Evenimentele zilei în istoria lumii – 27 aprilie

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

| VEZI SI Războiul din Ucraina – ZIUA 63 | ZIUA 428 |
ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 
27 aprilie este a 117-a zi a calendarului gregorian.
  • Africa de Sud: Ziua Libertății
  • Togo (1960); Sierra Leone (1961): Ziua Independenței
  • Republica Moldova: Ziua drapelului

27 aprilie 395 | Împăratul Arcadius s-a căsătorit cu Aelia Eudoxia, fiica generalului Flavius Bauto.

Prin această căsătorie, Aelia Eudoxia a devenit una dintre cele mai puternice împărătese romane ale Antichității târzii.

27 aprilie 1296 | Bătălia de la Dunbar: scoțienii sunt învinși de Edward I al Angliei

27 aprilie 1509 | Papa Iulius al II-lea excomunică statul italian Veneția

27 aprilie 1521 | Bătălia de la Mactan: exploratorul Ferdinand Magellan este ucis de băștinașii din Filipine conduși de Lapu-Lapu.

27 aprilie 1522 | Bătălia de la Bicocca: forțele franceze și venețiene combinate sunt înfrânte decisiv de o armată spaniolă-imperială și papală

27 aprilie 1565 | Prima așezare spaniolă din Filipine se formează în orașul Cebu

27 aprilie 1576 | Pacea lui Beaulieu și Paix de Monsieur

27 aprilie 1578 | În ciuda interdicțiilor, are loc duelul Mignonilor, unul dintre cele mai faimoase dueluri din istoria Franței, între doi favoriți ai regelui Henric al III-lea al Franței și doi favoriți ai lui Henric I, Duce de Guise.

27 aprilie 1650 | Bătălia de la Carbisdale: armata regalistă, condusă de marchizul de Montrose, invadează Scoția continentală din Orkney.

27 aprilie 1662 | Olanda și Franța semnează legământul militar

27 aprilie 1667 | Poetul John Milton (n. 9 decembrie 1608, Londra, Anglia – d. 8 noiembrie 1674 (65 de ani)), sărac și orb, este nevoit să îşi vândă drepturile de autor pentru poemul Paradisul pierdut („Paradise Lost”), pentru suma de 10£.

Poet și scriitor politic, el a susținut multe opinii controversate la acea vreme. Faimos pentru că a pierdut Paradisul și apoi l-a recăpătat.

Potrivit cărturarului Jason Scott-Warren din biblioteca din Philadelphia, copia personala a lui Milton, după primul manuscris al lui Shakespeare, din 1623, cu adnotările sale, ar putea fi cea mai importantă descoperire literară modernă din lume.

„Mintea locuiește in propriul ei loc și, în sine, poate face un rai al iadului, sau un iad al raiului”. („The mind is its own place, and in itself can make a heaven of hell, a hell of heaven.”)

27 aprilie 1694 | Frederik August I „cel puternic” devine monarh de Saxsa

27 aprilie 1773 | Parlamentul britanic adoptă Tea Act

27 aprilie 1805 | Pușcașii marini americani atacă țărmurile Tripoli

27 aprilie 1813 | Americanii, conduși de generalul Pike, capturează Toronto. Pike este ucis.

27 aprilie 1840 | Piatra de temelie al noului Palat din Westminster, Londra, este așezată de Sarah Barry, soția arhitectului Charles Barry

27 aprilie 1857 | Înființarea de congregații evreiești în Austria de Jos este interzisă

27 aprilie 1860 | Thomas Jackson devine comandatul navei Harpers Ferry

27 aprilie 1861 | Președintele american, Abraham Lincoln, suspendă titlul de habeas corpus (războiul civil american)

27 aprilie 1861 | Virginia de Vest se separă de Virginia, după ce Virginia se separă de Uniune (Războiul Civil din SUA)

27 aprilie 1865 | SUA: nava cu aburi Sultana a explodat și s-a scufundat în râul Mississippi, ucigând până la 1.800 din cei 2.427 de pasageri, în cel mai mare dezastru maritim din istoria Statelor Unite

27 aprilie 1877 | SUA: Rutherford B. Hayes scoate trupele federale din Louisiana, Reconstrucția se încheie.

Înainte de a deveni cel de-al 19-lea președinte al Statelor Unite (4 martie 1877– 4 martie 1881), Hayes a ocupat funcția de guvernator al Ohio. În timpul războiului civil a luptat ca soldat pentru Uniune, remarcându-se pentru curajul său aparte, fiind rănit de cinci ori în luptă.

În 1876 a preluat președinția SUA, după una dintre cele mai controversate alegeri din istoria americană. Hayes a pierdut votul popular, dar a câștigat cele mai multe voturi ale colegiilor electorale, după o hotărâre disputată feroce de un comitet al Congresului.

Disputa a dus la compromisul din 1877; Democrații din Congres i-au permis să devină președinte în schimbul retragerii trupelor federale din statele sudice, punând capăt Erai Reconstrucției.

În calitate de președinte al SUA pentru un singur mandat, a supravegheat sfârșitul Reconstrucției, a demarat eforturile care au dus la reforma funcției publice și a încercat să reconcilieze diviziunile provocate de Războiul Civil și Reconstrucție.

Administrația sa a reflectat credințele sale în guvernarea meritocratică, în tratamentul egal al cetățenilor, fără a ține seama de rasă, și în perfecționarea prin educație.

27 aprilie 1881 | La Elisabethgrad începe pogromul împotriva evreilor ruși

27 aprilie 1883 | Papa Leon al XIII-lea înființează Arhidieceza de București

27 aprilie 1904 | Partidul Muncitoresc australian, sub conducerea primului ministru, Chris Watson, formează primul guvern laburist din lume

27 aprilie 1904, Melbourne, Victoria, Australia

Partidul Muncitoresc australian, un partid socialist democratic, își are originea într-o grevă a lucrătorilor pastorali din anii 1890, din Queensland.

Deși, in1904, a rezistat doar patru luni, va câștiga alegerile federale din 1910, sub conducerea lui Andrew Fisher, devenind și primul guvern laburist care câștigă majoritatea. Rămâne un partid major în viața politică australiană.

27 aprilie 1906 | Duma de stat a Imperiului rus se reunește pentru prima dată

27 aprilie 1908 | În Marea Britanie, la Londra, are loc ceremonia de deschidere a ediției a IV-a a Jocurilor Olimpice

27 aprilie 1909 | Sultanul otoman Abdul-Hamid al II-lea este înlăturat de mișcarea „Junilor Turci”. Este succedat de fratele său, Mehmed al V-lea.

27 aprilie 1910 | Louis Botha și James Hertzog înființează Partidul sud-african al naționaliștilor moderați, care promite egalitatea britanicilor și boierilor

27 aprilie 1911 | Rezistența pasivă indiană este suspendată, după ce generalul J.C. Smuts începe negocierile cu Mahatma Gandhi

27 aprilie 1915 | Contra-atac lansat de forțele turcești, sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk, împotriva trupelor aliate

Atatürk a avut un rol esențial în crearea statului turc modern. O figură majoră în lupta pentru independență, el a devenit primul președinte al republicilor și a continuat să reformeze multe instituții.

27 aprilie 1920 | Se declară Independența Ucrainei

27 aprilie 1922 | În Valea Jiului are loc o explozie provocată în mina de cărbune Aurelia, care a dus la decesul a 82 de mineri și rănirea altor 14

27 aprilie 1923 | Se naște Viktor Mihailovici Chebrikov (d. 2 iulie 1999); vicepreședinte al KGB sub conducerea lui Yuri Andropov în perioada 1968-1982.

Numit, in decembrie 1982, șef al KGB, de către Mihail Gorbaciov. a ocupat aceasta funcție până în octombrie 1988.

În perioada sa de șefie, KGB a obținut o lovitură de stat spectaculoasă atunci când, cu ajutorul informațiilor furnizate de spionul său american, Aldrich Ames, a reușit să distrugă rețeaua de agenți a CIA. Chebrikov a fost, de asemenea, responsabil, în septembrie 1983, pentru ordonarea doborârii zborului 007 al Korean Airlines și pentru decesul tuturor celor 269 de persoane aflate la bord, după ce aeronava de pasageri s-a abătut de la traseu, survolând spațiul aerian sovietic.

În octombrie 1988, Chebrikov s-a retras și Mihail Gorbaciov l-a înlocuit cu generalul Vladimir Kryuchkov. 

