Evenimentele zilei în istoria lumii – 3 decembrie

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

| RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 283 | ˅ | ZIUA 648 |
| RAZBOIUL ISRAEL – GAZAZIUA 58 |
ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31
3 decembrie este a 337-a zi a calendarului gregorian și a 338-a zi în anii bisecți. Au ramas 28 de zile până la sfârșitul anului.
  • Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi – instituită de Adunarea Generală a ONU, la 13.X.1992, prin Rezoluţia 47/3, la încheierea Deceniului Naţiunilor Unite pentru Persoanele cu Disabilităţi (1983-1992); este un apel din partea forului mondial către statele membre pentru ca aceste persoane să fie integrate tot mai mult în societate

3 decembrie 1447 | Se naște Baiazid al II-lea, sultan al Imperiului Otoman (d. 1512)

3 decembrie 1533 | Moare Vasili al III-lea, mare cneaz al Moscovei (n. 25 martie 1479)

3 decembrie 1800 | Războiului celei de a Doua Coaliții. Armatele franceze, conduse de Jean Moreau, înving coaliția austro-bavareze în Bătălia de la Hohenlinden, condusă de arhiducele Ioan al Austriei

După ce au fost forțați să se retragă, aliații au fost obligați să ceară un armistițiu care a încheiat practic Războiul celei de a Doua Coaliții.

Deși inferioară numeric, cu un efectiv de 56.000 de soldați, armata franceză s-a confruntat cu cca 64.000 de austrieci și bavarezi.

Austriecii, angajați în urmărirea unui dușman pe care l-au considerat învins, s-au deplasat printr-o zonă împădurită, în patru coloane separate. Moreau i-a surprins într-o ambuscadă, la ieșirea din pădurea Ebersberg, lansând divizia generalului Antoine Richepanse într-o încercuire surprinzătoare pe flancul stâng austriac.

Luând inițiativa, generalii Moreau au reușit să încercuiască total și să zdrobească cea mai mare coloană austriacă.

Această izbândă, cuplată cu victoria lui Napoleon Bonaparte în bătălia de la Marengo (14 iunie 1800), pune capăt Războiului celei de a Doua Coaliții.

În februarie 1801, austriecii au semnat tratatul de la Lunéville, acceptând controlul francez până la Rin, fiind nevoiți să recunoască republicile-marionetă ale Franței din Italia și Țările de Jos.
Tratatul de la Amiens semnat ulterior de Franța și Regatul Unit a dus la cea mai mare perioadă de pauză în războaiele napoleoniene.

3 decembrie 1818 | Illinois devine cel de-al 21-lea stat al SUA

3 decembrie 1860 | Convenția telegrafică cu Rusia – prima convenție internațională a Principatelor Unite cu o putere străină.

In vigoare din 1/13 februarie 1862 (3/15)

3 decembrie 1861 | Alexandru Ioan Cuza anunță, cu prilejul deschiderii Camerelor, că „Înalta Poartă, precum și toate Puterile Garante” recunosc „Unirea Principatelor Moldovei și Valahiei” care vor alege aşa cum “România o va simţi şi o va dori“.

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești (1859-1878) au constituit, prin unirea lor din 1859, un stat român, sub un singur domnitor.

Statul a cuprins regiunile istorice Oltenia, Muntenia, și Moldova – inițial și sudul Basarabiei (zona Cahul, Bolgrad și Ismail), teritoriu pe care îl pierde in 1877, anexând în schimb Dobrogea de Nord.

Unirea politică din 1859–1866 a celor două principate a fost prima etapă politică în crearea României ca stat unitar, în 1881. Principatele Unite au fost conduse, succesiv, de doi domnitori: Alexandru Ioan Cuza și Carol I.

3 decembrie 1864 | Decretul organic pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru afacerile religiei române.

Decretul prevedea autocefalia Bisericii Române, legătura cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol păstrându-se doar sub raportul dogmei (aplicat, în fapt, abia în 1872, ca urmare a Legii din 19/31.XII.1872). Patriarhia din Constantinopol a recunoscut oficial autocefalia BOR abia în anul 1885.

