Evenimentele zilei în istoria lumii – 25 decembrie

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

| RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 305 | ˅ | ZIUA 670 |
RAZBOIUL ISRAEL – GAZA – ZIUA 80 |
ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31
25 decembrie este a 359-a zi a calendarului gregorian și a 360-a zi în anii bisecți. Mai sunt 6 zile până la sfârșitul anului.
  • Nașterea Domnului (Crăciunul)
  • Sfânta Muceniță Eugenia (Calendar catolic)

25 decembrie 333 | Împăratul roman, Constantin cel Mare, își înalță cel mai tânăr fiu, Constans, la rangul de Cezar.

25 decembrie 800 | Încoronarea lui Carol cel Mare de către Papa Leon al III-lea ca împărat al Occidentului.

25 decembrie 1000 | Întemeierea Regatului Ungariei: Ungaria este întemeiată ca împărăție creștină de către Ștefan I al Ungariei.

25 decembrie 1642 | Se naște Isaac Newton, fizician și matematician englez (d. 1727)

25 decembrie 1848 | Orașul Cluj este ocupat de trupele insurgente maghiare conduse de generalul Iosif Bem (1794-1850), unul dintre personajele cheie ale Revoluției de la 1848.

În istoriografia poloneză şi în cea maghiară, Jozef Bem este prezentat ca un adevărat erou, în timp ce, cea românească îl prezintă în culori sumbre.

În tinerețe, Bem a slujit în armata imperială franceză, sub Napoleon Bonaparte; a primit legiunea de onoare și crucea regală pentru faptele de vitejie. La 1 decembrie 1848, din ordinul guvernatorului de facto al Ungariei, Lajos Kossuth, Bem a devenit comandantul armatei revoluționare maghiare, implicată în acțiunile de pe teritoriile Ungariei şi al Transilvaniei.

  • 6 decembrie 1848 – generalul Bem emite o proclamaţie către ardeleni,
    cerându-le să se supună guvernului ungar.
  • 7 decembrie 1848 – parlamentul ungar convocat respinge proclamarea noului
    împărat, declarându-l pe Franz Joseph uzurpator, iar pe cei care i se vor supune
    trădători de ţară.
  • 13 decembrie 1848 – ajuns la Şimleu, Bem îşi stabileşte statul major şi îşi alege
    adjutanţii: Czecz János, locotenent colonel şi şef de stat major, Forró, maior şi
    director al cancelariei, Anton Kurz, secretar cu gradul de maior. Bem
    declanşează ofensiva în Ardeal, obţinând rapid mari succese.
  • 18 şi 19 decembrie 1848 – Bem câştigă luptele de la Ciucea împotriva
    colonelului Urban şi a generalului c.c. Wardener.
  • 23 decembrie 1848 – Bem ocupă Dejul.
  • 24 decembrie 1848 – Bem ocupă Iclodul Mare, silind corpul militar imperial,
    condus de general-maiorul baron Wardener, să se retragă de la Cluj.
  • 25 decembrie 1848 – Bem intră în Cluj.
  • 27 decembrie 1848 – Bem emite o proclamație către locuitorii Transilvaniei, în
    limbile maghiară, germană şi română, în care declară că armata maghiară a
    venit să-i elibereze de sub „jugul reaţii shi tiranismului catanesc“ (jugul
    reacţiunii şi al tiraniei militare), cere predarea tuturor armelor de către
    locuitori, precum şi asigurarea necesarului de hrană, prin rechiziţii pe care le
    vor face ofiţerii maghiari. Bem acordă amnistie generală românilor şi saşilor.
  • 31 decembrie 1848 – Bem ocupă Bistriţa.
  • La finele lunii decembrie 1848 – Bem îl sileşte pe colonelul c.c. Urban să se
    retragă în Bucovina, dar este înfrânt la Dorna.
  • 13 ianuarie 1849 – generalul Bem intră în oraşul Târgu Mureş, care îi deschide
    porţile.
  • 21 ianuarie 1849 – Bem ocupă Ocna Sibiului şi atacă pentru prima oară Sibiul,
    dar imperialii înving. Se retrage la Slimnic, însă este urmărit de austrieci până
    la Şura Mare.

