| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 295 | ˅ | ZIUA 660 | | RAZBOIUL ISRAEL – GAZA – ZIUA 70 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Sf. Sfințit Mucenic Elefterie (calendar creștin-ortodox)
- Sf. Antia (calendar creștin-ortodox)
- Sf. Muceniță Suzana (calendar creștin-ortodox)
- Sf. Eleuteriu (calendar greco-catolic)
- Sf. Nino (calendar catolic)
15 decembrie 1840 | 
Rămășițele pământești ale lui Napoleon I sunt repatriate de pe Insula Sfânta Elena, locul decesului, în Franța și depuse în Domul Invalizilor din Paris.
15 decembrie 1860 | Împăratul Austriei, Franz Joseph I, decide alipirea Banatului la Ungaria, deși românii bănățeni au cerut înființarea unui „Căpitănat român”
15 decembrie 1885 | Moare Regele Ferdinand al II-lea al Portugaliei (n. 1816)
15 decembrie 1876 | A luat ființă Cercul Militar al ofițerilor din garnizoana București, actualul Cerc Militar Național.
Cercul Militar al Ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti s-a înființat pe 15 decembrie 1876, ca formă de asociere privată a ofițerilor, desfășurarea activităților fiind asigurata financiar prin cotizațiile membrilor. Noua instituție a fost pusă sub patronajul lui Carol I.
Primul conducător al Cercului Militar a fost generalul Alexandru Zefcari (1876-1877).
Cercul Militar a funcţionat, la început în localuri închiriate. După Războiul de Independență, Cercul Militar şi-a reluat activitatea; in acelaşi local Eforie. Din aprilie 1897, s-a mutat în Casa Greceanu aflată la intersecţia Calea Victoriei cu Bulevardul Regina Elisabeta, lângă biserica Doamnei.
În 1902, Cercul Militar a închiriat casa Oteteleşanu care, peste circa două decenii, va fi dărâmată, pe locul ei înălţându-se Palatul Telefoanelor.
Necesitatea unui local propriu s-a resimţit de la debutul activitătii. In 1889, generalul Eraclie Arion a lansat ideea construirii unui palat propriu care să găzduiască instituția Cercului Militar. In 1894 Cercul Militar și-a îndreptat atenția pentru un posibil loc de construcție al localului propriu sau sediu, pe terenul rămas viran în urma demolării Bisericii Sărindar.
15 decembrie 1917 | Se încheie armistițiul între Rusia Sovietică și Puterile Centrale
Pregătirile pentru conferință au revenit generalului Max Hoffmann, șeful de stat major al forțelor Puterilor Centrale de pe Frontul de Est (Oberkommando-Ostfront). Delegațiile care au negociat armistițiul au fost consolidate de reprezentanți proeminenți: din partea Puterilor Centrale s-au alăturat miniștrii de externe ai Germaniei, Richard von Kühlmann, și Austro-Ungariei, contele Ottokar Czernin, marele vizir otoman Talaat Pașa, cât și ministrul de externe Nassimy Bey. Bulgarii au fost conduși de ministrul justiției Popoff, secondat, ulterior, de premierul Vasil Radoslavov.
Delegația sovietică a fost condusă de revoluționarul rus și politicianul bolșevic Adolph Abramovich Joffe. Componența delegației a devenit mai coerentă, prin eliminarea majorității reprezentanților grupurilor sociale (precum țăranii și marinarii), și adăugarea generalului țarist Aleksandr Samoilo și a istoricului marxist Mihail Pokrovski. Din delegație mai făcea parte Anastasia Bitsenko, fostă asasină, care reprezenta stânga socialist-revoluționară, aflată în conflict cu bolșevicii.
