balistice intercontinentale cu rază lungă de acţiune, o premieră după 2017.
Washingtonul şi Seulul au avertizat în mod repetat în ultimele luni că Nordul se pregăteşte să efectueze un nou test nuclear, care ar fi al şaptelea din istoria sa.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.