27 aprilie 1927 | S-a înființat Carabineros de Chile (forța de poliție națională și jandarmeria chiliană)

27 aprilie 1931George Enescu a terminat orchestrația operei „Oedip”, creație pe care a dedicat–o Mariei Rosetti–Tescanu

27 aprilie 1933 | Adolf Hitler autorizează crearea Ministerului Aviației, în parte pentru a revigora Luftwaffe germană, sub conducerea mareșalului Hermann Goering

27 aprilie 1940 | Al Doilea Război Mondial: Heinrich Himmler ordonă înființarea lagărului de concentrare Auschwitz.

În calitate de șef al SS, Himmler (n. 7 octombrie 1900, München, Germania – d. 23 mai 1945 (44 de ani)) a supravegheat construcția și funcționarea lagărelor de concentrare și exterminare ale Germaniei naziste; el se afla astfel în centrul Holocaustului.

El a fost al doilea comandant al lui Hitler și unul dintre cei mai puternici și infami naziști.
În 1945, Himmler a încercat să deruleze negocieri cu aliații, după care a fost demis din toate funcțiile sale de Hitler.

Capturat de britanici, s-a sinucis prin otrăvire cu cianură, la 23 mai 1945.

27 aprilie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Trupele germane ocupă Atena (Grecia).

27 aprilie 1942 | Al Doilea Război Mondial: Evreii belgieni sunt obligați să poarte steaua evreiască

27 aprilie 1943 | Al Doilea Război Mondial: Uniunea Sovietică întrerupe contactul cu guvernul polonez exilat la Londra

27 aprilie 1943 | Al Doilea Război Mondial: polonezul Witold Pilecki evadează de la Auschwitz, după ce s-a predat voluntar pentru a fi închis acolo, pentru a obține informații despre Holocaust

27 aprilie 1944 | Palatul de la Mogoșoaia este închiriat Ambasadei Elveției la București

27 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: A Doua Republică Austriacă – după ofensiva Vienei (13 aprilie), Austria și-a proclamat independența față de Germania nazistă (cu puțin timp înainte de capitularea Germaniei, pe 7/8 mai1945).

La 27 aprilie 1945, Partidul Socialist (SPÖ), Partidul Popular Social-Creştin (ÖVP) şi Partidul Comunist (KPÖ) au proclamat împreună o nouă Republică independentă şi democrată. Partidul Naţional Socialist (NSDAP) a fost abolit şi interzis, membrii săi fiind excluși de la vot.

La sfârșitul războiului, Austria și Viena au fost împărțite de Aliați (la fel ca Germania) în patru zone de ocupație (britanică, americană, franceză și sovietică) – guvernate de Comisia Aliată pentru Austria, potrivit celor stabilite anterior, la Conferința de la Potsdam.

Cu permisiunea forțelor sovietice, pe 29 aprilie s-a înființat, la Viena, un guvern provizoriu; pe 25 noiembrie 1945 s-au organizat primele alegeri legislative, din perioada postbelică; Karl Renner a fost ales primul Cancelar al Austriei, funcție pe care a îndeplinit-o până la sfârșitul anului 1945, când a devenit primul președinte al celei de-a doua Republici Austriece.

Ocupația aliată a Austriei a luat sfârșit în 1955, iar suveranitatea sa a fost restaurată, după semnarea(15 mai) Tratatului de stat austriac (in vigoare din 27 iulie).

Ultimele trupe de ocupație au părăsit țara pe 25 octombrie. A două zi, 26 octombrie 1955, a fost proclamată Declarația de neutralitate, care stabilea că Austria va fi o țară neutră pentru eternitate. Ziua de 26 octombrie a fost proclamată sărbătoare națională.

27 aprilie 1945 | Al Doilea Război MondialBenito Mussolini este arestat de partizanii italieni la Dongo (Lacul Como), în timp ce încerca să scape deghizat in soldat german

Unul dintre principalii lideri ai Puterilor Axei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Mussolini a fondat Partidul Fascist Italian și a fost numit „Il Duce” sau liderul, de către membrii săi. În această calitate, el a guvernat Italia din 1922 până la revocarea sa în 1943, după prăbușirea Italiei.

27 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Armata a 5-a americană intră în Genova

27 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Völkischer Beobachter, ziarul Partidului Nazist, își încetează apariția

27 aprilie 1945 | Prin decizia ministerială nr. 79 din 27 aprilie 1945, Serviciul de Informații este trecut în subordinea Președinției Consiliului de Miniștri, fiind redenumit SSI – Serviciul Special de Informații

27 aprilie 1948 Lucrețiu Pătrășcanu este arestat si învinuit de „complot”, împreună cu Lena Constante, Elena Pătrășcanu, Bellu Zilber şi Harry Brauner

27 aprilie 1948 | Legiunea arabă atacă podul Gesher de pe râul Iordan

27 aprilie 1959 | Mao Zedong (n. 26 decembrie 1893, Shaoshan, China – 9 septembrie 1976 (82 de ani), atac de cord) demisionează din funcția de președinte al RPC, după eșecul dezastruos al „Marelui Salt înainte”

Una dintre cele mai importante, controversate și puternice figuri din istoria modernă, Mao a fost tatăl fondator al Republicii Populare Chineze și a condus țara de la înființare, în 1949, până la moartea sa, în 1976.

27 aprilie 1959 | Ultimul misionar canadian părăsește Republica Populară Chineză

27 aprilie 1960 | Lansarea primului submarin atomic, cu acționare electrică (Tullibee)

27 aprilie 1960 | Președintele sud-coreean, Syngman Rhee, demisionează, după ce a fost 12 ani la putere

27 aprilie 1960 | Togo (fostul Togo francez) declară independența față de administrația franceză

27 aprilie 1961 | Sierra Leone își declară independența față de Marea Britanie

27 aprilie 1962 | SUA efectuează teste nucleare atmosferice la Christmas Island

27 aprilie 1963 | Premierul cubanez, Fidel Castro, ajunge la Moscova

27 aprilie 1967 | SUA efectuează teste nucleare in Nevada

27 aprilie 1969 | Franța: Charles de Gaulle organizează un referendum privind transferul unor puteri către regiuni şi transformarea Senatului

El a propus introducerea reprezentanților organizațiilor profesionale şi sindicale în componența consiliilor regionale. Generalul si-a anunțat în avans intenția de a demisiona, în cazul în care răspunsul majoritar va fi „nu”.

Tabăra celor opuși propunerilor din referendum, căreia i s-a raliat şi Valéry Giscard d’Estaing – cel care între 1974 şi 1981 avea să devină președinte al Franţei – , a obţinut 52,41% din voturi.

La câteva minute după miezul nopţii, la 28 aprilie 1969, un comunicat laconic anunța: „Încetez să exercit funcțiile mele de președinte al Republicii. Această decizie intră în vigoare astăzi la amiază”.

27 aprilie 1972 | Apollo 16 se întoarce pe Pământ

27 aprilie 1975 | URSS efectuează teste nucleare la Kazahul de Est

27 aprilie 1978 | Afganistan (Ziua Națională): începe Revoluția Saur

Revoluția Saur a fost o lovitură militară de stat, pro-sovietică.

O forță de 600 de oameni și 60 de tancuri, condusă de maiorul Mohammad Aslam Watanjar, a luat cu asalt Arg, zona înconjurată de ziduri din jurul palatului lui Daoud.

Ulterior, aproximativ 20 de avioane MiG21 și șapte bombardiere de luptă ale Uniunii Sovietice s-au alăturat în luptă, de partea complotiștilor.

Cea mai mare parte a forțelor lui Daoud au stat pe margine, în loc să îl apere.

A doua zi dimineața devreme, Daoud și familia sa, precum și majoritatea miniștrilor săi, sunt uciși. Conspiratorii loviturii de stat elimină ulterior clanul Mohammadzai al lui Daoud. (Garthoff2, p. 986)

Revoluția Saur, denumită și Revoluția din aprilie sau lovitura de stat din aprilie (27-28 aprilie 1978), a fost procesul rapid prin care, în doar 24 de ore, partidul comunist PDPA (Partidul Democrat Popular al Afganistanului, de orientare marxist-leninistă) a ajuns la putere și l-a eliminat pe primul președinte afgan Mohammed Daoud Khan.