3 decembrie 1865 | Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf în România.

3 decembrie 1873 | S-a născut Ilie Bărbulescu (d. 5 iunie 1945), membru a numeroase societăţi ştiinţifice, membru corespondent al Academiei Române. A înfiinţat Catedra de Slavistică a Universităţii din Iaşi. Director al revistei „Arhiva”, organ al Societății de Istorie și Filologie din Iași (1921-1940).

3 decembrie 1880 | Prințul Ferdinand de Hohenzollern (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), nepot de frate al regelui Carol I al României, este desemnat moștenitor prezumtiv al tronului țării.

Regele Carol I al României (centru), cu nepotul Ferdinand (stânga imaginii) si fiul sau Carol (dreapta)

3 decembrie 1891 | S-a născut Oscar Han (Hahn, d. 14 februarie 1976, 85 de ani); sculptor. A creat lucrări atât pentru Casa Regală, cât și pentru regimul comunist.

Tatăl său era de origine germană, iar mama româncă din Vrancea.
Oscar Han a studiat la Academia de Arte Frumoase din București, în atelierul lui Dimitrie Paciurea şi cu Frederic Storck. S-a remarcat, în 1911, cu lucrarea „Cap de fetiță”.

Membru al „Grupului celor patru„, alături de pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dumitrescu și Francisc Sirato.
În 1917 a făcut parte din cei 30 de artiști, pictori și sculptori trimiși pe front de Marele Cartier General al Armatei, pentru relatarea, în imagini, a luptelor purtate de armata română.

La 12 decembrie 1940, Oscar Han i se plângea ministrului Artelor: „Subsemnatul n-a fost niciodată mason și n-a vizitat niciodată, nici în mod cu totul particular, vreo lojă masonică din țară sau străinătate. Totuși, dl. Dumitru Anastasescu, sculptor, și-a permis să susțină într-un grup de legionari că subsemnatul este mason”.
În consecință, Oscar Han a demisionat din Comisia interimară a Sindicatului Artelor Frumoase.

Acuzat de comuniști, in 1945, ca fiind legionar.
În temeiul legii privind purificarea din cauza asocierii în trecut cu regimul profascist, adoptată într-o nouă formulă la 30 martie 1945, sculptorul Oscar Han, profesor la Școala de Arte Frumoase, este scos din învățământ pe un an printr-un Decret semnat de Mihai Ralea, proaspăt ministru al Artelor.

Ulterior, Oscar Han s-a adaptat noului regim.

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Oscar Han i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.

Distins cu Ordinul Muncii clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”. Prin Decretul 30 din 3 februarie 1972, i s-a conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa I.

Oscar Han, 1972

Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul, inaugurată în 1968, în fața palatului princiar din Alba Iulia, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România; statuia domnitorului moldovean Vasile Lupu (bronz, 1932), din orașul Orhei din Basarabia,; statuia regelui Carol I al României, din curtea Castelului Peleș/Sinaia; statuia lui Constantin Brîncoveanu (bronz, 1939), din curtea bisericii Sf. Gheorghe-Nou din București, unde este înmormântat domnitorul; statuia lui Mihail Kogălniceanu (bronz, 1936, București) s.a.

3 decembrie 1892 | Regele României, Carol I, şi regina Marii Britanii, Victoria, semnează tratatul privitor la căsătoria principelui Ferdinand, moștenitor al Tronului României (fiul lui Leopold, prinț de Hohenzollern-Sigmaringen, şi al Antoniei (infanta Portugaliei), nepot de frate al regelui Carol I), cu Maria, principesă de Marea Britanie şi Irlanda, fiica Mariei Aleksandrovna (fiica țarului Alexandru al II-lea) şi a lui Alfred, duce de Edinburgh (al doilea fiu al reginei Victoria).

3 decembrie 1901 | Se înființează societatea “Tinerimea artistică” de către pictorii Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petraşcu ş.a.

Gruparea milita pentru o artă realistă, care sa ilustreze viața țăranilor și a oamenilor de rând.

3 decembrie 1913 | S-a născut juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte (d. 2016).

Unul dintre cei mai importanți specialiști în drept aerian şi spațial.