La sfârşitul lui iulie 1849 – Bem pierde Brașovul, Sibiul, Făgărașul, Sighișoara. Infrânt, în 31 iulie 1849, în bătălia de la Albeşti (lângă Sighişoara), de armatele austrice sprijinite de români şi de forţele ţariste, pe 13 august 1849, capituleaza la Şiria, lângă Arad. În timp ce alţi 13 generali ai armatei revoluționare maghiare au fost executați pentru înaltă trădare,

Josef Bem a fugit în Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islam, împreună cu 72 de ofiţeri şi cu 6.000 de soldaţi, din subordinea sa. (CRONOLOGIA ANILOR 1848-1849 ÎN TRANSILVANIA, Ela Cosma, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca)

In 2019, UDMR a depus coroane în Piața Sfatului în memoria lui Jozef Bem, comandantul despre care se spune că a ucis 40.000 de civili români în timpul Revoluției de la 1848

25 decembrie 1869 | Se naște Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, general și politician român de extremă dreaptă (d. 1937)

25 decembrie 1916 | Regele Ferdinand instituie ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, cu trei clase

25 decembrie 1917 | Este fondată Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

25 decembrie 1950 | Procesul celor trei lideri ai Armatei Negre.

Armata neagră a fost un grup de cincizeci de rebeli naționaliști moldoveni, care au dus o campanie împotriva Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în cadrul Uniunii Sovietice.

Tribunalul Militar Odessa a desfășurat o audiere cu ușile închise la Chișinău (în prezent Chișinău, Republica Moldova) și i-a condamnat pe Teodor Coșcodan, Ion Coșcodan și Ion Borș la împușcare pentru trădare, iar sentințele au fost executate la scurt timp după aceea.

Armata Neagră a fost o grupare organizată antisovietică în RSS Moldovenească (Basarabia). A fost formată în 1949, ca grup organizat anti-sovietic în Basarabia. Teodor Coșcodan, Ion Ganea, Vasile Plașca, Simion Alexa, Gavril Bodiu, Gheorghe Bogatu, Ion Coșcodan, Hariton Ciolpan, Pavel Cațer, Mihail Jardan, Grigore Iovu, Grigore Herța, Maria Buruiană au fost membri importanți ai organizației clandestine.

În iulie 1950, organizația avea 50 de membri activi.(Elena Postică, „Armata Neagră”. Organizație patriotică de rezistenţă sau „bandă teroristă antisovietică”, în Destin Românesc, 1996, 4, p. 73-84).

Întoarcerea armelor, din 23 august 1944, marchează inceptual ocupației sovietice si in restul României, iar guvernul comunist al lui Petru Groza recunoaște trei ani mai târziu frontiera stabilita prin ultimatumul din iunie 1940. Astfel, Basarabia, un teritoriu eminamente romanesc, intra oficial in componenta Uniunii Sovietice.
In anii care au urmat s-a clădit temelia comunizării jumătății estice a Moldovei anexate de sovietici, încercându-se extirparea oricăror urme ale conștiinței naționale românești, a limbii, a credinței si a culturii.

Una dintre mișcările de rezistenta cele mai cunoscute a fost Armata Neagra, creata in județul Balti, in jurul raioanelor Cornești, Chiscareni si Bravicea. Majoritatea celor care au aderat la Armata Neagra erau localnici din satele Năpădeni, Flămânzeai, Condrătești si Sinești.

Țăranii, care înduraseră Marea Foamete din anii 1946-1947, s-au văzut nevoiți sa renunțe la avutul lor de o viată si sa intre in cooperativele agricole ale statului sovietic.

In plus, pentru a facilita instalarea orânduirii comuniste in Basarabia si pentru a scăpa de „elementele” problematice care ar fi încetinit procesul, se preconiza ca, intre 5 si 6 iulie 1949, peste 40.000 de persoane sa fie deportate, respectiv cca la 11.000 de familii, dintre care 7000 erau formate din țărani.

25 decembrie 1963 | Moare Tristan Tzara (n. Samuel Rosenstock, 1896), poet și eseist român de etnie evreiască

25 decembrie 1970 | S-a înființat Ministerul Turismului.(Guvernul Ion Gheorghe Maurer (5))

25 decembrie 1977 | Moare Charles Chaplin, actor, regizor și producător britanic (n. 1889)

25 decembrie 1989 | Revoluția română: dimineața, la radio şi televiziune sunt transmise colinde și, pentru prima dată, în direct, slujba de Crăciun de la Catedrala Patriarhală.

25 decembrie 1989 | Revoluția română: conform Comunicatului nr. 2 al Frontului Salvării Naționale, toate unitățile Ministerului de Interne sunt integrate Ministerului Apărării Naționale.

25 decembrie 1989 | Revoluția română: în urma unui proces formal, Tribunalul Militar Extraordinar Român i-a condamnat la moarte pe Nicolae și Elena Ceaușescu, cu recurs.

În aceeași zi, la ora 15:45-16:00, sunt executați prin împușcare, la o bază militară din  Târgoviște.

