| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 292 | ˅ | ZIUA 657 | | RAZBOIUL ISRAEL – GAZA – ZIUA 67 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Kenia: Independența față de Marea Britanie (1963)
- Sf. Cuvios Spiridon al Trimitundei (calendar creștin-ortodox; calendar greco-catolic)
- Sf. Mucenic Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului (calendar creștin-ortodox)
- Sf. Fecioara Maria de la Guadalupe; Ss. Conrad; Vincelin (calendar romano-catolic)
12 decembrie 1098 | Prima cruciadă. Asediul de la Ma’arrat al-Numan
Cruciații străpung zidurile orașului și masacrează cca 20.000 de locuitori. Datorită lipsei alimentelor, se relatează că s-ar fi recurs la consumarea cadavrelor umane.
12 decembrie 1701 | Edict imperial, care lasă românilor din Transilvania libertatea de a practica una dintre religiile provinciei sau de a şi-o păstra pe cea ortodoxă.
12 decembrie 1787 | Pennsylvania devine cel de-al doilea stat american care ratifică Constituția SUA.
12 decembrie 1821 | Moare Scarlat Callimachi, domn al Țării Românești și al Moldovei (n. 1773)
12 decembrie 1864 | Episcopia ortodoxă de la Sibiu este ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad și de Caransebeș; Andrei Șaguna a fost numit mitropolit.
12 decembrie 1868 | Înființarea agenției diplomatice române la Viena.
12 decembrie 1895 | Se naște Ilie Lazăr, jurist și politician român (d. 1976)
12 decembrie 1915 | Se naște Frank Sinatra (Francis Albert), actor și cântăreț american (d. 1998)
12 decembrie 1927 | S-a înființat Asociația Presei Sportive din România.
12 decembrie 1930 | Editorialul din iLanga îndeamnă muncitorii africani să boicoteze campania anti-pass (anti-pașaport), despre care se credea că este manipulată de comuniști.
12 decembrie 1939 | Se naște Tudor Octavian, scriitor și publicist român.
12 decembrie 1941 | Al Doilea Război Mondial: La insistențele guvernelor german și italian, România declară război SUA
Între cele două țări nu au loc operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.
La 12 decembrie 1941, sub presiunile lui Manfred von Killinger și Renato Bova Scoppa, reprezentanții Germaniei și Italiei la București, guvernul român a declarat război Statelor Unite ale Americii. In prealabil, în urma atacului japonez de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941, Hitler declarase, pe 11 decembrie, război Statelor Unite.
Mareșalul Ion Antonescu se confesa, confidențial, unor ziariști români cu acest prilej: ”Eu sunt aliatul Reich-ului împotriva Rusiei, dar sunt neutru între Marea Britanie și Germania. Sunt pentru americani contra japonezilor”.
SUA contrasemnează declarația de război cu întârziere de o jumătate de an de la emiterea ei, la insistențele guvernului sovietic.
Pe 2 iunie 1942 președintele Franklin D. Roosevelt înaintează Congresului declarația de război a SUA contra României.
Pe 3 iunie, este adoptată în unanimitate de Camera Reprezentanților, iar pe 4 iunie Senatul aprobă documentul.
Pe 6 iunie 1942, S.U.A. declara război României și Bulgariei.
De abia atunci s-au resimțit în România efectele declarației de război împotriva Americii.
Primele acțiuni efective de luptă armată dintre România și Puterile Aliate, cu care țara nu avea frontiere directe, s-au consumat abia în noaptea de 11 spre 12 iunie 1942, când 13 bombardiere americane Liberator, decolând din Egipt, au bombardat Ploieștiul, însă ținta a fost ratata cu câteva zeci de kilometri.
La 1 august 1943, atacul împotriva zonei petrolifere de pe Valea Prahovei se repeta, cu 177 aparate decolate de la Benghazi, Libia.
Bombardamentele asupra României au fost reluate la 4 aprilie 1944, asupra Bucureștiului.
12 decembrie 1941 | Relațiile diplomatice dintre SUA si România au fost întrerupte, când România a declarat război Statelor Unite
Ministrul american, Franklin Mott Gunther, a murit la București la 22 decembrie, înainte de a putea părăsi țara; cu toate acestea, SUA nu au declarat război României până la 5 iunie 1942.
Relațiile diplomatice au fost restabilite la 1 octombrie 1946, când Mihai Ralea și-a prezentat scrisorile de acreditare, în calitate de prim ministru postbelic al României în Statele Unite.
12 decembrie 1944 | Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate rușilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu, semnată la Moscova, la 12 septembrie, 1944.
12 decembrie 1953 | Se naște Dan C. Mihăilescu, istoric și critic literar, traducător, cronicar literar român
12 decembrie 1955 | Se naște Sorin Ilieșiu, operator și regizor de film român.