In 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993.

3 decembrie 1920 | Geneva: semnarea Protocolului privind constituirea Curții Permanente de Justiţie Internaţională (CPI) cu sediul la Haga.

Curtea Permanentă de Justiție Internațională cunoscută sau Curtea Mondială, a fost curtea internațională atribuită Societății Națiunilor.

Printr-o rezoluție a Societății Națiunilor pe 18 aprilie 1946, Curtea a fost desființată, fiind înlocuită de Curtea Internațională de Justiție.

3 decembrie 1927 | S-a născut Demostene Andronescu, poet al închisorilor comuniste, deținut politic vreme de 12 ani, trecut prin reeducarea psihică de la Aiud

3 decembrie 1931 | La Moscova se desfășoară lucrările celui de-al V-lea Congres al Partidului Comunist din România

Alexandru Danieluk Ştefanski (Gorn),(n. 30 noiembrie 1897 – d. 21 august 1937), membru al Partidului Comunist Polonez, este numit secretar general al PCdR. (3-4 decembrie), funcție pe care o va deține până în 1934.

3 decembrie 1933 | Începe funcționarea Spitalului de Urgență din București, actualul Spital de Urgenţă Floreasca

Pe 24 august 1944 clădirea spitalului situată pe malul Dâmboviței a fost distrusă de bombardamentele aviației germane.

Spitalul a fost mutat în clădirea Sanatoriului Antoniu, unde s-au adăugat noi secții de terapie intensivă, toxicologie și arși. În această perioadă spitalul dispunea de 150 de paturi. În 1949 spitalul se mută într-o nouă clădire (actualul sediu), pe Calea Floreasca

3 decembrie 1941 | Stalin îi comunica lui Wladysław Sikorski, lider al polonezilor din exil, că unii ofițeri polonezi, prizonieri pe teritoriul URSS, lipsesc, probabil, a spus Stalin, pentru că „au evadat în Manciuria” – aceștia fiind in fapt asasinați din ordinul său.

3 decembrie 1942 | Charlie Chaplin ține un discurs la dineul de ajutorare a rușilor în război, afirmând: „Nu sunt comunist, dar sunt mândru să spun că mă simt destul de pro-comunist”.

Această frază și faptul că a luat apărarea aliatului comunist al SUA sunt menționate în mod repetat în toate înregistrările FBI, ca și cum ar fi fost o mărturie oficială a sa.

La 17 aprilie 1948, intervievat de către Serviciul de Imigrare și Naturalizare al SUA, Chaplin a declarat sub jurământ: „Nu am citit niciodată o carte despre comunism. Nu știu nimic despre el. Nu l-am citit niciodată pe Karl Marx sau ceva de genul ăsta. Interpretarea mea despre comunism a fost Rusia”.

3 decembrie 1949 | Decret privind înființarea Camerei de Comerț Exterior a României

3 decembrie 1954 | A încetat din viață (la Paris) Maria Ventura (n. 1886), actriță română de renume european (societară a Comediei Franceze, din 1922)

Directoare (1929-1934) a unui teatru bucureștean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franța (unele surse dau ca an al nașterii sale 1888)

3 decembrie 1971 | CRIZA DIN PAKISTAN: India și Pakistanul s-au angajat într-un război de 13 zile care a dus la scindarea Pakistanului și la crearea Bangladeshului.

New Delhi: La 3 decembrie 1971, forțele aeriene pakistaneze au efectuat atacuri aeriene preventive asupra a 11 stații ale forțelor aeriene indiene, ca parte a Operațiunii Chengiz Khan (Ginghis Han), declanșând ostilitățile împotriva Indiei. Această zi a marcat, de asemenea, intrarea Indiei în războiul de eliberare purtat în Pakistanul de Est, acum Bangladesh.

Operațiunea Chengiz Khan a fost numele de cod atribuit loviturilor preventive efectuate de Forțele Aeriene Pakistaneze (PAF) asupra bazelor aeriene avansate și a instalațiilor radar ale Forțelor Aeriene Indiene (IAF) în seara zilei de 3 decembrie 1971 și a marcat inițierea oficială a ostilităților din Războiul indo-pakistanez din 1971.