Negociatorii s-au întâlnit în fortăreața din Brest-Litovsk, iar delegații au fost cazați în structuri temporare din lemn dispuse în curțile acesteia, deoarece orașul fusese ars până la temelii în 1915, de armata rusă care se retrăgea. Ei au fost primiți cordial de comandantul german al Frontului de Est, prințul Leopold de Bavaria, care a stat cu Joffe la masa principală, la banchetul de deschidere, cu o sută de invitați. La fel ca în timpul negocierilor pentru armistițiu, ambele părți au continuat să ia cina și să mănânce împreună, amical.
La 22 decembrie, au început negocierile de pace la Brest-Litovsk.
La 3 martie 1918, noul guvern rus, aflat sub conducerea lui Lenin, și Puterile Centrale, au semnat tratatul de la Brest-Litovsk (Brześć Litewski), prin care Rusia bolșevică a ieșit din Primul Război Mondial.
Cu toate acestea, câteva luni mai târziu, Germania va pierde războiul, semnând, 11 noiembrie 1918, Armistițiul german sau Pacea de la Compiegne.
15 decembrie 1938 | Este înființat prin decret (publicat in MO pe 16 decembrie) Frontul Renașterii Naționale, sub conducerea regelui Carol al II–lea.
După alegerile din iunie 1939, câștigate de FRN, devenit partid unic, un regulament derivat din decretul–lege impune tuturor deputaților și senatorilor să poarte uniforma FRN și să depună jurământul de credință regelui.
15 decembrie 1939 | La Atlanta a avut loc premiera filmului „Pe aripile vântului”, în regia lui Victor Fleming, cu Vivien Leigh și Clark Gable.
15 decembrie 1944 | Se reia publicarea revistei „Bilete de papagal”, director Tudor Arghezi (16 dec. 1944 – 12 feb. 1945).
Revista „Bilete de papagal” a inaugurat în literatura română o nouă specie literară – tableta. Potrivit politicii editoriale, fiecare număr al revistei urma să fie realizat de unul dintre colaboratori.
Revistă de mici dimensiuni, „Bilete de papagal” cuprindea 4 pagini cu dimensiunile de 32×12 cm. Primele două numere ale ziarului au fost integral scrise de Tudor Arghezi, în calitate de director fondator. Printre colaboratorii revistei s-au numărat, de-a lungul vremii, Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Gala Galaction, Geo Bogza, Emil Botta, Eugen Ionescu.
„Un ziar atât de mic nʼa mai apărut niciodată, nici la furnici. Neavând ziarul mare, în care să scrie nerozii importante, redactorul acestei foiţe de ţigare dă la lumină mai puţin de cât o fiţuică şi se mărgineşte să publice crîmpeie surâzătoare. Idealul lui nu era de altfel decât să realizeze, în universul hârtiei tipărite, un echivalent al puricelui din lumea de carne şi oase. Un purice nervos, dotat cu o remarcabilă natură de inspector-general, aţâţat de o inițiativă şi o ipoteză nouă la fiece săritură şi zigzag, este orişicum o creaţiune catalogată în albumul ilustrat al lucrurilor făcute de Dumnezeu, în ziua lui a șaptea de odihnă” – Tudor Arghezi, citat în primul număr, din 2 februarie 1928, al revistei „Bilete de papagal”.
„M-am folosit de acest titlu al meu […] când ca rubrică, un timp, când ca ziar cotidian mai înainte şi mai tîrziu. […] Biletul vrea să precizeze o concepție literară şi, dacă se acceptă, un stil. […] Tableta sau Biletul sunt nişte sinteze și pot să ia accente de la vers, clarități de la satiră şi culori de la poezie” – Tudor Arghezi, [1946], citat în revista „Bilete de papagal“, din 18 mai 2002, număr unic, Editor Muzeul Literaturii Române.
La doi ani după apariţia revistei, urmează o perioadă de pauză; revista revine în 1930 şi, respectiv, în 1937; după 33 de numere, revista este interzisă. Reapare, pentru ultima oara, în 1944, cu o ultimă serie de 48 de numere.
