| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 304 | ˅ | ZIUA 669 | | RAZBOIUL ISRAEL – GAZA – ZIUA 79 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Ziua Luptătorului Antiterorist – stabilită în amintirea eroilor Unității Speciale de Luptă Antiteroristă care și-au jertfit viața în 24 decembrie 1989
- Ajunul Crăciunului (Calendar ortodox și greco-catolic)
- Adam și Eva (Calendar evanghelic și romano-catolic)
- Sf. Cuvioasă Muceniţă Eugenia. Ajunul Crăciunului (Calendarul Creştin-Ortodox 2019; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)
24 decembrie 1726 | Întemeierea orașului Montevideo, de către spanioli, care încercau, astfel, să creeze un punct fortificat împotriva expansiunii portugheze.
Orașul s-a aflat sub stăpânirea succesivă a spaniolilor, portughezilor şi englezilor. Din 1828 a fost capitala Uruguayului.
24 decembrie 1814 | Reprezentanți ai Statelor Unite ale Americii și cei ai Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au semnat Tratatul de la Gent (în Belgia de astăzi, pe atunci aflat într-un teritoriu disputat între Primul Imperiu Francez și Regatul Unit al Țărilor de Jos), prin care pun capăt Războiului din 1812.
Tratatul a restaurat în mare parte relațiile dintre cele două țări la status quo ante bellum. Din cauza mijloacelor lente de comunicație din epocă, vestea semnării a ajuns în SUA abia după două săptămâni, iar bătălia de la New Orleans s-a dat după semnarea tratatului, dar înainte de ratificarea lui.
24 decembrie 1868 | 
Decretul nr. 2042 al lui Carol I, prin care Ludovic Steege este numit agent diplomatic al României la Viena, Berlin şi Sankt Petersburg.
24 decembrie 1871 | Premiera operei în patru acte „Aida”, de Giuseppe Verdi (bazată pe un libret scris de Antonio Ghislanzoni), la Opera din Cairo, cu prilejul festivităților inaugurării Canalului de Suez, precum şi a inaugurării primului teatru muzical de la Cairo
24 decembrie 1943 | 
În discursul său, susținut la radio cu ocazia sfârșitului de an, președintele SUA, F. D. Roosevelt, anunță că generalul Eisenhower va fi comandantul suprem al forțelor armate americane, care vor sosi, în curând, în Europa
24 decembrie 1950 | Potrivit unor surse din cadrul Ministerului britanic de Externe, generalul MacArthur a dat curs unei solicitări din 9 decembrie, de a folosi bomba atomică în Coreea, întocmind „o listă de ținte de întârziere” care a fost înaintată Președintelui Truman.
MacArthur a considerat că va avea nevoie de patru bombe pentru a le utiliza asupra „forțelor de invazie”, alte patru împotriva „concentrațiilor critice de putere aeriană inamică” și alte 26 pentru țintele sale preselectate. Reporterul Bruce Cumings avea să-și dezvăluie descoperirile 42 de ani mai târziu în „The Bulletin of the Atomic Scientists”.
24 decembrie 1962 | România şi Confederația Elvețiană stabilesc relații diplomatice, la nivel de ambasadă
Relațiile diplomatice, la nivel de legație, au fost stabilite la 9 mai 1911, primul ministru plenipotențiar al României în Elveția fiind Nicolae Cantacuzino, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare președintelui Confederației, Camille Decoppet, la 16 iunie 1911.
24 decembrie 1964 | Se inaugurează Teatrul pentru copii „Ion Creangă” din București, cu premiera piesei „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul nou-înființatului teatru.
Decretul de constituire al Teatrului „Ion Creangă” va fi emis pe 4 mai 1965. Tot în acest an ia fiinţă ASSITEJ – Asociația Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret, din care face parte şi Teatrul „Ion Creangă”, România fiind una dintre ţările fondatoare.
24 decembrie 1979 | Începe războiul Afgano-Sovietic de nouă ani (până pe 15 februarie 1989).
În noaptea de 24 decembrie 1979, trupele sovietice au ocupat Afganistanul, avându-l ca țintă principală pe Hafizullah Amin (care preluase puterea, după ce a ordonat asasinarea lui Taraki, în octombrie 1979). URSS a intrat în Afganistan, ţară cu care se învecinează, încercând să consolideze regimul pro-sovietic instaurat la Kabul.
Aproape 100.000 de soldați sovietici au preluat controlul asupra principalelor orașe și marilor rute de transport. Rebeliunea a fost rapidă și extinsă, iar sovieticii i-au tratat dur pe rebelii Mujahedini și pe cei care ii sprijineau, distrugând sate întregi, pentru a se asigura că nu vor deveni refugii sigure pentru inamic.
Sovieticii au reușit, în cele din urmă, lichidarea revoluționarului comunist, președintele Hafizullah Amin (pe 27 decembrie 1979), instalând ulterior un nou guvern-marionetă, condus de comunistul afgan, Babrak Karmal. În războiul care a urmat, forțele afgane ale Partidului Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susținute de forțele sovietice, au luptat contra rebelilor islamiști Mujahedini.