Operațiunea a vizat 11 aerodromuri ale Indiei și a inclus, de asemenea, lovituri de artilerie asupra pozițiilor indiene din Kashmir. Țintele au fost bazele aeriene indiene de la Amritsar, Ambala, Agra, Awantipur, Bikaner, Halwara, Jodhpur, Jaisalmer, Pathankot, Bhuj, Srinagar și Uttarlai, precum și radarele de apărare aeriană de la Amritsar și Faridkot.

Într-o alocuțiune radiofonică adresată națiunii în aceeași seară, prim-ministrul indian de atunci, Indira Gandhi, a considerat că atacurile aeriene reprezintă o declarație de război împotriva Indiei, iar Forțele Aeriene Indiene au răspuns cu atacuri aeriene în aceeași noapte, extinse, în dimineața următoare, la atacuri aeriene masive de represalii. Declarațiile publicate de ambele națiuni a doua zi au confirmat „existența unei stări de război între cele două țări„, deși niciunul dintre guverne nu a emis, în mod oficial, o declarație de război.

Războiul, care a durat 13 zile, s-a încheiat cu capitularea a cca 90.000 de soldați pakistanezi – cea mai mare capitulare a unei armate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. India a câștigat războiul în mod decisiv – împărțind Pakistanul în două, odată cu crearea Bangladeshului.

Rameshwar Nath Kao, a cărui echipă era numită „Kao-boys”, cunoscut ca „arhitectul Bangladeshului” pentru rolul său în războiul din 1971, a fost șeful departamentului de cercetare și analiză (RAW), agenția de informații externe a Indiei.

Deși războiul a fost, într-adevăr, o victorie militară și meritul revine armatei, aviației și marinei, Kao a fost cel care a jucat un rol esențial în spatele scenei; sub conducerea sa, RAW a sprijinit activ Mukti Bahini, forțele din Bangladesh, să triumfe asupra Pakistanului de Vest. RAW a antrenat peste 1 milion de pakistanezi din est, care au condus țara spre libertate cu ajutorul armatei indiene.

Generalul Ziaur Rahman, președintele Bangladeshului din 1977 până în 1981, i-ar fi spus prim-ministrului indian de atunci, Indira Gandhi, că „acest om (Kao) știe mai multe despre țara mea decât mine”.

Interesant este faptul că, cu doi ani înainte de războiul din 1971, Kao i-a spus lui Gandhi să fie pregătită pentru împărțirea Pakistanului.

În timp ce diplomații indieni și mulți alții au fost inițial de părere că un Pakistan unit era în interesul Indiei, Kao a fost cel care i-a îndemnat pe Gandhi și pe alții să exploateze mișcarea de eliberare din Pakistanul de Est.

3 decembrie 1973 | Nicolae și Elena Ceaușescu vizitează Statele Unite ale Americii

Ceaușescu își dorea obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate, care presupunea facilități vamale pentru produsele românești importate de SUA. Mai dorea, de asemenea, un credit de 500-600 milioane de dolari, pe termen lung, cu o dobândă de 2%.

Creditul, a spus Ceaușescu la Washington, urma să fie folosit de România pentru achiziționarea unor tehnologii americane necesare industriei românești. Va părăsi SUA fără să obțină clauza și împrumutul.

3 decembrie 1977 | Începe execuția Sistemului Hidroenergetic şi de Navigație Porțile de Fier II.

În baza Acordului între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condițiile extinderii colaborării pentru utilizarea potențialului hidroenergetic al Dunării, semnat la 19 februarie 1977, la Bucureşti, s-au demarat activitățile premergătoare realizării Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II şi ridicarea retenției la Porțile de Fier I de la cota de 68,00 mdMA la cota de 69,50md MA.

Lucrările din lacul de acumulare s-au executat pe fiecare mal prin organizațiile de execuție ale fiecărei ţări.

Realizarea lucrărilor la obiectivul principal a fost încredințată organizațiilor de execuție ale părții române. Echipamentele energetice din centrala de bază iugoslavă au fost asigurate şi montate de organizațiile iugoslave.