15 decembrie 1945 | Generalul american, Douglas MacArthur, emite, în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate în Pacific, un ordin prin care shintoismul nu mai este religie de stat în Japonia
15 decembrie 1947 | Se naște George-Mihail Pruteanu, lingvist, eseist și politician român (d. 2008)
15 decembrie 1948 | Este înființată Opera Maghiară de Stat din Cluj.
15 decembrie 1948 | Se naște Cornel Nistorescu, prozator, publicist.
15 decembrie 1950 | Începe evacuarea Hungnam
Forțele Națiunilor Unite și cetățenii nord-coreeni au început să se evacueze din portul Hungnam din Coreea de Nord.
15 decembrie 1950 | 
Președintele SUA, H. S. Truman s-a adresat națiunii la radio, la ora 22:30, de la Casa Albă, anunţând că va proclama o urgență națională
„Casele noastre, națiunea noastră, toate lucrurile în care credem sunt în mare pericol”, a spus el. „Acest pericol a fost creat de conducătorii Uniunii Sovietice”.
El a adăugat că „Viitorul civilizației depinde de ceea ce facem – de ceea ce facem acum și în lunile următoare.”
Aproape de finalul discursului său, după ce a subliniat ce trebuie făcut, el le-a spus ascultătorilor: „Din cauza tuturor acestor lucruri despre care am vorbit cu voi, mâine dimineață voi emite o proclamație prin care voi declara că există o urgență națională.”
15 decembrie 1950 | În România are loc votarea legii Planului Cincinal de dezvoltare a economiei naționale pentru anii 1951-1955
15 decembrie 1951 | Se naște Ioan Luchian Mihalea, fondatorul grupurilor „Song”, „Minisong” (d. 1993)
15 decembrie 1964 | Oficialitățile canadiene au arborat pentru prima dată actualul lor steag, reprezentând o frunză roșie de arțar.
15 decembrie 1965 | Navetele spațiale americane „Gemini 6” și „Gemini 7” au realizat prima întâlnire în spațiu.
15 decembrie 1966 | Moare Walt Disney (n. 1901), producător și regizor american.
15 decembrie 1970 | Naveta spațială rusească Venera–7 efectuează prima aterizare a unei sonde pe planeta Venus.
15 decembrie 1971 | 
CRIZA DIN PAKISTAN: Indira Gandhi îi adresează o scrisoare președintelui Nixon (prin intermediul ambasadorului Indiei în SUA)
In acest mesaj, Gandhi acuză marile puteri ale lumii, în special SUA, că, în pofida eforturilor depuse de India, acestea nu au acordat atenția cuvenită revoltelor din Pakistanul de Est și situatei create începând din 25 martie, când Yahya a declanșat represiunea împotriva propriului său popor, provocând astfel exodul refugiaților bengalezi in India, si, în cele din urma, războiul indo-pakistnez, care putea fi prevenit dacă, în decursul acestor nouă luni, s-ar fi adoptat soluțiile politice necesare.
Replica lui Nixon către Gandhi, față de aceste acuzații, are loc pe 18 decembrie 1971, printr-o scrisoare pe care președintele SUA a cerut să fie distribuită inclusiv presei, pentru a deveni publică.
15 decembrie 1971 | CRIZA DIN PAKISTAN: Londra vs Washington – O telegrama de la ambasada SUA din Londra expune o serie de puncte de vedere ale Regatului Unit cu privire la India/Pakistan.
Regatul Unit, pentru care „politicile SUA sunt un motiv de dezamăgire”, regretă, printre altele, „faptul că Guvernul SUA a considerat necesar să suspende ajutorului economic acordat Indiei.”
Documentul subliniază ca, pentru miniștrii și oficialii britanici, este „un motiv de dezamăgire și de îngrijorare faptul că, în ultima vreme, au existat diferențe pronunțate între politicile SUA și cele ale Regatului Unit cu privire la unele probleme importante.”
