Evenimentele zilei în istoria lumii – 20 august

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

| RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 178 | ZIUA 543 |
ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31
20 august este a 232-a zi a calendarului gregorian și a 233-a zi în anii bisecți.

20 august 917 | Bătălia de Acheloos: Țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.

20 august 1000 | Întemeierea statului maghiar de Sfântul Ștefan. Astăzi, sărbătorită ca zi națională în Ungaria.

20 august 1083 | Primul rege al Ungariei, Ștefan I, este canonizat de papa Grigore al VII-lea.

20 august 1191 | Regele cruciaților, Richard I, ucide 3.000 de prizonieri musulmani în Akko

20 august 1469 | Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.

20 august 1604 | Garnizoana spaniolă Sluis se predă contelui Maurice

20 august 1641 | Anglia și Scoția semnează Tratatul de Pacificare

20 august 1648 | Bătălia de la Lens: francezul Duc d’Enghien îi învinge pe spanioli

20 august 1672 | Johan de Witt, om de stat și consilier al Olandei. și fratele său, Cornelis, sunt asasinați brutal de o gloată furioasă, la Haga

20 august 1749 | Începe domnia fanariotă a lui Constantin Racoviță în Moldova

20 august 1781 | George Washington își muta trupele spre sud, pentru a lupta împotriva Cornwallis

20 august 1791 | Navigatorul danez, Vitus Jonas Behring, descoperă Alaska

20 august 1794 | Generalul maior „Mad Anthony” Wayne învinge o forță comună britanică-americană la Fallen Timbers, Ohio, în bătălia finală a Războiului Indian de Nord-Vest

20 august 1865 | Președintele SUA, Andrew Johnson, proclamă sfârșitul „insurecției” în Texas

20 august 1866 | Președintele SUA, Andrew Johnson, declară oficial că Războiul Civil American s-a încheiat

20 august 1884 | Apare primul mare cotidian, „Universul”.

Primul director al publicației este Luigi Cazzavillan.

20 august 1905 | Revoluționarul chinez, Sun Yat-sen („tatăl Chinei moderne”), formează T’ung Meng Hui, o uniune a tuturor societăților secrete hotărâte să doboare Manchus (dinastia Qing)

Primul președinte și fondator al Republicii China, Sun (n. 12 noiembrie 1866 – d. 12 martie 1925 (58 de ani)) este adesea denumit „Tatăl națiunii” în Republica China, Hong Kong, Macao și „precursorul revoluției democratice” din Republica Populară Chineză. Sun a jucat un rol instrumental în răsturnarea dinastiei Qing în anii care au dus la Revoluția Xinhai. A fost numit președinte provizoriu al Republicii China, în 1912.

Ulterior a co-fondat Partidul Naționalist din China, servind ca primul său lider. O figură a unificării în China post imperială, Sun rămâne unic printre politicienii chinezi din secolul al XX-lea, fiind venerat de ambele părți ale strâmtorii Taiwanului.

20 august 1908 | Statul liber Congo devine Congo belgian

20 august 1910 | Opoziția, susținută de SUA, îl doboară pe Madriz în Nicaragua

20 august 1914 | Primul Război Mondial: Forțe germane ocupă Bruxelles, în timp ce armata belgiană s-a retras la Anvers

20 august 1914 | Primul Război Mondial: Generalul german, von Bulow, execută 211 de belgieni

20 august 1914 | Primul Război Mondial: Bătălia de la Gumbinnen – Prusia de Est: rușii i-au învins pe germani

20 august 1914 | Primul Război Mondial: Bătălia de la Morhange – trupele germane ucid mii de francezi

20 august 1914 | Primul Război Mondial: Trupele bavareze ucid 50 de locuitori din Nomeny, Franța

20 august 1918 | Primul Război Mondial: Marea Britanie deschide ofensiva pe frontul occidental

20 august 1926 | Răscoală împotriva lui Rezā Shāh Pahlavi, în Iran

20 august 1935 | Lovitură militară a generalului Pons și a președintelui Ibarra, în Ecuador

20 august 1939 | Ofensivă rusă sub generalul Zjoekov, împotriva invaziei japoneze în Mongolia

20 august 1940 | Louis Buchalter este acuzat de crimă în Los Angeles, pentru uciderea lui Harry Greenberg – un asociat mafiot al proprietarului cazinoului Meyer Lansky -, și a mafiotului Bugsy Siegel

20 august 1940 | Marxistul Leon Troțki (7 noiembrie [s.v.. 26 octombrie] 1879 – 21 august 1940), este atacat de comunistul spaniol și agentul NKVD, Jaime Ramón Mercader del Río (n. 7 februarie 1913, Barcelona – d. 18 octombrie 1978), în casa sa din Mexic, unde se refugiase după ce fusese exilat de Stalin.

