| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 294 | ˅ | ZIUA 659 | | RAZBOIUL ISRAEL – GAZA – ZIUA 69 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon si Apolonie (calendar creștin-ortodox)
- Sf. Ioan al Crucii (calendar romano-catolic)
- Ss Tirs, Leuciu, Calinic, Filimon, Apoloniu si Arian. S Ioan al Crucii (calendar greco-catolic)
14 decembrie 1280 | Prima atestare documentară a orașului Sighișoara
14 decembrie 1458 | Atestarea documentară a municipiului Onești, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare.
14 decembrie 1467 | Bătălia de la Baia: Ștefan cel Mare înfrânge armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova.
14 decembrie 1503 | Se naște Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician și medic francez
14 decembrie 1799 | Moare George Washington (n. 22 februarie 1732, Westmoreland, Virginia), primul președinte al Statelor Unite ale Americii
14 decembrie 1842 | Moare Iancu Jianu, căpitan de panduri la 1821 şi haiduc.
14 decembrie 1887 | Se naște Virgil Madgearu, politician român (d. 27 noiembrie 1940, asasinat); economist român, sociolog, și politician de stânga, membru proeminent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc (PNȚ).
14 decembrie 1910 | Primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție – inventat și pilotat de Henri Coandă (n. 7 iunie 1886, București – d. 25 noiembrie 1972, București), la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris.
Henri Coandă construiește primul avion cu reacție, pe care îl prezintă la Salonul internațional aeronautic din capitala franceză în 1910. A fost doar prima dintre numeroasele sale reușite.
Zborul scurt s-a încheiat cu un accident, din care inventatorul a scăpat nevătămat. Cu această ocazie, a observat un fenomen ciudat, pe care după 20 de ani de studiu l-a înțeles şi l-a denumit “Efectul Coandă”
14 decembrie 1911 | Exploratorul norvegian, Roald Amundsen, devine primul om la Polul Sud
14 decembrie 1918 | Marea Britanie acorda pentru prima oara femeilor dreptul de vot la alegerile generale.
14 decembrie 1918 | 
Moare, asasinat, Sidónio Bernardino Cardoso da Silva Pais (n. 1 mai 1872) – politician, ofițer militar și diplomat portughez, al patrulea președinte al Primei Republici Portugheze (decembrie 1917- decembrie 1918), în contextul Primului Război Mondial.
Politica sa, cunoscută ca Decembrism sau Sidonism (Consulado Sidonista, República Nova sau Nova República) desemnează regimul din Portugalia, în timpul guvernării sale – un regim anti-parlamentar, din timpul primei Republici, în 1917-1918. Parlamentul este subordonat Executivului, în încercarea de a pune capăt anarhiei și instabilității politice în această fază, iar puterile președintelui sunt întărite – prezidențialism. [mai mult]
Sidonio Pais, una dintre cele mai controversate figuri din istoria modernă a Portugaliei, a fost numit de scriitorul Fernando Pessoa „regele-președinte”(„presidente-rei”), o descriere care a rezistat în timp și care simbolizează regimul său de dictatură.
Devenit, succesiv, președinte al Juntei Revoluționare, din 8 decembrie 1917; președinte al ministerului, ministru de război și al afacerilor externe, din 11 decembrie același an; președinte al Republicii, din 27 decembrie 1917, prin modificarea constituției din 1911; președinte al Republicii, ales prin vot direct pe 28 aprilie, în calitate de unic candidat la președinție, și proclamat la 9 mai 1918. [mai mult]
Asasinarea sa a fost urmată o perioadă traumatizantă pentru Prima Republică. În esență Pais, un lider populist și carismatic, s-a prezentat ca fiind ultima speranță a țării, si a fost perceput ca atare pe scară largă. In realitate, stilul său autocratic de guvernare nu a reușit să impună ordinea promisa și nu a făcut decât să contribuie la haosul din Prima Republică și la subminarea legitimității acesteia.