Centralele de bază au fost puse în funcţiune la capacitatea proiectată în anul 1986, centrala suplimentară iugoslavă în anul 2000. În zona selectată pentru amplasarea barajului, Dunărea se ramifică şi formează două braţe ce cuprind între ele insula numită Ostrovul mare

3 decembrie 1987 | Adunarea Generală a ONU adoptă rezoluții inițiate de România privind reducerea bugetelor militare, reglementarea pașnică a diferendelor dintre state, dezvoltarea bunei vecinătăți.

3 decembrie 1990 |  A murit (la Paris) George Tomaziu (n. 1915), pictor, desenator şi ilustrator de carte

Antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi amenințat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniștilor la putere în România este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forțată; grațiat în 1963; în 1969 părăsește România, stă un an la Londra şi apoi se stabilește la Paris.

3 decembrie 1991 |  Moare Petre Țuțea (89 de ani) ( n. 06.10.1902, Boteni, Muscel, jud Argeș), într-o rezervă a spitalului “Christiana” din București, înconjurat de reporteri.

“Ce înseamnă un om de dreapta?”, l-au întrebat jurnaliștii, cu câteva clipe înainte să se stingă din viață “Român absolut, asta înseamnă!”, a răspuns Țuțea. (Petre Țuțea – Între Dumnezeu şi Neamul meu, Fundația Anastasia, București, 1992).

Supranumit „Socrate al românilor”, „românul absolut” sau „țăranul imperial”, eseistul, filosoful și economistul Țuțea a fost redescoperit de societatea românească după 1989.

In ultimii ani, Petre Țuțea era asaltat zilnic de ziariști, care doreau declarații sau interviuri.
„Cum îmi zic ăștia mie? – Un Socrate român. Cum ai zice: un Iulius Caesar tătar!… ăștia vor să facă din mine un bătrân sclerozat, reacționar şi vorbăreț… știi ce-am să fac? N-o să mai primesc nici un ziarist aici, că doar nu sunt un automat care scoate propoziții la comandă…Este o vervă (n.r. a presei) care mă costă. Eu nu pot să fiu spontan și atunci spun într-o formă concisă ceea ce m-a preocupat sau mă preocupă încă” (Radu Preda, Jurnal cu Petre Țuțea – Ed. Humanitas).

„Cu verva sa fără pereche, dacă ar fi trăit la Paris, ar fi avut astăzi o reputație mondială. Vorbesc adesea despre el ca despre un geniu al vremurilor noastre sau, mai degrabă, ca despre singurul spirit genial pe care mi-a fost dat să-l întâlnesc în viața mea.”  – Emil Cioran, aprilie 1974.

Comunist convins, ca tânăr student, Țuțea scrie la săptămânalul “Stânga” (1931-1933, alături de Petre Pandrea, Sorin Pavel, Mircea Grigorescu, Petru Comarnescu ș.a), unde semnează cu pseudonimul P. Boteanu. „Eram un prost – avea să declare Țuțea la bătrânețe – la vârsta la care Eminescu scria «Luceafărul», eu jucam țurca marxistă”.

Când îl întâlnește pe Nae Ionescu, Țuțea trece de la stânga la dreapta, devenind legionar si colaborează la revista “Cuvântul” (1938). Condamnat si închis de regimul comunist de doua ori, intre 1948-1953 si 1956-1964 (eliberat în urma amnistiei generale).

Petre Țuțea este arestat prima oara pe 12 aprilie 1948, acuzat de spionaj în favoarea anglo-americanilor si închis, fără proces, la Ocnele Mari, apoi la Jilava; deoarece nu exista probe care sa susțină acuzațiile, căpitanul de securitate Nicolaescu Marin propune, conform unui referat din 10 decembrie 1949, încadrarea arestatului în prevederile Ordinului 5/1948, categoria preventivi, vizând arestarea foștilor legionari. In noiembrie 1950, prin Decizia M.A.I. nr. 193/1950, Țuțea este oficial internat pentru 24 de luni, „pentru activitate legionară„; perioada care însă se prelungește pana in 1953.