Troțki – creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în Revoluția bolșevică -, moare o zi mai târziu.

Jaime Ramón Mercader del Río, comunist spaniol și agent NKVD – oficial, asasinul lui Leon Troțki

Mercader a fost distins cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice, Ordinul lui Lenin și Steaua de aur, după eliberarea sa din închisoarea mexicană, în 1960. Și-a împărțit timpul între Cuba, Uniunea Sovietică și alte țări.

20 august 1940 | Prim-ministrul britanic, Winston Churchill, ține al patrulea discurs faimos, în timpul războiului, in onoarea piloților din Royal Air Force

„Niciodată atâția oameni nu au datorat atât de mult unui număr atât de mic de semeni ai lor”, a spus Churchill („Never in the field of human conflict was so much owed by so many to so few”).

20 august 1941 | Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad

20 august 1941 | Al Doilea Război Mondial: Poliția face un raid în districtul 11 din Paris și reține peste 4000 de bărbați evrei

20 august 1944 | Al Doilea Război Mondial: Generalul francez, Charles de Gaulle, revine în Franța

20 august 1944 | Al Doilea Război Mondial: Începe Operațiunea Iași-Chișinău, o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice împotriva forțelor Axei

Bătălia pentru România sau A Doua Ofensivă Iași-Chișinău, după numele celor două mari orașe, a avut loc în perioada 20-29 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Obiectivul ofensivei sovietice, a Fronturilor al 2-lea și al 3-lea Ucrainean, era înconjurarea și distrugerea Grupului de Armate Sud (în cadrul căruia luptau forțele Axei – germane și române), și ocuparea României, deschizând calea către Balcani și permițând, astfel, armatei Roșii să-și reia avansul strategic în Europa de Est.

Sovieticii au reușit camuflarea intențiilor lor într-o asemenea măsură, încât comandantul german, general-colonelul Friessner, declara, la 18 august 1944, în avanscena declanșării operațiunii, că nu se așteaptă la niciun atac și că, dacă, totuși, ar fi unul, ar avea proporții reduse.

Operațiunea s-a încheiat cu pierderi de ambele părți și modificarea liniei frontului, coroborată cu ieșirea României din război (23 august 1944) de partea Axei și trecerea ulterioară de partea Aliaților.

Pentru germani – care si-au diminuat efectivele cu cel puțin 200.000 de oameni uciși in acest conflict -, a fost o înfrângere masivă, comparabilă cu cea de la Stalingrad.

Pierderile României au însumat 8.305 morți, 24.989 răniți si 153.883 de soldați dispăruți sau prizonieri.

La nivel politic, ofensiva a precipitat acțiunea regelui Mihai de înlăturare de la putere a mareșalului Antonescu și de scoatere a țării din Axă. Aproape imediat după 23 august 1944, între români și foștii lor aliați germani și unguri a izbucnit războiul pentru eliberarea teritoriului cedat Ungariei după Dictatul de la Viena din 1940.

20 august 1941 | Al Doilea Război Mondial: Comandorul Horia Macellariu (n. 28 aprilie/10 mai 1894 – d.11 iulie 1989)  este numit șef de stat major român, în cadrul Misiunii Navale Germane din România

După patru luni, devine comandant al Escadrilei de distrugătoare compusa din patru nave puternice, respectiv comandant operativ al forțelor navale române si germane din Marea Neagra.

20 august 1944 |  Al Doilea Război Mondial: Regele Mihai I declanșează „greva regală”

20 august 1945 | Al Doilea Război Mondial: Trupele sovietice ocupă Harbin și Mukden

20 august 1948 | SUA îl expulzează pe consulul general sovietic la New York, Jacob Lomakin

20 august 1949 | Ungaria (Republica Populară Maghiară) adoptă constituția

20 august 1952 | Liderul sovietic Iosif Stalin îl întâlnește pe premierul chinez, Zhou Enlai

Enlai a fost prim ministru al Republicii Populare Chineze, din octombrie 1949, până la moartea sa (8 ianuarie 1976).

20 august 1953 | Generalul Fazlollah Zahedi il arestează pe prim-ministrul iranian, Mohammad Mosaddegh, într-o lovitură de stat susținută de CIA

20 august 1953 | Rusia recunoaște public detonarea bombei cu hidrogen (in cadrul unui test).