Rebelii au fost susținuți de mai multe ţări, printre care și SUA, Arabia Saudită, Pakistan și alte state musulmane, în contextul politic internațional al Războiului Rece.
Din cauza costului ridicat, coroborat cu inutilitatea politica finala a acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, comparat cu cel americano-vietnamez (războiul din Vietnam). Până la mijlocul anilor ’80, peste cinci milioane de bărbați, femei și copii – cca o treime din populația Afganistanului – a emigrat în Pakistan, Iran și în alte ţări, într-unul din cele mai mari exoduri din istoria lumii, de după cel de-al Doilea Război Mondial.
În războiul de nouă ani, aproximativ un milion de civili au fost omorâți de bombardamentele rusești asupra satelor afgane; totodată, și-au pierdut viața 90.000 de luptători Mujahedini, 18.000 de soldați afgani și 14.500 de soldați sovietici.
Ultimele trupe sovietice s-au retras din Afganistan între 15 mai 1988 și 15 februarie 1989. După retragerea sovieticilor, s-a dezlănțuit un război civil, care a pregătit terenul pentru preluarea puterii de către talibani, în 1996.
24 decembrie 1979 | TOP SECRET – National Intelligence Daily publică un raport de situație privind relația URSS-Afganistan.
Printre altele, se precizează că „Moscova a negat ieri, într-un articol din Pravda, rapoartele occidentale potrivit cărora unități de luptă sovietice au fost introduse în Afganistan, respingându-le ca fiind „pure invenții” menite să „semene semințele otrăvite ale neîncrederii în relațiile dintre popoarele afgan și sovietic”.
Articolul acuză, de asemenea, SUA și China de antrenarea insurgenților afgani în bazele din Pakistan.”
24 decembrie 1987 | Este dat în exploatare, la București, tronsonul de metrou Crângaşi – Gara de Nord, efectuându-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R.
24 decembrie 1989 | Revoluția din decembrie: Biblioteca Centrală a Universității a fost arsă în circumstanțe incerte; peste 500.000 de cărți, împreună cu aproximativ 3.700 de manuscrise, au fost distruse.
vezi si Raportul conversației cu ambasadorul SUA în URSS J. MATLOCK, 24 decembrie 1989
24 decembrie 1991 | Rusia preia locul URSS, la Națiunile Unite
În ziua următoare (25 decembrie), președintele Gorbaciov a demisionat, iar pe 31 decembrie URSS a încetat să mai existe
24 decembrie 2011 | 
Kim Jong Un este declarat, public, comandant suprem al Armatei Populare Coreene
A fost numit oficial, în această funcție, la 30 decembrie 2011, când Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitorilor din Coreea a proclamat că „dragul şi respectatul Kim Jong Un, vicepreședintele Comisiei Militare Centrale a WPK, și-a asumat comandamentul suprem al Armatei Populare Coreene”.
La 26 decembrie 2011, principalul ziar nord-coreean, Rodong Sinmun, a raportat că Kim Jong Un a acționat ca președinte al Comisiei Militare Centrale și lider suprem al țării, după moartea tatălui său.
24 decembrie 2020 | In Bucureşti, sunt introduse noile carduri contactless pentru accesul la metrou
Acțiunea are loc în cadrul modernizării sistemului de taxare, procesul urmând a se desfășura în mod etapizat în perioada imediat următoare.
Astfel, Metrorex începe distribuirea acestor carduri contactless pentru abonamentele lunare elevi/studenți în casieriile speciale din stațiile de metrou: Universitate (din 24 decembrie), Piața Unirii (din 28 decembrie), Piața Unirii 2 (din 29 decembrie), Gara de Nord 1 (din 30 decembrie).
Reprezentanții Metrorex menționează că sistemul modern de acces integrat la nivelul fiecărei porți de acces permite mai multe modalități alternative de acces, respectiv cu cartela magnetică, cu cardul bancar contactless şi cu noul card contactless Metrorex
► Atac rusesc asupra orașului Herson
24 decembrie 2022 | Șeful turc al apărării spune ca e timpul ca NATO să spună „stop” „impertinenței” Greciei
(Anadolu) – Pe fondul „abordărilor bine intenționate” ale Turciei de a face din Marea Egee şi Mediterana o „mare de prietenie”, șeful apărării ţării a cerut sâmbătă NATO să îndemne Grecia să îşi „oprească” „impertinența”.
„În ciuda abordărilor noastre bine intenționate, Grecia continuă să provoace și să escaladeze tensiunile și atitudinea sa ilegală”, a declarat Hulusi Akar, la reuniunea de evaluare a Ministerului Apărării Naționale de la sfârșitul anului, citat de Anadolu.
Afirmând că Grecia a hărțuit de două ori în ultima săptămână avioanele turcești care participau la exercițiile NATO, Akar a spus: „Această atitudine ostilă arată în mod clar că Grecia a devenit atât de arogantă, încât nu ține cont de principiile și valorile de bază ale NATO. Este timpul ca NATO să spună Greciei „opriți” la această impertinență.”