Arestat din nou în 1956, când „numitul Petre Țuțea este învinuit pentru faptul că din anul 1955 a început să participe la întâlniri clandestine împreună cu alți indivizi, unde s-au purtat discuții dușmănoase împotriva regimului de democrație-populară din R.P.R.” („Ordonanța de pornire a procesului penal”, 20 decembrie 1956, redactată de lt. Urucu Nicolae).

După dispariția sa, întreaga sa operă va fi publicată, iar printre cărțile sale se află ”Manifestul revoluției naționale” (în colaborare), „Bătrânețea și alte texte filosofice”,”Mircea Eliade”, ”Între Dumnezeu și neamul meu”, ”Omul – Tratat de antropologie creștină” (I-II), ”Philosophia perennis”, ”Proiectul de tratat. Eros”, ”Reflecții religioase asupra cunoașterii”, ”Lumea ca teatru. Teatrul seminar”,  ”321 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea”, ”Neliniști metafizice”, ”Filosofia nuanțelor”, ”322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea”, ”Ieftinirea vieții. Medalioane de antropologie economică” sau ”Ultimele dialoguri cu Petre Țuțea”.

La șase ani de la moartea sa, statul român a luat o primă măsură reparatorie faţă de memoria marelui gânditor, achitându-l, alături de alte trei persoane condamnate în 1957, prin Decizia nr. 55 din 21 octombrie 1997 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La 19 ianuarie 1998, Curtea Supremă de Justiție a dat și a doua decizie de achitare pentru Petre Țuțea, admițând recursul în anulare împotriva deciziei penale nr. 540 din 21 noiembrie 1959 a tribunalului suprem – Colegiul Militar, prin care Țuțea fusese condamnat la 18 ani muncă silnică și 8 ani degradare civică.

3 decembrie 1992 | Transmiterea primului SMS (Short Message Service) de către programatorul Neil Papworth.

Acesta a trimis de la un calculator primul mesaj text pe telefonul unui prieten, Richard Jarvis, care era angajat la compania de telefonie Vodafone, din Marea Britanie. Conținutul SMS-ului (o metodă de comunicare care cucerește utilizatorii începând din 2000) era: „Crăciun fericit”.

3 decembrie 1993 | Începe să emită, la București, „Radio Romantic”, la început cu numele Radio Antena 1

3 decembrie 1997 | In orașul canadian Ottawa, reprezentanți ai 121 de state au semnat un tratat privind interzicerea fabricării minelor antipersonal. Statele Unite, China și Rusia au refuzat sa semneze acest document.

3 decembrie 2020 | Coronavirus: SUA, New York: Summit extraordinar al ONU privind epidemia Covid-19, în mediul virtual (3 – 4 dec.)

3 decembrie 2020 | Beverly Hills, Los Angeles, California, SUA: Licitație cu vânzare de obiecte aparţinând cinematografiei, incluzând pistolul lui Sean Connery din primul film din seria James Bond, organizată de Casa de Licitații Julien’s

3 decembrie 2021 | După luni de intensificări constante ale forțelor rusești de-a lungul frontierei ruso-ucrainene, CNN raportează că Rusia dispune de suficiente capacități de-a lungul graniței cu Ucraina pentru a efectua o invazie rapidă și imediată.


3 decembrie 2022 | Charles Michael: „Criza din Ucraina afectează UE și SUA în mod diferit” →

3 decembrie 2022 | Suedia extrădează primul terorist condamnat în Turcia, în temeiul memorandumului de aderare la NATO →

3 decembrie 2022 | UE emite comunicatul oficial privind acordul asupra plafonului de preț la 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc

3 decembrie 2022 | Rusia spune că „nu va accepta” un plafon de preț impus pentru petrol →

3 decembrie 2022 | Țările G7, statele membre ale Uniunii Europene și Australia vor aplica plafonul de preț convenit pentru petrolului rusesc, de 60 de dolari pe baril, începând cu 5 decembrie

3 decembrie 2022 | Macron spune că noua arhitectură de securitate ar trebui să includă garanții pentru Federația Rusă


ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31


Lasă un comentariu