20 august 1955 | Sute de morți în revolta anti-franceză, în Maroc și Algeria

20 august 1959 | Belgia scurtează recrutarea militară la 12 luni

20 august 1960 | Senegalul se desparte de federația Mali, declarându-si independența

20 august 1961 | Zidul Berlinului: Germania de Est începe ridicarea unui zid de-a lungul frontierei cu vestul, înlocuind sârmă ghimpată montată pe 13 august.

20 august 1962 | URSS efectuează un test nuclear, la Novaya Zemlya

20 august 1964 | Președintele SUA, Lyndon B. Johnson, semnează Actul de oportunitate economică, o măsură anti-sărăcie, în valoare de aproape 1 miliard de dolari

20 august 1968 | Invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia pune capăt perioadei de liberalizare cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga

În timpul nopții, 250.000 de soldați sovietici și forțe ale Pactului de la Varșovia invadează Cehoslovacia, ca răspuns la Primăvara de la Praga
Primăvara de la Praga a fost zdrobită, urmând o perioadă de așa-numită „normalizare”, în care guvernul țării a încercat să inverseze reformele lui Dubček și să scoată reformatorii din guvern.

Trupele sovietice au rămas în Cehoslovacia până în 1991. Comunismul s-a prăbușit în Cehoslovacia după revoluțiile din Europa de Est din 1989, iar în 1993 țara a fost împărțită în Republica Cehă și Slovacia.

20 august 1968 | URSS efectuează teste nucleare în Kazahul de Est

20 august 1968 | Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) iese primul autoturism românesc,  Dacia 1100

20 august 1971 | FBI începe o anchetă secretă a jurnalistului Daniel Schorr

20 august 1972 | URSS efectuează teste nucleare subterane

20 august 1974 | Nelson Rockefeller este ales vicepreședinte al SUA, de către președintele Gerald Ford

20 august 1974 | Fakhruddin Ali Ahmed devine al cincilea președinte al Indiei

20 august 1975 | NASA a lansat sonda spațială Viking 1 către Marte

20 august 1977 | NASA a lansat sonda Voyager 2

20 august 1979 | Premierul Indiei, Charan Singh, demisionează

20 august 1981 | Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor împotriva Iranului

Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.

20 august 1982 | Marinii americani debarcă în Beirut, Liban

20 august 1985 | Israel trimite 96 de remorci către Iran, în numele SUA

20 august 1990 | Irakul mută ostaticii occidentali în instalații militare (drept scuturi umane)

20 august 1991 | Estonia își declară independența față de Uniunea Sovietică

20 august 1991 | Vladimir Putin îşi dă demisia din KGB

20 august 1991 | Frontul Democrat Unit, una dintre cele mai proeminente mișcări anti-apartheid, cuprinzând peste 400 de organizații muncitorești, bisericești, civice și studențești, se dizolvă

20 august 1993 | Se semnează acordurile de pace de la Oslo, după negocieri secrete în Norvegia, urmate, in septembrie, de o ceremonie publică la Washington, D.C.

20 august 1994 | Arhiepiscopul Quarracino cere ca toți homosexualii să părăsească Argentina

20 august 1997 | Masacrul Souhane în Algeria: peste 60 de persoane sunt ucise și 15 răpite

20 august 1998 | Armata SUA lansează atacuri cu rachete de croazieră împotriva presupuselor tabere al-Qaida din Afganistan și a unei presupuse fabrici chimice din Sudan, ca represalii pentru atentatele din 7 august asupra ambasadelor americane din Kenya și Tanzania

20 august 2002 | Un grup de irakieni, opozanți ai regimului lui Saddam Hussein, preia ambasada irakiană de la Berlin, timp de cinci ore, înainte de a elibera ostaticii și de a se preda

20 august 2008 | Moare Hua Guofeng (născut Su Zhu; 16 februarie 1921) ortografiat alternativ Hua Kuo-feng – politician chinez, președinte al Partidului Comunist Chinez și premier al Republicii Populare Chineze.