Regatul Unit a dezaprobat decizia SUA de a nu acorda ajutor Indiei și „a fost dezamăgit să afle că SUA și-a folosit influența pentru a convinge alte guverne, în special Japonia și Germania, să adopte poziții similare” în această privință. De asemenea, punctul de vedere britanic, conturat pe baza informațiilor disponibile, este că „liderii din Bangladesh nu se vor mulțumi cu nimic mai puțin decât independența completă”.
A doua zi, 16 decembrie, Nixon îl informează pe Kissinger că intenționează să continue linia dură în ceea ce privește asistența economică pentru India, dar ii atrage atenția că nu dorește ca aceasta decizie să devină publică.
15 decembrie 1978 | 
Carter anunță că SUA și China au convenit să stabilească legături diplomatice începând cu 1 ianuarie (Comunicat comun emis de Statele Unite și Republica Populară Chineză, Washington, D.C., 12/15178).
15 decembrie 1980 | Un document elaborat în cadrul Biroului pentru Afaceri Europene, Departamentul de Stat al SUA, intitulat „Incertitudini în România”, relevă declinul nivelului de trai din România și furnizează informații generale privind reacția președintelui Nicolae Ceausescu față de criza din Polonia.
15 decembrie 1985 | Secretarul de stat al SUA, George Shultz, a efectuat o vizită în România, la București.
El i-a transmis președintelui Nicolae Ceaușescu un mesaj scris din partea președintelui SUA, Ronald Reagan, în care i se atrăgea atenția că România poate pierde clauza națiunii celei mai favorizate (acordată RSR cu zece ani in urmă, la 28 iulie 1975), dacă nu întreprinde eforturi serioase de îmbunătățire a situației drepturilor omului.
Un punct esențial l-a constituit cererea privind importul în România și distribuirea Bibliilor și a altor materiale cu caracter religios, precum și atenuarea anumitor măsuri administrative împotriva grupărilor religioase nerecunoscute.
Ceaușescu nu a reacționat privitor la posibila deteriorare a relațiile româno-americane, aflate oricum în impas. El a respins criticile părții americane referitoare la situația drepturilor omului, considerându-le opera unor „grupuri de interese speciale” si a susținut că aceste drepturi, în viziunea sa – dreptul la muncă, la o viață liberă și demnă, la participarea directă la viața economică și socială în condiții depline și egale – erau asigurate în România, „legarea drepturilor omului de problema emigrării fiind cu totul nepotrivită”.
15 decembrie 1988 | La Geneva se adoptă rezoluția 43/177 a ONU, prin care se i-a act de proclamarea statului Palestina, reafirmându-se necesitatea pentru „o soluție justă şi cuprinzătoare” în Orientul Mijlociu
Adunarea Generală a ONU a mai stabilit ca, începând din 15 decembrie 1988, sã fie folosită denumirea de Palestina, în loc de Organizația pentru eliberarea Palestinei (OEP).
15 decembrie 1994 | Este lansat Netscape Navigator 1.0.
15 decembrie 1995 | Madrid: La Conferința Uniunii Europene, șefii de stat și de guvern au convenit asupra noii monede europene.
Aceasta a fost denumită „EURO” și a înlocuit moneda națională din Germania, Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda, Grecia la 1 ianuarie 2002.
15 decembrie 1999 | Germania acceptă să plătească 10 milioane de mărci drept compensații persoanelor supuse la muncă forțată în timpul nazismului.
15 decembrie 1999 | Are loc, la Berlin, reuniunea inaugurală (15-16 decembrie 1999) a G20
Ministrul canadian de finanțe, Paul Martin, este ales prim președinte, iar ministrul german de finanțe, Hans Eichel, a găzduit reuniunea inaugurală.
G20 a fost prefigurat la reuniunea la nivel înalt a G7 de la Köln din iunie 1999 și înființat oficial la reuniunea miniștrilor de finanțe ai G7 din 26 septembrie 1999.