12 decembrie 1979 | URSS decide sã trimită trupe în Afganistan.
[Vezi memoriile lui Georgy Kornienko: „Când si de ce a fost luata decizia de a trimite trupe in Afganistan„]
12 decembrie 1982 | 
Nicolae Ceaușescu acorda un interviu jurnalistului austriac Manfred Scheuch de la ziarul „Arbeiter Zeitung”:
12 decembrie 1983 | Moare Amza Pellea (n. 1931), actor român de teatru și film
12 decembrie 1987 | Radu Filipescu este arestat, anchetat, maltratat pentru difuzarea de manifeste prin care solicită organizarea unui referendum.
12 decembrie 1991 | Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.
12 decembrie 1993 | Constituția Federației Ruse a fost adoptată printr-un vot la nivel național
12 decembrie 1993 | 
Moare Alexandru Drăghici (n. 26 septembrie 1913, Tisau, jud. Buzau)
Comunist român, de profesie lăcătuș, Drăghici a lucrat ca muncitor feroviar; în 1930, a intrat în Partidul Comunist; a participat, din 1931, la mișcările greviste ale muncitorilor ceferiști; in 1935 a fost arestat şi condamnat la închisoare în același proces cu Ana Pauker. A fost închis la Jilava, Doftana, Caransebeș şi în lagărul de la Târgu Jiu.
Deputat in Marea Adunare Naționala (MAN) în perioada anilor 1946-1948, președinte al MAN (28 decembrie 1949 – 26 ianuarie 1950), viceprim-ministru de două ori (18 martie 1961 – 27 iulie 1965 şi 9 decembrie 1967 – 26 aprilie 1968); acuzator public pe lângă Tribunalul Poporului (27 aprilie 1945), care judeca inculpații învinuiți de crime de război sau considerați dușmani ai poporului.
„Nu există, tovarăși, o invenție, nu există o noutate în lume şi unde, legat de ea, să nu apară imediat și un rus, despre care se spune că de fapt acesta a «descoperit» mai înainte noutatea, invenția respectivă“.
Alexandru Drăghici a controlat represiunea comunistă de inspirație sovietică din 1952 până în 1964.
A fost cel mai longeviv și mai puternic ministru de Interne, numit pe 27 mai1952, după destituirea lui Teohari Georgescu, la a cărui epurare a contribuit.
Drăghici a făcut parte, alături de Teohari Georgescu şi Iosif Rangheț, din comisia care l-a anchetat pe Lucrețiu Pătrășcanu (arestat la 28 aprilie 1948) şi a elaborat informarea pe baza căreia s-a hotărât judecarea acestuia (6-13 aprilie 1954).
Fost ministru al Securității Statului, Alexandru Drăghici a intenționat, fără a pune în aplicare, să folosească batalioanele de instrucție ale grănicerilor pentru operațiuni în munți, împotriva grupurilor de partizani din cadrul rezistenței armate anticomuniste. După unele informații, în 1956 s-ar fi opus extrădării lui Imre Nagy, fost premier al guvernului de la Budapesta, care, după eșecul insurecției anticomuniste maghiare a fost deportat în România, și deținut la Snagov.
În 1958, personalul Trupelor de Securitate era stabilit la 5.633 ofițeri, 4.108 sergenți reangajați, 1.416 angajați civil și 46.028 militari în termen, adică 57.185 persoane. Alexandru Drăghici a fost general-maior (30 decembrie 1950), general-locotenent (2 octombrie 1952), general-colonel (20 august 1955).
Ulterior exclus din PCR, in 1968, ca urmare a conflictelor sale cu Nicolae Ceaușescu, locul său în structuri fiind ocupat de Ion Iliescu.
În 1969 a fost numit director al „IAS Buftea”, funcție pe care a păstrat-o până în anul 1972, când a ieșit la pensie.
După 1989, regimul Iliescu decide începerea cercetării penale împotriva lui Drăghici, pentru crimele comise în trecut.
Drăghici a fugit, în 1991, împreună cu soția sa, Marta Cziko, în Ungaria, la fiica lor Alexandra, stabilindu-se la Budapesta. Autoritățile din România au solicitat extrădarea, dar Ungaria a respins cererea, motivând că faptele au fost prescrise din punctul de vedere al jurisprudenței.
Drăghici a decedat la Budapesta, pe 12 decembrie 1993. În același an, a fost inculpat și condamnat în contumacie, pentru ordinul privind asasinarea lui Ibrahim Sefit.
12 decembrie 2002 | Uniunea Europeană invită zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta -, să se alăture UE, începând cu 1 mai 2004
Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Termenul aderării pentru România și Bulgaria a fost fixat pentru 2007.
12 decembrie 2003 | Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă
12 decembrie 2004 | 
Alegeri prezidențiale turul II. Primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, câștigă alegerile, învingându-l pe primul ministru Adrian Năstase.