Succesor desemnat al lui Mao Zedong, Hua a deținut funcțiile de vârf ale guvernului, partidului și armatei, după moartea lui Mao (d. 9 septembrie 1976) și a premierului Chou Enlai (d. 8 ianuarie 1976), însă, treptat, a fost forțat să părăsească puterea supremă. Între decembrie 1978 și iunie 1981, un grup de veterani ai partidului, condus de Deng Xiaoping (n. 22 august 1904 – d. 19 februarie 1997), l-a obligat pe Hua să renunțe la poziția sa de lider, iar Deng a preluat frâiele Chinei. Ulterior, Hua s-a retras din prim-planul politic, deși a rămas membru al Comitetului Central până în 2002 și a continuat să insiste asupra corectitudinii principiilor maoiste.

ISTORIC:
La cca o lună după moartea lui Mao, pe 6 octombrie 1976, Hua a înlăturat „Banda celor patru” (formata din Jiang Qing – ultima soție a lui Mao Zedong, Zhang Chunqiao, Yao Wenyuan și Wang Hongwen) de la puterea politică, aranjând arestarea acestora în Zhongnanhai, cu ajutorul lui Wang Dongxing, șeful loial al securității lui Mao. Acesta a devenit unul dintre cei mai puternici susținători ai lui Hua, împreună cu vicepremierul și planificatorul economic principal Li Xiannian și Luo Qingchang, șeful serviciilor de informații. Ulterior, Hua a preluat titlurile de președinte al partidului și președinte al Comisiei Militare Centrale (CMC), fiind, până în prezent, singurul lider care a deținut simultan funcțiile de lider de partid, premier și președinte al CMC.

Deși Hua a inversat unele dintre politicile din timpul Revoluției Culturale, cum ar fi campaniile ideologice constante, el a rămas pe deplin devotat unei economii planificate la nivel central și continuării liniei maoiste. El l-a reabilitat pe Deng, care a fost repus în funcțiile de vicepreședinte al Comitetului Central, vicepreședinte al Comisiei militare și șef al Statului Major General al Armatei Populare de Eliberare.

Prin încurajarea criticilor publice la adresa Revoluției Culturale, Deng a lansat, în 1977, „Primăvara de la Beijing” (numele derivă de la „Primăvara de la Praga„, un eveniment similar, care a avut loc în Cehoslovacia, în aprilie 1968), care a permis o critică deschisă a exceselor și a suferințelor care au avut loc în această perioadă. El a slăbit influența celor care își datorau funcțiile politice Revoluției Culturale, consolidând, în același timp, poziția celor care, ca el însuși, fuseseră epurați. În timpul perioadei „Boluan Fanzheng”, Revoluția Culturală a fost invalidată, iar victimele a peste 3 milioane de „cazuri nedrepte, false, greșite” până în 1976, au fost oficial reabilitate.
Deng a beneficiat, de asemenea, de un mare sprijin popular. Pe măsură ce Deng și-a consolidat controlul asupra PCC, Hua a fost înlocuit de Zhao Ziyang ca premier, în 1980, și de Hu Yaobang, ca șef de partid, în 1981, în ciuda faptului că Hua era succesorul desemnat de Mao Zedong ca „lider suprem” al Partidului Comunist Chinez și al Republicii Populare Chineze.

În decembrie 1978, în timpul celui de-al treilea Plenum al celui de-al 11-lea Congres al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, în urma căreia Deng Xiaoping a devenit, de facto, liderul Chinei (ideea sa de reformă economică fiind adoptată de partid), Hua Guofeng a fost criticat implicit pentru că a ocupat simultan funcțiile de președinte al Comitetului Central, președinte al Comisiei Militare Centrale și premier al Consiliului de Stat. Acest lucru a fost schimbat între 1980 și 1981, cele trei posturi fiind atribuite unui număr de trei persoane. Sistemul cumulului de funcții a fost restabilit în 1989 de Jiang Zemin, devenit „liderul suprem” al Chinei (îndeplinind însă funcția de secretar general și nu de președinte al partidului).

20 august 2013 | 9 militanți islamiști sunt uciși de poliția rusă, în Caucazul de Nord.

20 august 2018 | Papa Francisc trimite o scrisoare către toți catolicii, prin care condamnă atrocitățile comise privind abuzurile sexuale și acoperirile clericilor

„Nu am arătat nici o grijă pentru cei mici, i-am abandonat”, a declarat el

20 august 2018 | Imigrantul polonez și fost voluntar gardian nazist, Jakiw Palij (95 de ani), este deportat din SUA, New York, în Germania.

20 august 2019 | Premierul italian, Giuseppe Conte, demisionează, după ce Matteo Salvini solicită votul de încredere.

20 august 2019 | Sistemele informatice din 22 de orașe mici din Texas au fost piratate și ținute drept răscumpărare, în urma unui atac coordonat, fapt ce determină o investigație FBI.