Execuția soților Nicolae si Elena Ceausescu, 25 decembrie 1989

Cei desemnați sa execute cuplul Ceaușescu au început să tragă imediat după ce amândoi au fost puși in fata unui zid. În 1990, un membru al Frontului Salvării Naționale a raportat că în trupurile neînsuflețite ale acestora au fost găsite cca 120 de gloanțe.

Operațiunea s-a declanșat atât de rapid, încât echipa de filmare aflată la fata locului nu a reușit să înregistreze integral evenimentele; a fost filmată doar ultima rundă a tragerilor.

Televiziunea a difuzat un comunicat succint, anunțând că Elena şi Nicolae Ceaușescu au fost judecați de un Tribunal Militar Extraordinar.

Soții Ceaușescu au fost acuzați de genocid (peste 60.000 de victime), organizarea de acțiuni armate împotriva poporului român, distrugerea de bunuri obștești, subminarea economiei naționale şi tentativă de fugă din ţară pe baza unor fonduri depuse în bănci străine, de peste 1 miliard de dolari.

Cei doi au fost condamnați la moarte și la confiscarea averii. Inculpații nu au recunoscut legitimitatea tribunalului, refuzând, în consecință, să facă recurs. Sentința a fost executată în jurul orei 15.45, la unitatea militară din Târgoviște, unde erau sotii Ceausescu erau deținuți din 23 decembrie, potrivit Agerpres.

”A fost ultimul proces politic instrumentat şi desfășurat potrivit metodologiei şi procedurilor stabilite şi aplicate de regimul comunist în anii ’40 şi ’50 şi chiar ulterior. Sentințele la asemenea ‘procese’ erau decise de factorul politic prin organele de securitate care pregătiseră acuzarea. În acest caz, întreaga procedură judiciară a regimului comunist a fost comprimată, date fiind împrejurările excepționale ale momentului. […] Nicolae Ceaușescu şi soția sa au fost condamnați pe temeiul acelorași principii de judecată aplicate de regimul comunist împotriva tuturor acelora pe care îi considera adversari, principii pe deplin aprobate atunci şi de Nicolae Ceaușescu” – ”Istoria României în date”.

25 decembrie 1989 | Revoluția română: apare primul număr al ziarului ”Adevărul”, cotidian politic şi social (fostul organ CC PCR, Scânteia).

25 decembrie 1989 | Revoluția română: se constituie Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).

25 decembrie 1989 | Revoluția română: În noaptea de 25 spre 26 decembrie 1989, dispozitivul militar care apăra Aeroportul International Otopeni este atacat de grupuri diversioniste. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)

25 decembrie 1991 | Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice votează schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federația Rusă

25 decembrie 1991 | Mihail Gorbaciov își anunță demisia din funcția de președinte al URSS

Într–o declarație televizată, el a afirmat că își încetează activitatea ca președinte al Uniunii Sovietice, având în vedere situația nou creată, odată cu formarea CSI  (Comunitatea Statelor Independente).

25 decembrie 1991 | Statele Unite recunosc Federația Rusă, ca succesor al Uniunii Sovietice

Totodată, este recunoscuta și independenta unor foste republici sovietice. Anunțul a fost făcut de președintele George H.W. Bush, într-un discurs adresat națiunii.

25 decembrie 2017 | Papa Francisc s-a folosit de mesajul tradițional de Crăciun pentru a lansa luni un apel global la pace, care ar trebui să înceapă, potrivit spuselor sale, cu rezolvarea conflictului israeliano-palestinian.

Suveranul pontif a apărut la ora locală 12.00 (13.00 ora României, n.r.) în balconul central al Bazilicii Sfântul Petru din Roma pentru a susţine, cu ocazia Crăciunului, tradiționala binecuvântare „Urbi et Orbi” („Către oraş şi lume”).

„Vânturile războiului suflă în lumea noastră şi un model învechit de dezvoltare continuă să producă un declin uman, social şi ecologic”, a declarat papa Francisc.

„Crăciunul ne invită să ne concentrăm pe semnalele transmise de Iisus şi să Îl recunoaştem în chipurile copiilor, în special ale acelora pentru care, la fel ca în cazul lui Iisus, ‘nu există niciun loc în casă'”, a adăugat papa Francisc.

Liderul de la Vatican a spus că îl vede pe Iisus în chipurile copiilor care trăiesc în zonele afectate de război, în cele ale refugiaţilor şi în cele ale familiilor rămase fără locuri de muncă.

„Să ne rugăm la Domnul pentru pace în Ierusalim şi în întreaga Ţară Sfântă. Să ne rugăm că dorinţa de a relua dialogul va avea câştig de cauză în rândul tuturor taberelor implicate, pentru a se ajunge la o soluţie negociabilă ce va permite coexistenţa pacifistă a două state, israelian şi palestinian”, a mai spus papa Francisc.