La rândul lui, Khan a fost anterior instalat cu sprijinul armatei și PDPA, printr-o altă lovitură militară de stat, la 17 iulie 1973, când a răsturnat monarhia vărului său, Mohammad Zahir Shah (15 octombrie 1914 – 23 iulie 2007), înființând, totodată, și prima Republică Afganistan – adesea numită și „Republica Daoud”).

Ajuns la conducere, guvernul Daoud și-a creat propriul partid, Partidul Național Revoluționar (Hizb-i-Inqilab-i-Milli), și i-a eliminat pe Parchami din funcțiile de conducere.

După ce, la 17 aprilie 1978, un membru al Partidului Democratic al Poporului (PDPA), Mir Akbar Khaibar, a fost ucis în mod misterios, mii de oameni s-au adunat la Kabul, în semn de protest, la înmormântarea sa, iar liderii PDPA, inclusiv Nur Muhammad Taraki, au fost arestați.

Ca răspuns la aceste arestări, ofițerii militari afiliați la PDPA au lansat o lovitură de stat, au capturat Arg (palatul prezidențial)unde Daoud Khan, unii dintre colaboratorii săi și majoritatea membrilor familiei sale au fost executați, pe 28 aprilie.

Câteva zile mai târziu, acești ofițeri au predat puterea Consiliului Revoluționar al PDPA, care a proclamat Republica Democratică Afganistan (DRA).

Revoluția Saur a dus la crearea unui guvern aliniat sovietic, cu Nur Muhammad Taraki, în calitate de secretar general al PDPA si președinte al Consiliului Revoluționar, care l-a succedat efectiv, la conducerea Afganistanului pe Mohammed Daoud Khan. Simultan, Taraki a devenit si șeful guvernului nou înființatei Republici Democrate Afganistan.

La comanda revoluției s-a aflat marxistul Hafizullah Amin (membru PDPA), care va deveni o figură semnificativă în guvernul revoluționar. La o conferință de presă din New York, în iunie 1978, Amin a susținut că răsturnarea lui Daoud Khan nu a fost o lovitură de stat, ci o revoluție, realizată prin „voința poporului”.

In octombrie 1979, el a ordonat asasinarea lui Taraki si a preluat efectiv puterea (pentru trei luni), până la asasinarea sa de către sovietici, pe 27 decembrie 1979.

„Revoluția Saur” a jucat un rol semnificativ în istoria Afganistanului, marcând debutul a 43 de ani de conflicte interne.

PDPA a numit această lovitură de stat „Revoluția Sawr”, după luna zodiacală persană a calendarului Solar Hijri (Sawr este semnul Taurului) în care a avut loc.

27 aprilie 1982 | Începe procesul lui John Hinckley pentru tentativa de asasinare a președintelui american, Ronald Reagan

La 30 martie 1981, președintele SUA Ronald Reagan, la doar două luni de la mandatul său, a fost împușcat în piept de John Hinckley, Jr., în timp ce părăsea hotelul in care susținuse o conferința, în Washington DC.

Atacul reprezintă ultima tentativă de asasinat în care un președinte american a fost rănit. Reagan a fost dus de urgență la spital, unde a fost supus unei intervenții chirurgicale de urgență; glumind, el le-a spus medicilor că speră că „toți sunt republicani”.

27 aprilie 1986 | Autoritățile sovietice dispun evacuarea orașului Pripyat (pop. 50.000) la o zi după accidentul nuclear de la Cernobîl

Evacuarea locuitorilor orașului Pripyat | Foto: Igor Kostin

27 aprilie 1987 | Departamentul de Justiție al SUA îl interzice cancelarului austriac, Kurt Waldheim, să intre în SUA, datorită ajutorului său acordat Germaniei naziste, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Kurt Waldheim a fost secretar general al Națiunilor Unite între 1972 și 1981, si cel de-al 9-lea președinte al Austriei, între 1986 și 1992.

27 aprilie 1989 | Studenții de la Beijing preiau Piața Tiananmen din China

27 aprilie 1992 | Este proclamată Republica Federală Iugoslavia, care cuprinde Serbia și Muntenegru.

27 aprilie 1994 | Fostul președinte american, Richard Nixon, este înmormântat în Biblioteca Nixon din California

27 aprilie 1994 | Au loc primele alegeri multirasiale din Africa de Sud.

27 aprilie 2002 | Echipa masculină de seniori a României devine campioană europeană la gimnastică, la cel de-al 25–lea Campionat European

27 aprilie 2002 | Filosoful Andrei Pleșu, fondator și rector al Institutului de studii avansate New Europe College, din București, a primit premiul „Joseph–Bech” pe anul 2001

27 aprilie 2005 | Cel mai mare avion construit vreodată, Airbus A380, efectuează primul său zbor, decolând de pe aeroportul din Toulouse, Franța.

27 aprilie 2007 | Pe fondul unei controverse politice cu Rusia, autoritățile din Estonia înlătură memorialul „soldatul de bronz” din Tallinn, dedicat Armatei Roșii

27 aprilie 2011 | Președintele SUA, Barack Obama (n. 4 august 1961, Honolulu, Hawaii, SUA), constrâns de neîncetatele acuzații false („birther”), dă publicității o copie a certificatului său de naștere

Obama a fost al 44-lea președinte al Statelor Unite (20 ianuarie 2009 – 20 ianuarie 2017). Alegerea sa a fost un moment important, deoarece a fost primul președinte afro-american al SUA.[mai mult}

27 aprilie 2012 | Patru explozii în Dnipropetrovsk, Ucraina; 27 de victime

27 aprilie 2014 | Ziua celor patru Papi

Papii Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea sunt declarați sfinți, de către Papa Francisc, în prima canonizare papală din 1954. La ceremonie a participat și Papa Benedict al XVI-lea.

27 aprilie 2018 | Summit-ul istoric coreean din 2018: Kim Jong-un și Moon Jae-in (Coreea de Sud), convin să pună capăt oficial războiului coreean și să elimine armele nucleare

27 aprilie 2018 | Liderul german, Angela Merkel, efectuează o vizită de o zi la Washington, întâlnindu-se cu președintele SUA, Donald Trump

Germania, susținătoare a acordului nuclear cu Iranul, „Joint Comprehensive Plan of Action” (JCPOA – acordul din 2015, care obligă Teheranul să-şi limiteze ambițiile nucleare, în schimbul unei înlesniri a sancțiunilor impuse de ONU, UE şi SUA, fiind, din perspectiva Berlinului, o garanție ca Iranul să nu dezvolte arme nucleare) – s-a lovit de opinia contrara a lui Donald Trump.

Acesta il considera drept „cel mai prost deal al tuturor timpurilor” si acuză Iranul că nu respectă înțelegerile. Trump a refuzat să certifice acordul, amenințând chiar cu revocarea întregului plan, ceea ce ar deranja atât Berlinul, cât și restul Europei.  

In plus, pentru Trump, deficitul comercial de 52,5 miliarde de euro al SUA cu Germania demonstrează că relația economică dintre cele două ţări nu este echitabilă.

El a criticat în special exporturile de mașini din Germania în SUA, iar politica protecționistă a lui Trump a dus la o înghețare a negocierilor pentru TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership).        

O alta problema a fost că, dintre toate statele NATO, Germania este cel mai dur criticată de Donald Trump, pentru bugetul redus alocat apărării.

El reproșează Berlinului că beneficiază de apărarea alianței NATO, fără a contribui suficient, și solicită Germaniei să aloce armatei două procente din produsul intern brut (obiectiv stabilit la summit-ul NATO din 2014). 

27 aprilie 2018 | Proteste în masă în Spania, după ce cinci bărbați au fost condamnați pentru abuz sexual, dar nu și pentru violarea unei adolescente, în timpul festivalului Running of the Bulls, din Pamplona

27 aprilie 2019 | Papa Francisc donează 500.000 de dolari pentru emigranții blocați în Mexic, care încearcă să ajungă în SUA

27 aprilie 2020 | Peste 3 milioane de cazuri de COVID-19, confirmate la nivel mondial


27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Gigantul energetic rus confirmă suspendarea gazelor către Polonia și Bulgaria pentru că a refuzat să plătească în ruble.

Gazprom confirmă că, începând din această dimineață, livrările de gaze naturale către Polonia și Bulgaria au fost întrerupte din cauza refuzului celor două țări de a plăti în ruble, deși livrările continuă către alte țări europene, cum ar fi Italia și Germania.