20 august 2020 | Kamala Harris acceptă nominalizarea la funcția de vicepreședinte, devenind prima femeie de culoare din SUA dintr-un partid major in aceasta postura

Ea anunță, pe afișele sale electorale, că „nu există vaccin pentru rasism”

20 august 2020 | Fostul consilier al lui Donald Trump, Steve Bannon, este arestat și acuzat de fraudă, în urma unei campanii de strângere de fonduri pentru construirea unui zid la granița mexicană.

20 august 2020 | Opozantul rus, Alexei Navalnîi, intră în comă, după o presupusă otrăvire, ulterior confirmată ca fiind produsă cu o substanță numita Novicov

20 august 2021 | Afganistan: Un cetățean german a fost împușcat vineri, în timp ce se îndrepta spre aeroportul din Kabul, a anunțat un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, citat de Reuters.

Potrivit autorităților germane, starea sa de sănătate nu este una îngrijorătoare.

Pe de altă parte, Germania va trimite la Kabul două elicoptere ușoare pentru a evacua cetățenii germani expuși riscurilor sau aflați în regiuni îndepărtate, a declarat Martin Burmeister, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării german, citat de Agerpres. Până acum forțele germane au evacuat peste 1.640 de persoane din Afganistan, cu 11 zboruri, a scris Bundeswehr pe Twitter.

Talibanii au preluat duminică, 15 august, controlul în Kabul și, practic, asupra întregului Afganistan. Ultimul bastion necucerit este aeroportul situat la nord de Kabul, unde forțe americane și ale aliaților organizează evacuarea propriilor cetățeni, dar și a miilor de afgani care nu vor să trăiască sub un regim taliban. Talibanii au promis că vor fi pașnici și că nu vor încălca drepturile civililor, însă situația este departe de a putea fi catalogată drept stabilă.

20 august 2021 | Președintele rus, Vladimir Putin, spune alte state nu ar trebui să impună Afganistanului propriile lor valori.

Faptul că talibanii au preluat aproape în întregime controlul acestei ţări este o realitate de care trebuie să se ţină cont pentru a nu se ajunge la o „prăbușire” a statului afgan.

Este prima declarație a lui Vladimir Putin după victoria fulgerătoare a talibanilor în Afganistan, făcută după întâlnirea avută la Moscova cu cancelarul german Angela Merkel.

„Trebuie să înceteze (…) această voință de a construi în alte ţări democrația după modele străine, fără a ține cont de particularitățile istorice, naționale sau religioase, ignorând complet tradițiile conform cărora trăiesc alte popoare”, a spus Puțin, potrivit Agerpres.

„Cred că aceasta este lecția Afganistanului”, a adăugat el, calificând drept „iresponsabilă” politica occidentală prin care s-a încercat „impunerea unor valori străine” afganilor.
În acest timp, ambasadorul rus în Afganistan, Dmitri Jirnov, a lăudat modul în care s-au comportat talibanii, în cele câteva zile de când au preluat controlul asupra Afganistanului; în opinia sa nu există, în prezent, altă alternativă în faţa acestei mișcări islamiste și orice încercare de rezistenţă împotriva ei este zadarnică și sortită eșecului.

20 august 2021 | Polonia anunța ca va trimite la Kabul 100 de militari și va evacua 300 de colaboratori afgani ai NATO.

Premierul conservator polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat, după o discuție cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că ţara sa își asumă răspunderea evacuării și va garanta transportul în siguranță a 300 de afgani ai misiunilor diplomatice și militare occidentale, care au lucrat pentru NATO în ultimii ani. Odată ajunși în Polonia, aceștia vor fi trimiși spre ţările cu care au colaborat.

Polonia a evacuat de la Kabul, in perioada 18-20 august 2021, 127 de cetățeni afgani – din care 41 de copii, pe care i-a cazat în centre speciale, destinate refugiaților. Printre persoanele evacuate din Kabul se numără și familia ambasadorului Afganistanului în Polonia. În ceea ce-i privește pe cetățenii polonezi din Afganistan, aceștia au fost deja evacuați, ultimii doi sosind joi în țară.

20 august 2021 | Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg afirmă, intr-o videoconferință, că prioritatea NATO este să scoată oamenii din Kabul și să mențină aeroportul funcțional

El a făcut apel la talibani să permită tranzitul sigur al tuturor cetățenilor străini și al afganilor care vor să plece din ţară. „Principala provocare cu care ne confruntăm este să ne asigurăm că oamenii ajung și intră pe aeroportul din Kabul”, a adăugat el.