Începând cu 2022, există 20 de membri în grup: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană. Spania, Națiunile Unite, Banca Mondială, Uniunea Africană și alte organizații sunt invitați permanenți.
Statele Unite au sugerat, în timpul războiului ruso-ucrainean din 2022, ca Rusia să fie exclusă din G20.
15 decembrie 2000 | Centrala nucleară rusă de la Cernobîl este închisă definitiv.
15 decembrie 2000 | Paul al României afirmă, într-un comunicat, că „în data de 6 octombrie 2020, Alteța Sa Regală Prințul Moștenitor Paul al României, însoțit de distinsul său avocat, dr. Luis Rolo, a fost desemnat sub jurământ unic executor judecătoresc al întregii averi a bunicului său (Majestatea Sa Regele Carol al II-lea al României, care a decedat la Estoril în 1953); drepturile de succesiune vor fi redeschise în 21 decembrie 2020 la Tribunalul de la Lisabona”.
Condamnat, pe 17 decembrie 2020, la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa, prințul Paul, 72 de ani, a fost dat în urmărire internațională pe 18 decembrie, după ce polițiștii nu l-au găsit acasă pentru a pune în executare mandatul de încarcerare.
Completul de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost format din magistrații Florentina Dragomir (președinte), Ioana Ilie și Ionuț Matei. Sentințele sunt definitive și executorii, nu mai pot fi atacate.
15 decembrie 2021 | Cetățeanul rus Vadim Krasikov este condamnat în Germania pentru uciderea lui Zelimkhan „Tornike” Khangoshvili – o execuție cu trei împușcături care s-a petrecut pe 23 august 2019, în parcul central Kleiner Tiergarten din Berlin, după ce Krasikov l-a urmărit pe Khangoshvili pe o bicicletă.
Procurorii federali germani au numit-o o crimă politică ordonată de Rusia și au susținut că Vadim Krasikov este un fost colonel în serviciul rus de informații FSB.
În conformitate cu cererile procurorilor, instanța a decis că crimele lui Krasikov, în vârstă de 56 de ani, au fost deosebit de grave, o constatare care ar putea împiedica o eliberare anticipată după 15 ani de închisoare, așa cum este obișnuit în sistemul de justiție german.
„Cel mai târziu în iunie 2019, organele de stat ale guvernului central al Federației Ruse au luat decizia de a lichida Tornike Khangoshvili la Berlin”, a declarat judecătorul Olaf Arnoldi.
Khangoshvili a comandat o miliție în Cecenia între anii 2000 și 2004 și s-a luptat cu rușii, care l-au catalogat drept „terorist”.
Ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Nechayev, a declarat reporterilor că acest verdict este „o decizie părtinitoare, motivată politic, care agravează serios relațiile deja dificile ruso-germane”, potrivit agenției de presă de stat rusă, RIA Novosti.
Nechayev a calificat teza implicării statului rus în aceasta crimă ca fiind „absurdă”, dar nu a prezentat nicio dovadă convingătoare în acest sens. El a numit condamnarea lui Vadim Krasikov drept „un act neprietenos evident”, și a spus că Rusia nu va eșua să răspundă.
Autoritățile germane au concluzionat în decembrie 2019 că agenți ruși sau persoane legate de aceștia au fost implicați în asasinat, iar Germania a expulzat doi diplomați ruși. Autoritățile au spus că oficialii ruși nu au cooperat la investigație, în ciuda solicitărilor repetate la nivel înalt.
Cazul ar putea exacerba tensiunile dintre cele două țări, deja tensionate din cauza sprijinului președintelui Vladimir Putin pentru liderul belarus Alexander Lukașenko și a persecuției de către Putin a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi. După ce a fost otrăvit în Rusia, Navalnîi a fost tratat și recuperat în Germania, pentru a fi închis la întoarcerea sa la Moscova.