Gazprom a oprit miercuri livrările de gaz către Polonia și Bulgaria, după ce ambele țări au refuzat să plătească gigantului energetic rus în ruble, a anunțat compania într-un comunicat.

„La închiderea activității pe 26 aprilie, Gazprom Export nu a primit plăți pentru furnizarea de gaze în aprilie din Bulgaria și Polonia în ruble… Gazprom a notificat Bulgaria și Polonia cu privire la suspendarea furnizării de gaz începând cu 27 aprilie până la efectuarea plăților. conform ordinii stabilite prin decret”, a spus compania.

Prețurile europene la gaze au sărit după ce Rusia a declarat că va opri fluxurile către Polonia și Bulgaria

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul bulgar Kiril Petkov a declarat că întreruperea livrărilor de gaze către Bulgaria de către Gazprom, ca urmare a cererii de modificare a schemei de plată, reprezintă o încălcare gravă a contractului și echivalează cu un șantaj.

Reuters relatează că Petkov a declarat că Bulgaria își revizuiește toate contractele cu Gazprom, inclusiv pentru tranzitul de gaze rusești către Serbia și Ungaria, deoarece „șantajul unilateral nu este acceptabil”.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Grecia va oferi ajutor Bulgariei după ce Rusia i-a tăiat aprovizionarea cu gaz, i-a spus premierul Kyriakos Mitsotakis omologului său bulgar.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul Republicii Cehe, Petr Fiala, a declarat că nu există semnale sau informații despre vreo întrerupere a livrărilor sale de gaze. Fiala a declarat că țara sa – care este dependentă aproape 100% de Rusia pentru gazele naturale – trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: UE este „pregătită” pentru oprirea gazului rusesc și plănuiește un răspuns „coordonat”, spune von der Leyen

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat Rusia că încearcă să „șantajeze” blocul comunitar cu gazele naturale, după ce gigantul energetic rus Gazprom a întrerupt miercuri livrările către Polonia și Bulgaria.

„Anunțul Gazprom este o altă încercare a Rusiei de a ne șantaja cu gazul. Suntem pregătiți pentru acest scenariu. Ne pregătim răspunsul coordonat al UE”, a scris von der Leyen pe Twitter.
„Europenii pot avea încredere că suntem uniți și solidari cu statele membre afectate.”

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Kremlinul a negat că folosește livrările de gaze naturale ca instrument de șantaj, după ce gigantul energetic rus Gazprom a oprit exporturile de gaze către Polonia și Bulgaria.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este un furnizor de energie de încredere și că nu se implică în șantaj, relatează Reuters.

El a refuzat să spună câte țări au fost de acord să treacă la plata gazului în ruble, în conformitate cu un decret emis luna trecută de președintele rus, Vladimir Putin.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a avertizat că alți clienți din UE ar putea fi opriți de aprovizionarea cu gaze naturale rusești dacă refuză să plătească în ruble.

Comentariile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, au venit după ce Rusia a oprit aprovizionarea cu gaz către Polonia și Bulgaria, o mișcare pe care liderii europeni au denunțat-o drept „șantaj”, pe care Kremlinul l-a negat ulterior. Prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a descris mișcarea Rusiei drept „un atac direct” asupra Poloniei.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Liderul polonez acuză Rusia de „atac direct” prin oprirea livrărilor de gaz

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki vorbește în timpul inaugurării celui de-al XIV-lea Congres Economic European la Centrul Internațional de Congrese din Katowice, Polonia, la 25 aprilie 2022. (Zbigniew Meissner/EPA-EFE/Shutterstock)

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat miercuri Rusia de un „atac direct” la adresa țării sale prin oprirea livrărilor de gaze.

Luând cuvântul în camera inferioară a parlamentului polonez, Sejm, Morawiecki a încercat să îi liniștească pe legislatori în legătură cu creșterea aprovizionării prin alte conducte și că, din toamnă, „Polonia nu va avea nevoie de gaz rusesc”.

Acesta este un atac direct asupra Poloniei… dar ne pregăteam până în acel moment”, a declarat el în Sejm, potrivit contului său oficial de Twitter.
El a anunțat că terminalul polonez Świnoujście este operațional și că își va extinde producția de la șase miliarde de metri cubi de GNL (gaz natural lichefiat) la o cantitate cuprinsă între șapte și opt miliarde de metri cubi.
De asemenea, Morawiecki a precizat că în trei luni va fi finalizat un nou gazoduct aflat în construcție în Norvegia, numit gazoductul baltic, despre care a spus că va pompa 10 miliarde de metri cubi de GNL în Polonia.

Un nou gazoduct transfrontalier aflat în construcție cu Slovacia va pompa peste cinci miliarde de metri cubi de GNL odată finalizat, a spus el.

Polonia are, de asemenea, interconectori cu Germania și Republica Cehă, iar „în câteva zile, vom deschide un interconector cu Lituania”, a spus el. El a precizat că toate acestea se adaugă la o producție internă de GNL de 20-21 de miliarde de metri cubi.

Nu ne vom supune acestui șantaj. Vreau să îi asigur pe concetățenii mei că acțiunile [președintelui rus Vladimir] Putin nu vor afecta situația din Polonia. Rusia nu numai că a efectuat un atac brutal și criminal asupra Ucrainei, dar a atacat și securitatea energetică și alimentară”, a declarat el.

„Ucraina se află în prima linie. Noi, toate țările europene, trebuie să fim conștienți că aceasta este o luptă pentru pace, o luptă pentru suveranitate, o luptă pentru securitate și nu trebuie să ne plecăm”, a mai spus el.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Uniper (UN01.DE) consideră că fluxurile de gaze rusești în Germania sunt sigure pentru moment, în ciuda unei opriri a livrărilor către Polonia și Bulgaria, declarând că volumele de tranzit care trec aceste țări către alte destinații nu vor fi afectate, a anunțat miercuri.

Compania, care a publicat marți seara veniturile preliminare din primul trimestru, a confirmat, de asemenea, că se așteaptă să poată plăti pentru gaz conform unei scheme propuse de Moscova, care cere ca plățile să fie făcute în ruble.

Directorul financiar al Uniper, Tiina Tuomela, a declarat analiştilor că fluxurile de pe conducta cheie Yamal prin Polonia, destinate altor beneficiari, nu au fost afectate deocamdată.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Adevărul inevitabil care planează asupra răspunsului Europei la invazia Ucrainei este că gazul rusesc încălzește casele continentului și alimentează industriile acestuia.

În timp ce liderii europeni au promis să se retragă de aprovizionarea controlată de Kremlin, atât de gaz, cât și de petrol, realitatea este că acest lucru este foarte greu de realizat în scurt timp. Va mai urma cel puțin o iarnă rece, înainte ca economiile majore înfometate de energie, care se bazează în mare măsură pe Rusia, precum Germania și Italia, să poată apela la alte surse.

Știind acest lucru, Vladimir Putin a tras un foc peste arc săptămâna aceasta. După ce a emis un decret prin care cumpărătorii străini trebuie să înceapă să-și plătească gazul în ruble, el a făcut din Polonia și Bulgaria șoarecii de laborator pentru experiment.

Ambele țări, a anunțat Kremlinul, nu vor mai primi gaz rusesc prin conducta Yamal din Siberia, după ce au refuzat să accepte cererea. Decizia ar putea introduce o nouă fază a războiului, Rusia respectând amenințarea lui Putin de a-și folosi vastele rezerve de gaz ca armă împotriva Europei.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski a scris pe Twitter că a vorbit cu președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, despre un sprijin suplimentar pentru Ucraina, precum și despre un al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, despre care a spus că „trebuie să includă un embargo asupra petrolului”.

UE „trebuie să includă” embargoul petrolier în sancțiunile impuse Rusiei, spune Zelenski

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina păstrează controlul asupra „majorității spațiului său aerian”, afirmă Ministerul britanic al Apărării

Ucraina și-a menținut controlul „asupra majorității spațiului său aerian” la aproximativ două luni de la invazia Rusiei, a declarat miercuri Ministerul Apărării din Marea Britanie (MOD), într-o actualizare de informații.

„Ucraina păstrează controlul asupra majorității spațiului său aerian. Rusia nu a reușit să distrugă efectiv Forțele Aeriene Ucrainene sau să suprime apărarea antiaeriană ucraineană. Ucraina continuă să mențină în pericol mijloacele aeriene rusești”, se arată în raport.