Peste 18.00 de persoane au fost transportate cu avioanele de la Kabul după ce talibanii au preluat controlul capitalei afgane, potrivit unui oficial al NATO, dar mii de persoane, disperate să plece din ţară, se înghesuie pe aeroport. Stoltenberg a mulțumit Turciei, SUA și Regatului Unit, pentru eforturile depuse, de a asigura securitatea pe aeroportul din Kabul, potrivit Agerpres.
După aproape două decenii, NATO și-a încheiat, în această vară, operațiunile militare în Afganistan și și-a retras cele mai multe trupe din ţară.
Alianța are însă în continuare o reprezentantă diplomatică la Kabul și funcționează ca un forum, pentru coordonarea măsurilor naționale în Afganistan, precum evacuarea cetățenilor, notează Reuters.

20 august 2021 | Afganistan: Luptătorii talibani percheziționează oamenii înainte de a intra în moscheea Pul-e-Khishti din centrul Kabulului pentru rugăciunea de vineri, prima ocazie de acest gen de când talibanii au preluat controlul.

20 august 2021 | Credincioșii participă la rugăciunile de vineri la moscheea Pul-i Kheshti.

După rugăciune, Khalil Ul Rahman Haqqani, fratele lui Jalaluddin, fondatorul grupării de gherilă Haqqani Network, s-a adresat credincioșilor adunați, apoi a vorbit în fața a patru fotografi străine, reiterând mesajul public al talibanilor de a prefera iertarea în locul pedepsei.


  • Sâmbătă, 20 august 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 178

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Emmanuel Macron a denunțat, vineri, atacul brutal al Rusiei, care a lansat o invazie în Ucraina din 24 februarie, şi a cerut francezilor „să accepte să plătească prețul libertății” în faţa consecințelor din Europa

„Mă gândesc la poporul nostru, care va avea nevoie de forță pentru a face faţă vremurilor viitoare, pentru a rezista incertitudinilor, uneori facilității sau adversității şi, uniţi, să accepte să plătească prețul libertății noastre şi al valorilor noastre”, a spus şeful statului francez.

„De la atacul brutal lansat de Vladimir Putin pe 24 februarie, războiul a revenit la câteva ore (distanță) de granițele noastre, pe pământ european”, a spus el.

Emmanuel Macron a făcut aceste declarații după conversaţia telefonică cu omologul rus despre trimiterea unei misiuni de experţi la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ţinta bombardamentelor repetate de care Kiev şi Moscova se acuză reciproc.

Preşedintele francez a făcut apel la un „gând pentru poporul ucrainean care rezistă eroic la atacurile teribile ale armatei ruse şi ale auxiliarelor acesteia”.”Da, fantomele spiritului răzbunării, încălcările flagrante ale suveranităţii statelor, disprețul intolerabil la adresa popoarelor, voinţa imperialistă reapar din trecut pentru a se impune în cotidianul Europei noastre, a vecinilor noştri, a prietenilor noștri”, a spus Emmanuel Macron.

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Acordul lui Vladimir Putin de a permite inspectorilor independenți să se deplaseze la centrala nucleară din Zaporojie, potrivit președinției franceze, vine în contextul în care cresc îngrijorările legate de luptele din apropierea sitului ocupat de Rusia

Șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU, Rafael Grossi, „a salutat declarațiile recente care indică faptul că atât Ucraina, cât și Rusia au sprijinit obiectivul [Agenției Internaționale pentru Energie Atomică] de a trimite o misiune” la centrală, a relatat Agenția France-Presse.

Kremlinul a declarat, după ce Putin și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit vineri la telefon, că cei doi lideri au convenit ca AIEA să efectueze inspecții cât mai curând posibil pentru a „evalua situația reală de pe teren”.

O recrudescență a luptelor în jurul centralei nucleare controlate de Rusia – ambele părți acuzându-se reciproc pentru atacuri – a ridicat spectrul unui dezastru mai grav decât cel de la Cernobîl.

Kremlinul a declarat că Putin a subliniat că bombardarea centralei „creează pericolul unei catastrofe pe scară largă”.

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Forțele ucrainene au deschis din nou focul sâmbătă asupra centralei nucleare din Zaporojie, folosind arme furnizate de Occident, dar instalațiile critice nu au fost avariate în atac, a declarat administrația civil-militară a orașului Energodar, unde se află centrala nucleară.