Suveranul pontif a lăudat eforturile depuse de comunitatea internaţională ce vizează „ajutorarea acestui pământ rănit” pentru ca el să redescopere „concordia, dreptatea şi securitatea pe care le aşteaptă de mult timp”.

După decizia preşedintelui american Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, papa a cerut deja, recent, „să se respecte status-quoul” pentru acest oraş, în conformitate cu rezoluţiile ONU.

Decizia anunțată de Donald Trump a generat manifestaţii aproape zilnice în teritoriile ocupate din Israel şi a întunecat atmosfera în care se desfăşoară ceremoniile de Crăciun la care participă creştinii palestinieni.

Făcând în discursul său de luni un veritabil tur al lumii, papa Francisc i-a evocat şi pe copiii sirieni „încă marcaţi de război”, sperând că Siria va restabili „demnitatea pentru fiecare persoană” angajându-se „să reconstituie structura socială, independent de apartenenţa etnică şi religioasă”.

Suveranul pontif a vorbit, de asemenea, despre Irak, „încă rănit şi divizat de ostilităţile” din ultimii 15 ani, dar şi despre Yemen, „unde se desfăşoară un conflict în mare parte uitat”, în timp ce populaţia locală suferă de foame şi din cauza bolilor.

Papa şi-a completat revista zonelor marcate de instabilitate în lume, citând Sudanul de Sud, Somalia, Burundi, R.D. Congo, Republica Centrafricană, Nigeria, Venezuela şi Ucraina.

El a acordat însă o atenţie specială cursei înarmării nucleare la care participă liderul nord-coreean Kim Jong-Un şi a spus că se roagă „pentru ca în Peninsula Coreeană opoziţiile să fie depăşite şi pentru ca încrederea reciprocă să poată să se dezvolte în interesul lumii întregi”.

Apelul liderului de la Vatican intervine la scurt timp după ce Coreea de Nord a denumit duminică „un act de război” noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU şi a reafirmat că aceste măsuri nu o vor descuraja să îşi finalizeze programul nuclear şi cel balistic.

Referindu-se la cea mai recentă călătorie a lui în străinătate, efectuată în Myanmar, o ţară budistă, şi în Bangladesh, o ţară musulmană, două state aflate în centrul dramei prin care trece minoritatea musulmană Rohingya, papa Francisc a cerut în mesajul său de luni comunităţii internaţionale „să nu înceteze să acţioneze pentru ca demnitatea minorităţilor prezente în regiune să fie protejată într-o manieră adecvată”.

Mesajul de Crăciun rostit de papa Francisc s-a referit şi la dificultățile sociale ale familiilor în care „părinții nu au locuri de muncă”. Papa a deplâns „copilăria furată” a acelora care „sunt obligați să muncească de la o vârstă fragedă sau care sunt înrolați ca soldaţi, de către mercenari fără scrupule”.

Papa Francisc a abordat şi tema migranţilor, pe care a evocat-o şi în timpul slujbei pe care a ținut-o la Vatican în Ajunul Crăciunului. Luni, liderul de la Vatican a vorbit despre numărul mare de minori care călătoresc „singuri” în condiții inumane, devenind o pradă ușoară în faţa traficanților de ființe umane”.

„În ochii lor, vedem drama atât de multor migranţi, obligaţi să îşi pună în pericol vieţile pentru a înfrunta călătorii extenuante, care se încheie de atât de multe ori prin tragedii”, a adăugat liderul Bisericii Catolice.

În fiecare an, de Crăciun, papa susţine binecuvântarea „Urbi et Orbi” în Bazilica Sfântul Petru din Roma. Slujba din acest an a început la ora locală 12.00 şi reprezintă una dintre cele mai sacre cuvântări din calendarul catolic.
Binecuvântarea „Urbi et Orbi” a fost transmisă în acest an în direct, în streaming, pe canalul de Youtube al Vatican News şi de postul de televiziune catolic EWTN.

„Urbi et Orbi” se traduce prin sintagma „Către oraş (Roma, n.r.) şi lume”.
Termenul datează din epoca romană şi este utilizat de liderul Bisericii Catolice cu ocazia celor două cuvântări majore pe care le susţine în fiecare an – de Paşte şi de Crăciun. În timpul cuvântării „Urbi et Orbi”, papa rostește un mesaj care se încheie cu urările religioase tradiţionale, pronunțate în mai multe limbi.


► Putin spune că Rusia va distruge sistemele de apărare aeriană Patriot ale SUA

►Duma elaborează un proiect de lege care ar ridica taxele pentru rușii care au părăsit țara

ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31

Lasă un comentariu