Potrivit evaluării, activitatea aeriană a Rusiei este acum „axată în principal pe sudul și estul Ucrainei” pentru a oferi sprijin forțelor sale terestre de acolo. Între timp, accesul Rusiei în „nordul și vestul Ucrainei” rămâne „foarte limitat”, se arată în raport.

Referitor la civilii morți din orașul asediat Mariupol, MOD a spus că este probabil că atacurile aeriene rusești „se desfășoară folosind bombe în cădere liberă nedirijate”, care „reduc capacitatea Rusiei de a discrimina în mod eficient atunci când efectuează lovituri, crescând riscul de victime civile”.
Atacurile Rusiei asupra infrastructurii și activelor militare ucrainene din întreaga țară rămân în curs, potrivit MOD.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina recunoaște că a pierdut orașele din est pe măsură ce Rusia își intensifică ofensiva

Forțele armate ucrainene au recunoscut pierderea mai multor orașe și sate din regiunile de est, în timp ce Rusia își intensifică ofensiva terestră.

Luptele grele sunt în desfășurare pe trei fronturi, forțele ruse fiind întărite și reaprovizionate din bazele din interiorul Rusiei, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

În ciuda pierderii de teritoriu, autoritățile ucrainene au declarat că nouă atacuri inamice au fost respinse numai în regiunile Donețk și Lugansk, echipamentul rusesc fiind distrus – inclusiv nouă tancuri și 11 sisteme de artilerie.

Trupele ucrainene luptă în esență în trei direcții pentru a împiedica forțele ruse să preia toate regiunile Donețk și Lugansk, care a fost obiectivul declarat al Kremlinului.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul de Interne al regiunii separatiste moldovenești Transnistria a emis o declarație în această dimineață în care susține că a fost atacată din Ucraina.

În declarație se precizează: „Noaptea trecută, mai multe drone au fost văzute pe cer deasupra satului Kolbasna, regiunea Rybnitsa. Aeronavele de pe teritoriul Transnistriei au fost lansate din Ucraina.

În dimineața zilei de 27 aprilie, la ora 8.45, au fost trase focuri de armă dinspre partea ucraineană în direcția așezării pridnestrovene Kolbasna.”

Regiunea separatistă autoproclamată își atribuie titlul de Republica Moldovenească Pridnestroviană. În comunicatul ministerului se precizează că la Kolbasna se află unul dintre cele mai mari depozite de muniții din Europa.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia încearcă să destabilizeze Transnistria, pentru a facilita intrarea trupelor Moscovei în această zonă pro-rusă, transmite miercuri EFE.

În ciuda acestui fapt, „forțele armate ale Ucrainei sunt pregătite pentru o posibilă escaladare din partea trupelor ruse în teritoriul temporar ocupat al Republicii Moldova”, a adăugat Zelenski, într-o serie de declarații publicate miercuri pe pagina web a Președinției Ucrainei, dar care au fost făcute marţi, după o întâlnire la Kiev cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

În Transnistria (regiune separatistă a Republicii Moldova), care se învecinează cu sud-vestul Ucrainei, au avut loc marţi trei explozii care, potrivit guvernului de la Chişinău, ascund provocări care au drept obiectiv destabilizarea situaţiei în această regiune şi atragerea ei în războiul din Ucraina.

În schimb, de la Tiraspol, „capitala” autoproclamatei republici proruse, liderul separatist Vadim Krasnoselski a acuzat Ucraina că este responsabilă de atacuri, care nu s-au soldat cu victime.

Zelenski a declarat că este pe deplin de acord cu evaluarea situaţiei făcută de preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a pus atacurile pe seama „forţelor interne din Transnistria care vor război şi sunt interesate să destabilizeze situaţia” şi a adăugat că a abordat acest subiect şi cu premierul român Nicolae Ciucă, aflat marţi în vizită la Kiev.

„Înţelegem clar că acesta este unul dintre pașii Federației Ruse. Serviciile speciale lucrează deja acolo. Nu este vorba doar despre informaţii false”, a subliniat Zelenski. Şi ”este evident de ce: pentru a destabiliza situaţia în regiune, pentru a ameninţa R.Moldova. Le arată că, dacă R.Moldova sprijină Ucraina, vor exista anumiţi paşi”, a adăugat şeful statului ucrainean.

Ucraina ştie că trupele ruse, care se află de ani de zile în Transnistria şi îi sprijină pe separatişti, sunt în permanentă pregătire, a mai spus Zelenski. ”Dar noi cunoaștem capacitățile lor, forţele armate ale Ucrainei sunt pregătite pentru asta şi nu se tem”, a insistat preşedintele ucrainean.

Volodimir Zelenski a mai declarat că obiectivele Rusiei merg dincolo de actualul său război împotriva Ucrainei. ”Scopul final al conducerii Rusiei nu este doar de a cuceri teritoriul Ucrainei, ci de a dezmembra întregul centru şi est al Europei şi a da o lovitură globală democrației”, a transmis Zelenski, într-un mesaj separat, difuzat marţi pe contul său de Telegram, potrivit dpa.

O „lovitură globală împotriva democrației” este unul dintre obiectivele Moscovei, a insistat președintele ucrainean. În „lumea liberă”, practic toată lumea a înțeles că invadarea Ucrainei este doar începutul, a adăugat el.

Însă atacurile continue asupra Ucrainei, de exemplu în regiunea Odesei, în sudul ţării, sau în Donbas, în est, vor aduce ‘noi pierderi’ Rusiei, sub forma unui nou pachet de sancţiuni impus de Uniunea Europeană sau a unor noi restricții comerciale, a avertizat Zelenski. Majoritatea rușilor vor trebui să plătească cu sărăcie politicile agresive ale conducerii de la Moscova, a mai spus șeful statului ucrainean.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: „Declarația lui Aleksey Arestovich, consilierul șefului biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a amenințat că va pune mâna pe Transnistria, este provocatoare, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează TASS.[mai mult]

Anterior, marți, Oleksii Arestovici, consilier al președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, a declarat Ucraina este în stare să rezolve problema transnistreană „cât ai pocni din degete”, dar mai întâi autoritățile din Republica Moldova trebuie să-i ceară ajutorul. [mai mult]

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Explozii au fost auzite miercuri dimineața devreme în trei regiuni rusești care se învecinează cu Ucraina, au anunțat autoritățile locale și presa de stat rusă.

Incendiul de la depozitul din Belgorod: Explozia a fost urmată de un incendiu la depozitul de muniții din satul Staraya Nelidovka, la aproximativ 16 km nord de granița cu Ucraina, a declarat miercuri guvernatorul regional Viaceslav Gladkov pe Telegramul său.

El a adăugat că nu au existat „victime în rândul civililor”.

Explozii în Kursk: În regiunea Kursk, locuitorii „au auzit explozii” în jurul orei locale 2:45. Guvernatorul, Roman Starovoyt, a declarat că detaliile legate de explozii sunt încă „în curs de clarificare”, dar că nu s-au înregistrat victime sau distrugeri.

Exploziile de la Kursk au loc la doar două zile după ce două drone ucrainene au fost doborâte de echipaje ale apărării aeriene rusești în satul Borovskoye din regiune, potrivit lui Starovoyt.

Zgomote auzite în zori la Voronej: Două bubuituri puternice au fost auzite de locuitorii din cartierul Shilovo din orașul rus Voronej la ora 4:40 dimineața, potrivit presei ruse de stat TASS, citând autoritățile.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a descris exploziile auzite miercuri în trei provincii rusești de la granița cu Ucraina drept „karma” și răzbunare pentru războiul din Ucraina.

o imagine din rețelele de socializare arată un presupus depozit de muniții din regiunea Belgorod din Rusia, care a luat foc la 27 aprilie. (Twitter)

In comentariile sale de pe a Twitter, nu a recunoscut că Ucraina este responsabilă pentru incidente.

„Motivele pentru distrugerea infrastructurii militare în zonele de frontieră pot fi destul de variate”, a scris acesta, potrivit Reuters, adăugând că „mai devreme sau mai târziu datoriile vor trebui să fie plătite” atunci când o țară decide să atace o altă țară.

Mihailo Podoliak a mai declarat că „și regiunile Belgorod, Voronej și Kursk încep acum să studieze în mod activ conceptul de „demilitarizare””.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării a declarat că rachetele sale Kalibr au lovit un depozit de arme din regiunea ucraineană Zaporojie, care adăpostea arme din SUA și din țări europene.