Acest lucru explică de ce asasinarea sa a avut o influență atât de mare și de lungă durată asupra politicii portugheze. Din acel moment, cea mai mare parte a stabilității politice a dispărut, ducând la o criză permanentă, încheiată aproape opt ani mai târziu, cu lovitura de stat din 28 mai 1926, care a pus bazele a patruzeci de ani de dictatură.
Ideile lui Sidónio Pais au fost cruciale pentru consolidarea diverselor dictaturi din America și Europa, influențând regimurile totalitare proto-fasciste și militariste din întreaga lume, printre care Statul Nou al lui Getúlio Vargas (Brazilia) și António Salazar (Portugalia), precum și dictatura paraguayană a lui Rafael Franco.
Sidonismul a fost un precursor al militarismului modern, în special datorită concepției că problemele unei națiuni sunt interne (și nu externe); că statul este singura autoritate din țară, iar armata este singura entitate care poate comite violențe, în mod legitim; și că, pentru a transforma societatea, trebuie să fie recuperate valorile tradiționale.
14 decembrie 1918 | Se naște Radu Beligan (d. 20 iulie 2016, București), actor român de teatru și film. Membru de onoare al Academiei Române, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (1969 – 1989), deputat al Marii Adunări Naționale (1961 – 1975)
14 decembrie 1939 | Al Doilea Război Mondial: Războiul de Iarnă
Uniunea Sovietică este exclusă din Liga Națiunilor -organizația internațională de menținere a păcii creată la sfârșitul Primului Război Mondial, ca răspuns la invazia sovietică a Finlandei din 30 noiembrie. Cu toate acestea, Aliații nu declară război URSS.
14 decembrie 1946 | Moare Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, prozator român (n. 1868)
14 decembrie 1948 | România și India stabilesc relații diplomatice
14 decembrie 1955 | România, Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Ceylon, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Iordania, Laos, Libia, Nepal, Portugalia și Spania se alătură statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite.
14 decembrie 1958 | Prima Expediție Sovietică ajunge la Polul Sudic al Inaccesibilității.
14 decembrie 1976 | A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.
14 decembrie 2004 | Decretul 1151 prin care Ion Iliescu a numit toți membrii Colegiului Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie (IRRD), format din 25 de persoane, și anume: Petrică Balint, Sergiu Chiriacescu, Emilian Vasile Cutean, Iosif Dan, Emil Dumitrescu, Lorin Fortuna, Cazimir Ionescu, Claudiu Iordache, Eugenia Iorga, Mihai Ispas, Dumitru Mazilu, Alexandru Mironov, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Pastor, Romeo Raicu, Petre Roman, Adrian Sanda, Ioan Savu, Răzvan Theodorescu, Dan Toader, Doru Țigău, Viorel Vișan, Valentin Voicilă, Emil Vlădesan, Gelu Voican Voiculescu. Legea nu prevede vreun termen pentru mandatul Colegiului Național, aceștia fiind numiți pe viață. Ședința inaugurală a Colegiului Național s-a desfășurat în ziua de 15 decembrie 2004, la Senatul României
Colegiul Național a ales și Consiliul Științific al IRRD, organism alcătuit preponderent din istorici, cu rolul de a „supraveghea publicațiile care apar sub egida institutului”. Din cadrul Consiliului Științific provine directorul adjunct al IRRD, acesta fiind, de la înființare până acum, istoricul Ioan Scurtu. Dintre membrii Consiliului Științific mai fac parte, în 2007, Dan Berindei, Dinu C. Giurescu, Gheorghe Onișoru, Dumitru Mazilu.
Finanțarea IRRD este asigurată cu precădere din bugetul de stat al României, ca un subcapitol al bugetului Senatului (art. 8 din Legea 556/2004).
Pentru perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2005 bugetul institutului a fost de 24,4 miliarde lei (vechi), incluzând fond de salarii pentru 27 persoane În 2006 bugetul institutului a fost de 33,8 miliarde lei conform ziarului „Evenimentul”, respectiv 25,90 miliarde lei (din care 25,45 subvenție din bugetul statului) conform sitului Ministerului Finanțelor. În 2007 bugetul IRRD a fost de 26,2 miliarde lei, din care 25,7 subvenții de la buget. Pentru 2008 bugetul Institutului a fost de 1,8 milioane RON (18 miliarde lei vechi), în 2009 – 1.583 mii lei, in 2010 – 1.143 mii lei, în 2011 – 1.144 mii lei, în 2012 – 1.127 mii lei, în 2013 – 950 mii lei, în 2014 – 1.086 mii lei.