Turcia se așteaptă ca politicienii și oficialii militari greci „să-și inverseze imediat atitudinile încăpățânate și provocatoare” pe care le-au adoptat în scopuri politice interne, îndemnându-i să rezolve problemele existente prin dialog.
Subliniind că Grecia ar trebui să ia o lecție din istorie, Akar a subliniat și evenimentele din 9 septembrie 1922, de la Izmir, un oraș de pe coasta de vest a Turciei care a fost eliberat de ocupația greacă în Războiul de Independență al Turciei.
Turcia, membră NATO de peste 70 de ani, s-a plâns de acțiunile provocatoare repetate și de retorica Greciei în regiune în ultimele luni, inclusiv privind înarmarea insulelor din apropierea țărmurilor turcești care sunt demilitarizate, conform obligațiilor tratatelor. Se spune că astfel de mișcări zădărnicesc eforturile Turciei de bună-credință pentru pace.
Cu privire la ofertele de aderare a Suediei și Finlandei la NATO, Akar a reiterat așteptarea Turciei de la cele două țări nordice „de a-și îndeplini angajamentele pe care le-au semnat la Madrid, și anume să reducă sprijinul lor față de teroriști și să elimine restricțiile pe care le-au impus Turciei pe lista de extrădare.”
„Este atât de simplu”, a spus el.
Ministrul apărării naționale a comentat, de asemenea, vânzarea potențială de către SUA a avioanelor de luptă F-16 către Turcia, spunând că, deoarece Ankara lucrează pentru „îmbunătățirea abordării omologilor noștri americani”, se așteaptă la o concluzie „pozitivă și concretă” a vânzării și modernizarea aeronavelor de la Washington.
Akar a subliniat, de asemenea, percepțiile negative în rândul publicului turc și american, care s-au accentuat din cauza sprijinului SUA pentru teroriștii PKK/YPG din Siria, acuzațiilor împotriva Ankarei de a dăuna luptei împotriva Daesh/ISIS și Washingtonul s-a îndepărtat de fosta sa politică echilibrată din Turcia și Relațiile cu Grecia și ridicarea embargoului asupra armelor asupra administrației cipriote grecești.
„Așteptăm măsurile și corecțiile necesare de la aliatul și partenerul nostru strategic, Statele Unite, în aceste chestiuni”, a adăugat el.
Ankara a solicitat de la SUA avioane F-16 și kituri de modernizare în octombrie 2021. Acordul de 6 miliarde de dolari ar include vânzarea a 40 de avioane, precum și kituri de modernizare pentru 79 de avioane de război pe care Forțele Aeriene Turce le au deja în inventar.
Cu privire la cifrele operaționale ale forțelor armate turcești, Akar a spus că cel puțin 3.982 de teroriști au fost „neutralizați” de la începutul anului în nordul Irakului și Siria.
El a precizat că anul acesta au fost efectuate un total de 553 de operațiuni, dintre care 100 de mari dimensiuni și 453 de scară medie, în timp ce 4.103 peșteri folosite de teroriști au fost distruse, au fost confiscate în jur de 2.800 de arme și peste 1 milion de muniții.
Turcia este în strânsă cooperare și coordonare cu autoritățile irakiene în operațiunile sale din nordul Irakului împotriva teroriștilor PKK, a mai spus Akar, adăugând că cel puțin 506 teroriști au fost neutralizați și aproape 2.000 de mine și explozibili lucrați manual au fost distruse, împreună cu aproape 600 de peșteri, adăposturi și tuneluri, ca parte a Operațiunii Claw-Lock.
Autoritățile turce folosesc termenul „neutralizare” pentru a sugera că teroriștii în cauză s-au predat sau au fost uciși sau capturați.
Teroriștii PKK au ascunzătoare în nordul Irakului, peste granița cu Turcia, pe care le folosesc pentru a pune la cale atacuri asupra Turciei.
Türkiye a lansat Operațiunea Claw-Lock în aprilie pentru a viza ascunzătoarele grupării teroriste PKK din regiunile Metina, Zap și Avasin-Basyan din nordul Irakului, situate în apropierea graniței cu Turcia.
A fost precedată de două operațiuni – Claw-Tiger și Claw-Eagle – lansate în 2020 pentru a elimina teroriștii care se ascund în nordul Irakului și complotează atacuri transfrontaliere în Turcia.
Din 2016, Ankara a lansat, de asemenea, un trio de operațiuni antiteroriste de succes peste granița sa din nordul Siriei pentru a preveni formarea unui coridor terorist și pentru a permite stabilirea pașnică a rezidenților: Euphrates Shield (2016), Olive Branch (2018) și Primăvara Păcii (2019).
În campania sa teroristă de peste 35 de ani împotriva Turciei, PKK – listată ca organizație teroristă de către Turcia, SUA și UE – a fost responsabil pentru moartea a peste 40.000 de persoane, inclusiv femei, copii și sugari, susţine Anadolu.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.