12 decembrie 2015 | La Paris s-a semnat un tratat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020.
► Noile sancțiuni UE vor lovi propagandiștii Kremlinului
► Ucraina nu dorește să negocieze cu Ungaria un ajutor financiar oferit în afara pachetului de asistenţă financiară propus de UE
► Viktor Bout, traficantul de arme eliberat de SUA, devine membru de partid
► Vaticanul se oferă să găzduiască dialogul asupra Ucrainei
► Rusia spune că reprezentanții Vaticanului nu și-au cerut încă scuze pentru declarațiile Papei Francisc
► Un grup de state UE și-a exprimat oficial nemulțumirea față de afirmațiile lui Emmanuel Macron referitoare la „garanțiile de securitate” pentru Rusia
► UE impune Iranului noi sancţiuni
12 decembrie 2022 | Autoritățile iraniene au spânzurat în public un bărbat condamnat pentru uciderea a doi membri ai forțelor de securitate, a doua execuție legată de protestele anti-guvernamentale în mai puțin de o săptămână.
Execuția lui Majidreza Tahnavard, pe 12 decembrie, raportată de agenția de presă Mizan a ministerului de Justiție, a venit după ce un tribunal revoluționar din Mashahd l-a condamnat pentru „război contra lui Dumenezeu” – un delict care poate duce la o sentință de condamnare cu moartea.
Verdictul a fost dat din cauză că Majidreza Tahnavard ar fi ucis, cu un cuțit, în noiembrie, doi membri ai faimoaselor miliții paramilitare Basij.
Tribunalele revoluționare din Iran au fost criticate pe plan internațional deoarece nu le permite celor judecați să îşi aleagă un avocat și nici să vadă probele pe care se bazează acuzațiile împotriva lor.
12 decembrie 2022 | Credibilitatea UE este pusă la îndoială, după acuzațiile că o țară din Golf ar fi oferit mari sume de bani și cadouri unor oficialități ale Parlamentului European pentru a le influența deciziile
În deschiderea sesiunii, președinta Parlamentului European Roberta Metsola a anunțat declanșarea unei anchete interne privind scandalul provocat de acuzațiile de corupție contra vicepreședintei PE Eva Kaili, europarlamentar din Grecia.
„Nu va exista impunitate. Nici unul din cei responsabili nu va avea acest Parlament de partea lui”, a spus Metsola, adăugând că e nevoie de o transparență sporită privind întâlnirile dintre membrii Parlamentului European și actorii externi.
Între timp, procurorii belgieni anti-corupție au informat că birourile Parlamentului European urmează să fie percheziționate.
Totodată, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că acuzațiile contra Evei Kaili sunt un motiv de mare îngrijorare, și a amintit că în trecut a propus înființarea unui organism independent care să vegheze la respectarea eticii în toate instituțiile Uniunii Europene.
Tot luni, susține Reuters, citând o sursă care are informații legate de această chestiune, autoritățile de la Atena au înghețat toate bunurile Evei Kaili, principalul suspect în acest caz, și una din cele patru persoane arestate și puse sub acuzare în Belgia la sfârșitul săptămânii trecute.
12 decembrie 2022 | România, Ungaria și Georgia vor semna un acord privind energia electrică cu Azerbaidjanul
Liderii Ungariei, României, Georgiei și Azerbaidjanului intenționează să se întâlnească sâmbătă, în capitala României, pentru a încheia un acord privind un conector submarin de electricitate care ar putea deveni o nouă sursă de energie pentru Uniunea Europeană, pe fondul crizei energetice provocată de războiul din Ucraina.
Acordul se referă la amplasarea unui cablu pe sub Marea Neagră care ar urma să lege Azerbaidjanul de Ungaria, prin Georgia și România, potrivit lui Bertalan Havasi, ofițerul de presă al premierului ungar Viktor Orban.
Havasi a confirmat pentru Associated Press că Orban intenționează să se deplaseze sâmbătă la București pentru semnarea acordului.
Agenția ungară de știri MTI a relatat că Orban, președintele român Klaus Iohannis, premierul georgian Irakli Garibașvili și președintele azer Ilham Aliev vor participa la eveniment, alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat, în august, că Azerbaidjanul va produce în curând „cantități mari de energie electrică ecologică” și că Ungaria va semna proiectul de conectare, deoarece acesta necesită participarea a două țări membre ale UE pentru a primi finanțare din partea blocului.
Szijjarto a mai spus că proiectul ar putea fi finalizat în trei sau patru ani și că ar fi un pas important în direcția diversificării surselor de aprovizionare cu energie și a îndeplinirii obiectivelor de neutralitate a emisiilor de carbon.
12 decembrie 2023 | Războiul ISRAEL-GAZA: ONG-urile solicită guvernului Marii Britanii să oprească vânzările de arme către Israel
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
|
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.