Camera Deputaților a respins, marți, 10 noiembrie 2020, cererea de reexaminare formulată de președintele Klaus Iohannis cu privire la respingerea Ordonanței de Urgenţă a Guvernului 91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.
În iunie 2020, Parlamentul a respins OUG 91/2019 care prevedea desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 şi abrogarea Legii 556/2004 privind înființarea acestui institut. Ca urmare, Senatul a trimis preşedintelui legea de respingere a OUG.
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională cu privire la decizia Parlamentului de respingere a OUG privind desființarea institutului, iar CCR a respins obiecțiile de neconstituționalitate.
Pe 13 octombrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea legii, invocând faptul că institutul „şi-a dovedit de-a lungul timpului ineficiența”.
„Institutul a avut ca obiect de activitate analiza ştiinţifică a premiselor, desfăşurării şi efectelor – în plan politic, economic şi social – ale Revoluţiei române din decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentate, obiective şi cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a ţării noastre, dar, în perioada în care a funcționat până la desființarea sa prin Ordonanța de Urgenţă a Guvernului 91/2019, nu a acționat în vederea atingerii scopului şi misiunii sale”, se arată în cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis.
14 decembrie 2012 | Masacrul de la școala din Sandy Hook
Atac armat la o școală primară din Connecticut, Statele Unite, unde au fost uciși 28 de persoane și încă două rănite. Majoritatea decedaților au fost copii cu vârste cuprinse între 5-10 ani și 6 adulți (inclusiv atacatorul și mama lui).
► Rusia atacă Kievul cu drone
► Ambasada Rusiei avertizează cu privire la „consecințele imprevizibile” dacă SUA vor trimite rachete Patriot în Ucraina
► Zelenski roagă Noua Zeelandă să sprijine refacerea mediului distrus de Rusia în Ucraina
► Negocierile cu Rusia pentru a pune capăt războiului ar trebui lăsate în seama președintelui ucrainean Zelenski, spune oficialul Casei Albe
14 decembrie 2022 | Scandalul „Qatargate”: Fosta vicepreședinte al Parlamentului European, eurodeputata socialistă Eva Kaili, acuzată de corupție, rămâne în arest până la 22 decembrie
Aducerea eurodeputatei socialiste elene Eva Kaili în faţa justiţiei belgiene, în presupusul scandal de corupţie legat de Qatar (‘Qatargate’), a fost amânată pentru data de 22 decembrie, a anunţat miercuri avocatul europarlamentarei, André Risopoulos, potrivit AFP.
Kaili, care a fost destituită marţi din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, va rămâne în arest până la data menţionată.
Ea a fost acuzată de corupţie, spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat în acest caz deschis în legătură cu tentative ale statului Qatar de a influenţa decizii economice şi politice ale Parlamentului European ce privesc situaţia drepturilor omului în această ţară.
Potrivit presei belgiene, au fost inculpați şi reținuți pentru aceleași delicte partenerul Evei Kaili, Francesco Giorgi, consilier în Parlamentul European, un lobbyist de la Bruxelles şi fostul eurodeputat italian Pier Antonio Panzeri, în urma percheziţiilor la domiciliul acestuia fiind găsită o sumă de peste un milion de euro. Justiţia belgiană va decide dacă aceştia rămân în arest sau nu.
”Cazul a fost disjuns” pentru Eva Kaili, care nu a putut fi prezentă miercuri la tribunal din cauza unei mișcări greviste în închisoarea unde se află, a explicat avocatul său. În aceste condiții, apărarea a solicitat amânarea audierii pentru data de 22 decembrie.
Un alt avocat al eurodeputatei, Michalis Dimitrakopoulos, a declarat marţi pentru AFP, la Atena, că Eva Kaili ”nu are cunoştinţă de existenţa banilor” în domiciliul său din Bruxelles.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.