Reuters relatează că ministerul – care a declarat că forțele sale aeriene au distrus 59 de obiective militare ucrainene în cursul nopții – a precizat că rachetele au „distrus hangare cu un lot mare de arme și muniții străine furnizate trupelor ucrainene de către Statele Unite și țările europene”.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, miercuri, că România analizează posibilitatea deschiderii unor noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.

„Am discutat despre demersurile pe care ţara noastră le face astfel încât să putem ca în viitor să continuăm să asigurăm toate aceste facilităţi de trecere a frontierei. Împreună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, am analizat posibilitatea să deschidem şi alte noi puncte de trecere a frontierei. Există, în momentul de faţă, în analiză, şi foarte curând vom reveni şi vom confirma împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina, deciziile pe care le vom lua”, a spus Ciucă, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: România va analiza solicitările Executivului de la Kiev privind furnizarea de arme către Ucraina, a afirmat, miercuri, premierul Nicolae Ciucă.

„Am avut o decizie prin care am asigurat transferul de echipament de protecție și muniție. În continuare analizăm solicitările pe care Guvernul ucrainean le va înainta şi, în funcție de aceasta, vom lua o decizie”, a precizat prim-ministrul, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Nicolae Ciucă, preşedintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, s-au întâlnit marţi, la Kiev, cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„Cea mai importantă perioadă a timpului pe care am petrecut-o la masa discuţiilor a fost cea legată de demersurile economice şi umanitare pe care România poate să le acorde. În momentul de faţă, economia Ucrainei este foarte afectată. Exportul de produse cerealiere, de produse agroalimentare reprezentau o contribuție importantă la PIB-ul Ucrainei”, a arătat Ciucă.

Potrivit premierului, „preocuparea principală este şi cea economică, dincolo de efortul pe care poporul ucrainean îl face, să poată să facă faţă invaziei armatei ruse”.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia se retrage din organismul de turism al Națiunilor Unite, a anunțat OMT, înainte de un vot al consiliului său executiv de suspendare a calității de membru a Moscovei din cauza invaziei sale în #Ucraina.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Norvegia va aloca 44 de milioane de dolari pentru a cumpăra arme pentru Ucraina.

Premierul norvegian, Jonas Gahr Store, a declarat, la 27 aprilie, că această decizie face parte dintr-o inițiativă condusă de Marea Britanie de a cumpăra arme pentru Ucraina.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat astăzi în Congres că SUA lucrează la redeschiderea ambasadei sale din Ucraina. „Cred că acest lucru se va desfășura în următoarele săptămâni”, a spus el.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că orice țară care va încerca să intervină în Ucraina se va confrunta cu un răspuns rapid din partea Rusiei și a declarat că toate deciziile privind modul în care Moscova va reacționa în această situație au fost deja luate.

Adresându-se parlamentarilor din Sankt Petersburg, Putin a spus că Occidentul vrea să taie Rusia în mai multe bucăți și a acuzat-o că împinge Ucraina în conflict cu Rusia.

Reuters relatează că Putin a spus că rubla, sistemul bancar, sectorul transporturilor și economia Rusiei în ansamblu au rezistat sancțiunilor impuse Moscovei și a promis un răspuns la încercările de a izola Rusia.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Într-o postare, pe Twitter, Ministerul Apărării din Ucraina spune că „Putin a încercat să remodeleze lumea după propria-i imagine. A încercat să destabilizeze democrațiile pentru că acestea dovedesc că există o alternativă mai bună & acum comite crime de război în încercarea de a frânge spiritul #Ucrainei.Este timpul să de-Putinizăm lumea.”

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Turcia speră ca Putin și Zelenski să se întâlnească „în zilele următoare”, a declarat ministrul Apărării Naționale, Hulusi Akar, potrivit NEXTA

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un fost șef al armatei poloneze l-a acuzat pe Boris Johnson că „ispitește răul”, dezvăluind că soldații ucraineni erau antrenați în Polonia pentru a folosi rachetele antiaeriene britanice înainte de a se întoarce cu ei în Ucraina.

Generalul Waldemar Skrzypczak s-a plâns că un prim-ministru cu buzele libere a dezvăluit prea multe rușilor și că remarcile sale risca siguranța soldaților implicați.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un raport de la Microsoft spune că hackerii ruși susținuți de stat au desfășurat atacuri cibernetice „necruțătoare și distructive” în Ucraina, distrugând datele organizațiilor guvernamentale și de infrastructură. Microsoft a spus că a observat aproape 40 de atacuri, „vizând sute de sisteme”.

„Atacurile nu numai că au degradat sistemele instituțiilor din Ucraina, dar au încercat, de asemenea, să perturbe accesul oamenilor la informații fiabile și servicii vitale, de care depind civilii și au încercat să zdruncine încrederea în conducerea țării. De asemenea, am observat o activitate limitată de atac de spionaj care implică alte state membre NATO și o activitate de dezinformare”, a spus Microsoft în raportul său.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Boeing raportează pierderi în primul trimestru, afectată de costurile pentru Air Force One și Rusia

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un tribunal din Sankt Petersburg a trimis-o pe reportera rusă Maria Ponomarenko într-un centru de detenție preventivă pentru două luni, în temeiul legii ruse privind „știrile false”. Ponomarenko lucrează la postul de știri independent Rosnews, care a raportat arestarea ei.

Ponomarenko a fost reținut pe 24 aprilie. Poliția a depus plângere penală împotriva reporterului pentru publicarea, pe 17 martie, pe canalul Telegram, informaților despre civilii care se ascundeau în teatrul din Mariupol, bombardat de forțele rusești.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: DJI, cel mai mare producător de drone din lume, va înceta temporar să își desfășoare activitatea în Rusia și Ucraina.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Locotenentul Andrey Priseko a fost comandant de pluton în Brigada 61 de infanterie navală a Flotei de Nord, a fost ucis în Ucraina.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un director executiv de top al uneia dintre cele mai mari bănci private din Rusia a declarat că și-a dat demisia și a fugit la Kiev pentru a lupta pentru Ucraina.

Într-un interviu acordat publicației ruse independente de știri The Insider, Igor Volobuev, de origine ucraineană, vicepreședinte al Gazprombank, a declarat că „nu mai poate fi în Rusia” și că vrea să se „spele” de trecutul său rusesc.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Igor Volobuev, fost director executiv al băncii rusești de stat Gazprombank, a declarat că nu crede că moartea recentă a doi oligarhi ruși s-a datorat sinuciderii.

Vladislav Avaev, un fost oficial de la Kremlin și fost vicepreședinte al Gazprombank, soția și fiica sa au fost găsiți morți în apartamentul lor din Moscova pe 18 aprilie.

Serghei Protosenya, fostul director al gigantului energetic rus Novatek, soția și fiica sa au fost găsiți morți într-o casă din Spania o zi mai târziu.
Poliția a declarat că, în ambele cazuri, se pare că a fost vorba de o crimă-sinucidere.

Cu toate acestea, Igor Volobuev, care a spus că și-a părăsit rolul la Gazprombank pentru a lupta în războiul din Ucraina natală, crede că bărbații au fost asasinați. „Nu cred că acestea au fost sinucideri”, a declarat el pentru site-ul ucrainean liga.net.

„Este greu de crezut că Avaev și-a împușcat fiica de 13 ani, soția și s-a sinucis. În opinia mea, aceasta este o sinucidere înscenată. Cred că a fost ucis”, a spus el.

Volobuev a adăugat că moartea lui Avaev s-ar putea să fi fost „înscenată pentru că s-ar putea să fi știut prea multe”.

„Situația cu Protosenya este foarte asemănătoare. Numai că ar fi înjunghiat pe toată lumea și s-a spânzurat în Lloret de Mar, acesta este un mic oraș spaniol, foarte populat de imigranți din Rusia. Toate aceste povești sunt ciudate. Nu cred că este o sinucidere.”.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: UE acordă Ucrainei un comerț cu tarife zero și cote zero.

Comisia Europeană a propus suspendarea taxelor de import pentru toate produsele ucrainene pentru a ajuta economia țării în timpul războiului cu Rusia. Suspendarea propusă pentru un an, care ar trebui aprobată de Parlamentul European și de cele 27 de state membre ale sale, vine la o zi după ce Marea Britanie a anunțat că renunță la toate tarifele asupra mărfurilor ucrainene.