„Forțele punitive ale Kievului au deschis focul asupra centralei nucleare de la Zaporojie și la periferia orașului Energodar”, a scris administrația pe canalul său Telegram. „Au fost înregistrate lovituri de artilerie asupra zonei centralei nucleare din Zaporojie”.

„Potrivit rapoartelor primite, pentru atac au fost folosite arme occidentale cu rază lungă de acțiune. Focul a venit de pe malul opus al râului Nipru. Obuzele au explodat foarte aproape de una dintre clădirile administrative. Instalațiile critice ale uzinei nu au fost avariate”, a precizat administrația civil-militară.

Nu există rapoarte imediate cu privire la victime în rândul angajaților uzinei.

Între timp, Vladimir Rogov, membru al consiliului principal al administrației civil-militare din regiunea Zaporojie, a scris pe canalul său de Telegram că forțele armate ucrainene au deschis focul la periferia orașului Energodar după un atac de artilerie asupra centralei nucleare.
„Imediat după lovitura de artilerie asupra centralei nucleare din Zaporojie, militanții lui [președintele ucrainean Vladimir] Zelenski au deschis focul asupra suburbiilor din Energodar”, a scris el. „Informațiile privind victimele și daunele provocate infrastructurii civile sunt în curs de clarificare. Serviciile de urgență ale orașului strâng cu promptitudine informații și sunt pregătite să ofere asistență persoanelor rănite.”

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Olaf Scholz l-a lăudat pe Alexei Navalnîi la cea de-a doua comemorare a tentativei de otrăvire a politicianului rus de opoziție, în prezent încarcerat în Rusia.

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Jurnalista Daria Dughina, fiica ultranaționalistului Aleksandr Dughin, a murit ucisă de o mașină-bombă, la periferia Moscovei

Dughina a murit la fața locului, sâmbătă, în jurul orei 21.00, ora locală, după ce „un dispozitiv exploziv, probabil instalat în mașina sa, o Toyota Land Cruiser, a explodat pe un drum public, luând foc”, în apropiere de satul Bolshiye Vyazemy, după cum a raportat agenția rusă de presă de stat, TASS.

Dughina (n. 15 decembrie 1992, Moscova, Rusia) a fost sancționată de guvernul britanic pe 4 iulie 2022, fiind descrisă ca un „contribuitor frecvent și de profil înalt al dezinformărilor legate de Ucraina și de invazia rusă a Ucrainei, pe diferite platforme online”.

Conform Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, care a adăugat-o pe Dughina pe lista de sancțiuni la 3 martie 2022, aceasta a fost editor-șef al unui website de dezinformări – United World International -, care ar fi deținut de aliatul lui Vladimir Putin, Evgheni Prigojin, șeful si fondatorul Grupul Wagner, o organizație paramilitară sprijinite de Rusia.

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării a acuzat, sâmbătă, Ucraina, că a otrăvit militari ruşi, în partea controlată de trupele ruse din regiunea Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, la sfârșitul lunii iulie, transmite Reuters.

Un consilier al Ministerului de Interne ucrainean a spus, în replică, că presupusa otrăvire ar fi putut fi provocată de carnea din conservele expirate consumată de militari ruși.

Potrivit ministerului rus, un număr de soldați ruşi au fost internaţi la 31 iulie într-un spital militar cu simptome de otrăvire gravă, iar analizele au indicat prezenţa unei substanțe toxice, toxina botulinică de tip B, în organismele lor.

‘Cu privire la faptul terorismului chimic autorizat de regimul (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski, Rusia pregătește dovezi cu rezultatele tuturor analizelor’, afirmă ministerul într-un comunicat.

Ministerul Apărării nu a menționat câţi militari au avut de suferit sau care este starea lor acum, şi nici care sunt ‘dovezile’.

Toxina botulinică de tip B este o neurotoxină care poate cauza botulism dacă este ingerată din alimente contaminate, dar poate avea şi utilizări medicale.

Ministerul ucrainean al Apărării nu a răspuns imediat la solicitarea agenţiei Reuters de a comenta, dar Anton Gheraşcenko, consilier al ministrului de interne, a reacţionat printr-o postare pe Telegram. ‘Departamentul (Ministerul rus al Apărării) nu clarifică dacă otrăvirea ar fi putut fi cauzată de carne din conservă expirată, în care toxina botulinică este adesea prezentă. Forţele de ocupaţie s-au plâns masiv de raţii expirate din primele zile ale invaziei în Ucraina’, a scris el.