15 decembrie 2021 | Administrația Biden a făcut publice miercuri 1491 de documente, până acum secrete, referitoare la asasinarea președintelui John F. Kennedy.
15 decembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene au efectuat joi cel mai puternic atac cu bombardamente în estul țării
15 decembrie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA anunță extinderea instruirii forțelor armate ucrainene
15 decembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia nu va „dicta” asistența de securitate pe care SUA o oferă Ucrainei, spune secretarul de presă al Pentagonului
15 decembrie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA emite noi sancțiuni care vizează mandatarii ruși din Ucraina, guvernatorii ruși și un oligarh legat de Putin
15 decembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Erdogan spune că Borrell nu poate defini și oficializa relațiile Turciei cu Rusia
15 decembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Putin cere guvernului să obțină o creștere tangibilă a salariilor reale în 2023
15 decembrie 2022 | Războiul din Ucraina: Senatul SUA a adoptat un proiect de lege pentru apărare care include 800 de milioane de dolari în sprijinul Ucrainei
15 decembrie 2022 | China spune că SUA este un sabotor al sistemului comercial multilateral, expert în agresiune
Învinovățind Washingtonul pentru sabotarea sistemului comercial internațional și agresiune, China a cerut joi SUA să respecte regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
„SUA a devenit un sabotor al sistemului comercial multilateral, un manipulator care aplică standarde duble în politicile industriale, un perturbator al lanțurilor industriale și de aprovizionare globale și un expert în unilateralism și bullying”, a declarat Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei.
Wang a răspuns miercuri la o revizuire cu ușile închise a politicii comerciale a SUA la OMC cu sediul la Geneva, unde Beijingul a criticat Washingtonul.
Beijingul a depus marți o plângere la OMC împotriva restricțiilor unilaterale ale SUA asupra exporturilor de cipuri.
Potrivit unei transcriere a conferinței sale de presă zilnice care a avut loc astăzi la Beijing, Wang a spus că, deși SUA, pe de o parte, solicită o concurență loială, „pe de altă parte, au implementat subvenții discriminatorii masive pentru a menține sectoarele interne în fruntea jocului”.
„SUA refuză să pună în aplicare un număr mare de hotărâri de soluționare a diferendelor care au intrat în vigoare și continuă să impună tarife mari unilaterale la scară largă conform legislației interne”, a adăugat el.
Oficialul Ministerului chinez de Externe a acuzat Washingtonul de „întrerupere a lanțului de aprovizionare și sprijinire a prietenilor, un abuz al așa-numitei „jurisdicții cu braț lung” și constrângerea altor membri OMC să acționeze în conformitate cu legislația internă a SUA”.
Wang a mai susținut că „din ce în ce mai multe țări spun nu unilateralismului și protecționismului SUA”.
„SUA trebuie să-și repare imediat calea, să respecte regulile OMC, să ia măsuri credibile pentru a apăra autoritatea sistemului comercial multilateral și să se întoarcă cât mai curând posibil la comunitatea națiunilor care susțin multilateralismul”, a spus Wang.
15 decembrie 2022 | 
National Archives and Records Administration a lansat o nouă tranșă de 13.173 de documente legate de asasinarea președintelui John F. Kennedy, în 1963.
Istoricii și oamenii de știință ai asasinatului vor începe acum să treacă in revistă depozitul masiv de date și documente – împreună cu teoreticienii conspirației, convinși că Lee Harvey Oswald a avut co-autori în acea zi.
O dezvăluire timpurie despre cele mai recente documente desecretizate ale dosarului asasinării lui JFK este că guvernul a interceptat corespondența către și de la actrița și activista Jane Fonda, posibil parte a Operațiunii SHAMROCK.