Aceste măsuri vor impulsiona comerțul și îi vor menține economia în funcțiune. Acest lucru este vital pentru a câștiga războiul și pentru a se recupera după război.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Belarus a luat măsuri pentru ca tentativele de acte de terorism să fie pedepsite cu pedeapsa cu moartea, după ce activiștii au încercat să saboteze părți din rețeaua feroviară pentru a îngreuna misiunea Rusiei de a desfășura forțe în Ucraina în vederea invaziei sale.

Camera inferioară a parlamentului belarus a aprobat modificarea codului penal în două lecturi, a anunțat agenția de presă Belta. Schimbarea are acum nevoie de sprijinul camerei superioare și al liderului belarus Alexander Lukașenko înainte de a intra în vigoare.

Reuters îl citează pe președintele Camerei, Vladimir Andreychenko, făcând aluzie la actele de sabotaj asupra căii ferate, spunând: „Forțele distructive continuă activitatea teroristă extremistă încercând să zguduie situația din Belarus, provocând instabilitate internă și conflicte”.

„Se întreprind acțiuni pentru a pune în stare de avarie echipamente și căi ferate, obiecte de importanță strategică”, a spus el. „Nu poate exista nicio justificare pentru acțiunile teroriștilor”.

Rusia s-a folosit de aliatul apropiat Belarus ca punct de desfășurare pentru a lansa încercarea nereușită de a încercui Kievul în prima fază a invaziei. Minsk neagă implicarea directă în conflict.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, spune că nivelul de siguranță la cea mai mare centrală nucleară din Europa, care se află în prezent sub ocupație rusă în Ucraina, este ca o „lumină roșie care clipește”.

Cu 15 reactoare și una dintre cele mai mari capacități de energie nucleară din lume, războiul a transformat anumite părți ale Ucrainei într-un câmp minat nuclear.

Experții în domeniul nuclear au urmărit cu îngrijorare cum forțele rusești s-au apropiat în mod incomod de mai multe centrale nucleare din Ucraina.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Guvernul britanic a importat petrol rusesc în valoare de 220 de milioane de lire sterline (276 de milioane de dolari) de când Moscova a declarat război Ucrainei, potrivit unei noi analize.

Datele publicate miercuri de rețeaua globală de campanie Greenpeace au arătat că Marea Britanie a importat aproximativ 2 milioane de barili de petrol rusesc de când a început războiul din Ucraina, pe 24 februarie.

„Guvernul britanic nu este străin de ipocrizie, dar a promite „sprijin neclintit” Ucrainei în timp ce trimite aproape 2 milioane de barili de petrol rusesc este complet lipsit de sinceritate, chiar și după standardele (premierului) Boris Johnson”, a declarat Georgia Whitaker, activistă în domeniul petrolului și gazelor la Greenpeace UK.

„Acest război a costat până acum cel puțin 2.000 de vieți de civili. Este vorba de 2.000 de morți nevinovați finanțați în mare parte de combustibilii fosili. În ciuda numărului tot mai mare de morți, guvernul britanic și-a dat termen până la sfârșitul anului pentru a nu mai importa petrolul sângeros al Rusiei.”

Greenpeace a creat un tracker automat pentru a monitoriza supertancurile care livrează petrol și gaze din Rusia.

Un total de opt tancuri au livrat transporturi de petrol rusesc în Marea Britanie de la sfârșitul lunii februarie, în medie sosind un tanc în fiecare săptămână, potrivit grupului.

Un alt tanc care transportă 33.000 de tone de motorină rusească este ancorat în prezent în largul coastei Lincolnshire.

Șase dintre transporturile către Regatul Unit au provenit din porturile rusești Primorsk, Tuapse și Vysotsk, ajungând în cinci porturi din Marea Britanie, inclusiv Merseyside, Essex, Lincolnshire și North Yorkshire.

Ca parte a măsurilor sale împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina, guvernul britanic a interzis intrarea în țară a navelor sub pavilion rusesc, deținute sau operate.

Combustibilul rusesc, cu toate acestea, este încă capabil să intre în Marea Britanie, în ciuda sancțiunilor, a spus Greenpeace, cerând guvernului britanic să impună o „interdicție imediată și autentică” asupra tuturor importurilor de combustibil din Rusia.

„Toate transporturile rusești de combustibili fosili care au ajuns în Marea Britanie de la începutul războiului au fost importate în mod legal, ceea ce face ca interdicția guvernului Regatului Unit asupra navelor rusești să fie simbolică”, se arată într-un comunicat al Greenpeace.

„Sancțiunile nu funcționează până când nu sunt implementate și încă opt luni de importuri de petrol și gaze sunt opt luni prea multe. Este clar că avem nevoie de o interdicție explicită și imediată a tuturor combustibililor fosili din Rusia”.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat sancțiuni împotriva a 287 de membri ai Camerei Comunelor din Marea Britanie, acuzându-i de „ațâțarea isteriei rusofobe”.

Premierul britanic, Boris Johnson, a declarat că acei membri care au fost loviți de sancțiuni din partea Rusiei ar trebui să considere acest lucru ca pe „o insignă de onoare”.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a expulzat trei diplomați norvegieni, a anunțat miercuri biroul de presă al Ministerului norvegian al Afacerilor Externe, informează CNN.

Această decizie vine după ce, la începutul acestei luni, Norvegia a acordat același număr de diplomați ruși persona non grata, ca răspuns la atrocitățile care ar fi fost comise de forțele rusești în orașul ucrainean Bucha.

Aceasta marchează cea mai recentă măsură de represalii din partea Rusiei, pe fondul expulzării în masă a diplomaților din întreaga Europă ca răspuns la războiul din Ucraina.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Pentagonul înființează un centru de control în Germania pentru ajutor militar Ucrainei.

Potrivit unui înalt oficial american al apărării, Departamentul de Apărare al SUA a creat Centrul de control EUCOM al Ucrainei la Stuttgart pentru a „raționaliza livrarea” asistenței militare.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: În 2022, producția de petrol din Rusia ar putea scădea cu 17%, a spus șeful Ministerului Finanțelor Anton Siluanov

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Monumentul Prieteniei sovieto-ucrainene de la Kiev, datând din 1982, a fost dezmembrat.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Canada sancționează 203 susținători ai lui Putin în estul Ucrainei.

Canada a impus miercuri sancțiuni asupra a 203 persoane despre care afirma că sunt loiale președintelui rus Vladimir Putin, în estul Ucrainei, si spune că folosește toate instrumentele pentru a trage Moscova la răspundere pentru crime internaționale.

„Canada nu va sta cu mâinile în sân și nu va urmări președintele Putin și complicii săi încercând să redeseneze granițele Ucrainei cu impunitate”, a declarat ministrul canadian de externe Melanie Joly într-un comunicat.

„Legislația internațională trebuie respectată. Canada folosește toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a se asigura că ordinea internațională, bazată pe reguli, este menținută, și că cei complici la încălcări ale dreptului internațional răspund pentru crimele lor.”

Guvernul federal introduce, de asemenea, o nouă legislație pentru a da Ottawa puterea de a vinde bunurile confiscate de la entități străine deja sancționate, o mișcare clară de a-l dezlipi pe Putin și prietenii de posesiunile deținute de aceștia în afara Rusiei.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Guvernul SUA oferă asistență alimentară în valoare de 670 de milioane de dolari pentru a combate insecuritatea alimentară din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, a anunțat astăzi guvernul SUA. Banii vor veni de la departamentul de agricultură și de la Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Agențiile alocă 282 de milioane de dolari în produse alimentare din SUA în șase țări din Cornul Africii: Etiopia, Kenya, Somalia, Sudan, Sudanul de Sud și Yemen. Alți 388 de milioane de dolari vor fi direcționați către logistica asistenței alimentare, inclusiv transportul și transportul maritim.

Seceta din estul Africii, exacerbată de impactul războiului din Ucraina, a provocat lipsuri grave de alimente în regiune. Organizația Națiunilor Unite estimează că peste 13 milioane de oameni în Etiopia, Kenya și Somalia se confruntă cu insecuritatea alimentară din cauza secetei.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Truss a criticat China pentru răspunsul său slab la războiul Moscovei, într-un discurs de miercuri seara la Manor House, avertizând Beijingul că Regatul Unit și aliații săi au „alegeri” pentru guvernele care sfidează legile internaționale.