Ministerul rus a mai afirmat că desfăşoară o anchetă suplimentară cu privire la un incidentul îmbolnăvirii, la începutul de august, a lui Volodimir Salto, fost primar al oraşului Herson, numit şef al administrației instalate de Rusia în regiunea cu acelaşi nume ocupată în martie.

La 24 februarie, Rusia a declanșat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de demilitarizare şi denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii vorbitoare de limbă rusă din estul Ucrainei, menționează Reuters

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Utilizarea de agenți de război chimic împotriva lui Vladimir Saldo, șeful administrației civil-militare din regiunea Herson, este investigată suplimentar, a declarat sâmbătă Ministerul rus al Apărării pentru presă.

„Având în vedere dovezile de terorism de stat comise de regimul de la Kiev, în prezent se desfășoară o anchetă suplimentară privind otrăvirea lui Vladimir Saldo, [șeful administrației civil-militare] din regiunea Herson, cu agenți de război de luptă”, a declarat Ministerul Apărării.

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a raportat noi atacuri cu drone ucrainene, la o zi după ce au avut loc explozii în apropierea unor baze militare din zonele controlate de Rusia în Ucraina și în Rusia.

Cele mai recente manifestări aparente ale capacității tot mai mari a Kievului de a lovi cu pumnul în activele Moscovei departe de liniile de front au avut loc vineri seara, potrivit Reuters, și au urmat exploziilor uriașe de săptămâna trecută la o bază aeriană din Crimeea anexată de Rusia.

Într-o nouă evaluare, un oficial occidental a declarat că exploziile anterioare au făcut inutilă jumătate din forța aviatică navală rusă din Marea Neagră.

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Au existat mai multe rapoarte privind o explozie în Crimeea sâmbătă dimineața, un vehicul aerian fără pilot (UAV) lovind sediul Flotei Mării Negre din Sevastopol.

IZ.RU relatează pe Telegram că, potrivit guvernatorului din Savastopol, Mihail Razvozhaev, o dronă a zburat în acoperișul sediului Flotei Mării Negre.

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina a lansat un nou atac asupra cartierului general al flotei rusești din Marea Neagră de la Sevastopol, unde oficialii din peninsula anexată Crimeea au declarat că cel puțin o dronă a fost doborâtă de apărarea aeriană

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Doi ruși și un ucrainean au fost arestați în urma unui raid de spionaj aparent eșuat asupra unei baze militare și a unei fabrici de armament din centrul Albaniei, a anunțat sâmbătă Ministerul albanez al Apărării.

Unul dintre suspecți, de sex masculin, ar fi atacat gărzile cu un spray paralizant în timp ce încerca să facă fotografii la fabrica Gramsh, care este folosită pentru dezmembrarea armelor abandonate, a precizat ministerul într-o declarație.

Ministerul a adăugat că doi dintre soldații săi au fost răniți când încercau să oprească raidul, însă cei trei cetățeni străini au fost reținuți.

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Turcia a declarat că încă două nave care transportau cereale au părăsit portul ucrainean Chornomorsk, ridicând la 27 numărul total de nave care au părăsit porturile ucrainene din Marea Neagră în cadrul unui acord de export de cereale negociat de ONU

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Statele Unite plănuiesc să cumpere aproximativ 150.000 de tone de cereale din Ucraina în următoarele săptămâni pentru un viitor transport de ajutoare alimentare din porturile care nu mai sunt blocate de război, a declarat pentru Associated Press șeful Programului Alimentar Mondial

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, i-a spus ministrului adjunct de finanțe al Turciei, Yunus Elitas, că entități și persoane fizice rusești încearcă să folosească Turcia pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse din cauza războiului Moscovei în Ucraina, a anunțat Departamentul Trezoreriei SUA.

În cadrul unei convorbiri telefonice, cei doi au discutat, de asemenea, despre eforturile de implementare și aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei, a precizat departamentul.

20 august 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ținut un discurs video nocturn adresat națiunii sale, în care a promis că se va răspunde la fiecare atac rusesc asupra țării.

„Toți cei care trăiesc această oroare constantă a distrugerii vieții și a tot ceea ce dă normalitate vieții. Nu vom lăsa niciuna dintre aceste lovituri fără răspuns. Vom stabili identitatea fiecărui ocupant care dă ordine și execută aceste lovituri în orașe. Și îi vom aduce pe toți în fața justiției, într-un fel sau altul. Niciun criminal nu se va ascunde.” a spus Zelenski.


ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31

Lasă un comentariu