Operațiunea SHAMROCK a implicat Agenția Națională de Securitate ( NSA ) in obținerea de informații și date de la marile companii de telecomunicații atât despre străini, cât și despre cetățenii americani, precum și un program de „copertă de corespondență” al CIA și FBI care presupunea deschiderea și fotografierea a sute de mii de e-mailuri — fără un mandat de percheziție sau o notificare a expeditorilor sau destinatarilor corespondenței.
15 decembrie 2022 | Premierul kosovar depune cererea de aderare la UE
Albin Kurti, prim-ministrul Kosovo nerecunoscut, a înaintat joi la Praga o cerere Republicii Cehe, care deține președinția rotativă a UE, de a adera la bloc, a informat Reuters.
Cinci dintre cele 27 de țări membre UE – Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru – nu recunosc independența Kosovo, ceea ce face imposibil acum să se facă vreo mișcare practică de pregătire pentru admiterea sa în UE.
Problema are o singură soluție: o recunoaștere a independenței Kosovo de către Belgrad. În ultimele luni, Uniunea Europeană a împins în mod activ Serbia să recunoască independența Kosovo, argumentând că poziția cu privire la Kosovo și relațiile cu Rusia sunt principalele obstacole în calea admiterii Serbiei în UE.
Depunerea cererii coincide cu summitul șefilor de stat UE de la Bruxelles, dar problema admiterii Kosovo nu este pe ordinea de zi a summit-ului.
Mai mult, diplomatul UE Josep Borrell a spus mai devreme că calea către UE pentru Belgrad și Pristina este prin dialog și stabilizarea situației din Kosovo.
Serbia a declarat anterior că cererea Kosovo de a adera la UE ar fi o încălcare gravă a acordurilor de la Washington, care au fost semnate la 4 septembrie 2020 de președintele sârb Aleksandar Vucic și de prim-ministrul Kosovo nerecunoscut, Avdullah Hoti, sub presiunea președintelui american Donald Trump.
Acest document conține angajamente reciproce ale Belgradului și Pristina, inclusiv un moratoriu privind promovarea de către Pristina a candidaturii sale la organizațiile internaționale, precum și suspendarea de către Belgrad a activității sale cu capitalele lumii care vizează revocarea recunoașterii independenței Kosovo.
La începutul lunii august 2021, parlamentul Kosovo nerecunoscut a refuzat să ratifice acordurile de la Washington.
Cererea Kosovo de a adera la UE încalcă nu numai acordurile de la Washington, ci și legea europeană, a declarat Vucic într-o vizită în Ungaria joi, potrivit unui discurs transmis de serviciul de știri Tanjug.
„Da, astăzi ei (Pristina) încalcă oficial Acordul de la Washington, iar la toate acestea vom răspunde diseară, în urma unei ședințe de cabinet. Voi spune din nou că ceea ce fac unele țări UE este o încălcare a tratatului UE, articolul 49, pentru că condiția pentru a adera la UE este să fii o țară europeană. Nu știu ce criteriu se folosește pentru a decide dacă este sau nu țară: opinia unei țări, deși cea mai mare din UE, opinia colectivă a tuturor țărilor UE sau apartenența la ONU. Dar am învățat deja toate acestea, trebuie să luptăm și să ne protejăm interesele statului”, a spus liderul sârb.
Provincia sârbă autonomă Kosovo și Metohija și-a declarat independența în 2008 și a încercat recent să se alăture organizațiilor internaționale.
Jumătate din cele 193 de țări ale ONU, inclusiv Rusia, India și China, se opun recunoașterii independenței Kosovo.
15 decembrie 2022 | Olanda spune că Bulgaria mai are nevoie de o evaluare înainte de a intra în spațiul Schengen
Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi pentru Euractiv că Bulgaria mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen.
„Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil Bulgaria poate adera. Nu este un ‘nu acum’ „, a declarat Rutte.
Între timp, preşedintele bulgar Rumen Radev a spus, pe marginea summitului UE, că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la UE trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme.
Aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen a fost blocată de Austria şi de Olanda pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
|
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.