„China nu este impermeabilă. Ei nu vor continua să crească dacă nu respectă regulile. China trebuie (să) comercializeze cu G7. Reprezentăm aproximativ jumătate din economia globală. Și avem opțiuni”, a spus ea.

„Am arătat cu Rusia tipul de alegeri pe care suntem pregătiți să le facem atunci când regulile internaționale sunt încălcate”, a adăugat ea.

Ea a subliniat, de asemenea, importanța furnizării de arme grele Kievului pentru a asigura expulzarea forțelor ruse din țară. Comentariile ei reprezintă o inversare semnificativă a poziției Occidentului față de război, care anterior furnizase arme defensive.

„Ne intensificăm deja în Ucraina. Războiul din Ucraina este războiul nostru – este războiul tuturor, deoarece victoria Ucrainei este un imperativ strategic pentru noi toți. Arme grele, tancuri, avioane – am săpat adânc în inventarele noastre, crescând producția. Trebuie să facem toate acestea.”

Ea a spus că comunitatea internațională ar trebui să-și amintească că acest război este o preocupare a tuturor și că un triumf ucrainean asupra Rusiei ar fi o victorie strategică atât pentru Europa, cât și pentru restul lumii.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul general al ONU, António Guterres, a sosit în Ucraina după întâlnirea cu Putin și ministrul său de externe, Serghei Lavrov, la Moscova. Guterres se va întâlni cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, joi, a declarat un purtător de cuvânt al ONU.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Kremlinul plănuiește să organizeze „referendumuri” în Donețk și Lugansk, în estul Ucrainei, în urma cărora cele două orașe ar urma să fie anexate de Rusia, potrivit postului de știri Meduza din Letonia.

Trei surse Meduza apropiate Administrației Prezidențiale Ruse (AP) au raportat că la mijlocul lunii mai ar putea avea loc referendumuri în LPR și RPD privind anexarea republicilor autoproclamate la Federația Rusă.

Doi interlocutori au numit chiar și datele viitoarelor referendumuri – 14 și 15 mai 2022. Se presupune că republicile pot fi anexate oficial în cadrul granițelor recunoscute de Federația Rusă la 21 februarie, adică în granițele „istorice” ale regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina (în timp ce Kievul încă controlează acolo multe așezări mari).

La aceleași date, potrivit surselor Meduza, ar putea avea loc un referendum și în regiunea Herson, care este parțial ocupată de Rusia. Este planificată să se supună la vot problema independenței regiunii față de Ucraina și crearea „Republicii Populare Herson” pe modelul RPD și LPR. Pe viitor, poate fi anexat și Rusiei, cred interlocutorii publicației.

Totodată, sursele lui Meduza au remarcat că referendumurile au fost programate inițial pentru sfârșitul lunii aprilie, dar au fost amânate de mai multe ori din cauza eșecurilor armatei ruse pe front. Interlocutorii notează că datele se pot schimba din nou din același motiv.

Sursele invocate de Meduza, apropiate Kremlinului, subliniază că oficialii administrației prezidențiale nu cred că Rusia ar trebui să anexeze „regiunile deprimate”, dar aceasta este dorința personală a „conducerii de vârf”, adică a președintelui Vladimir Putin.

Administrațiile republicilor autoproclamate nu au răspuns solicitărilor Meduza. În martie, șeful DPR, Denis Pushilin, și șeful LPR, Leonid Pasechnik, au declarat că astfel de referendumuri au fost într-adevăr planificate , dar după încheierea războiului. Purtătorul de cuvânt al prezidențial, Dmitri Peskov, nu a răspuns întrebărilor adresate de Meduza.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Kremlinul a schimbat responsabilul pentru Donbass. După cum a raportat RBC, șeful blocului politic intern al Kremlinului, primul adjunct al șefului Administrației Prezidențiale Serghei Kiriyenko, va supraveghea acum RPD și LPR, afirma Meduza. 

Până de curând, republicile autoproclamate se aflau în sfera de atenție a unui alt șef adjunct al administrației prezidențiale, Dmitri Kozak (și înaintea lui au fost supravegheate de fostul consilier prezidențial Vladislav Surkov).

Sursele Meduza apropiate Kremlinului au confirmat această informație, precizând că Kiriyenko va lucra în noua sferă în tandem cu Andrey Yarin, șeful departamentului de politică internă al Kremlinului, care este considerat de Administrația Prezidențială o persoană apropiată FSB.

În același timp, potrivit acestora, în Administrația Prezidențială nu a fost încă creat niciun „departament” pentru afacerile DPR și LPR (care este în contradicție cu informațiile RBC).

Interlocutorii lui Meduza au remarcat că transferul republicilor autoproclamate din departamentul lui Kozak către Serghei Kiriyenko nu este întâmplător. Potrivit uneia dintre sursele apropiate AP, „Kozak are o funcție [adjunct al șefului AP], dar nu mai are autoritatea”. Alte două surse Meduza apropiate Kremlinului susțin că Kozak este „în dizgrație” față de Putin din cauza războiului nefericit din Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al prezidențial, Dmitri Peskov, nu a răspuns la întrebarea lui Meduza. Meduza nu a putut să-l contacteze pe Kozak însuși.

27 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: O serie de orașe ucrainene intenționează să redenumească străzile și piețele asociate cu Rusia, în cadrul unui proces de „derusificare” ca urmare a invaziei. [mai mult]


27 aprilie 2022 | Principalele exerciții militare ale Taiwanului din acest an se vor baza pe experiența războiului din Ucraina, concentrându-se pe războiul asimetric și cognitiv, în timp ce se antrenează în lupta împotriva unui atac chinezesc

27 aprilie 2022 | Comisia Europeană a prezentat un nou pachet de măsuri pentru facilitarea migrației legale, propunând, printre altele, simplificarea normelor privind permisele de ședere și de muncă pentru lucrătorii calificați.

27 aprilie 2022 | Japonia s-a bazat pe gazul natural lichefiat în timp ce închide centralele pe cărbune și menține închise instalațiile nucleare. Însă pandemia și războiul din Ucraina au făcut ca prețurile să crească vertiginos, determinând a treia economie ca mărime din lume să se confrunte cu fragilitatea sistemului său energetic.

27 aprilie 2022 | Moscova îl schimbă pe fostul pușcaș marin american Trevor Reed cu pilotul rus Konstantin Yaroshenko, încarcerat în SUA [mai mult]

Ofițeri de poliție îl escortează pe fostul pușcaș marin american Trevor Reed, acuzat de atacarea poliției, într-o sală de judecată înainte de o audiere la Moscova, la 11 martie 2020.

Statele Unite și Rusia au anunțat un schimb de prizonieri prin care l-au eliberat pe Trevor Reed, un fost pușcaș marin care era deținut din 2019, în schimbul unui pilot rus încarcerat în SUA.

Președintele american Joe Biden a declarat miercuri că negocierile pentru a obține eliberarea fostului pușcaș marin american Trevor Reed, încarcerat în Rusia, în schimbul unui prizonier rus în Statele Unite necesită „decizii dificile”.

De asemenea, SUA a făcut presiuni în mod repetat pentru eliberarea lui Paul Whelan, un fost pușcaș marin american încarcerat sub acuzația de spionaj. La fel ca Reed, el a fost deținut într-un lagăr de prizonieri sumbru din regiunea centrală rusă Mordovia.

Eliberarea lui Trevor Reed din detenție în Rusia nu va avea niciun impact asupra abordării administrației Biden în ceea ce privește războiul din Ucraina – au spus oficiali americani.

„Nu reprezintă nicio schimbare – zero – în ceea ce privește abordarea noastră față de violențele îngrozitoare din Ucraina”, a declarat primul oficial. Oficialul a precizat că negocierile s-au axat pe „o chestiune discretă asupra căreia am reușit să ajungem la un acord cu rușii”.

Oficialii au declarat că negocierile nu au implicat „deplasări suplimentare la nivel înalt” în Rusia, dar că acest caz a fost abordat la mai multe niveluri, inclusiv la întâlnirea secretarului de stat american Antony Blinken la Geneva cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov înainte de începerea războiului.

Un al doilea oficial de rang înalt al administrației a precizat că acest lucru a fost realizat de către agenție, dar a fost ajutat și de interesul mediatic pentru cazul lui Reed.

| vezi si alte evenimente ale zilei de 27 aprilie in istorie

ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 

Lasă un comentariu