| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI Războiul din Ucraina – ZIUA 48 | ZIUA 413 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Ziua Mondială a Aviației şi Cosmonauticii – aniversare stabilită, în 1969, de Federația Internaţională de Aeronautică)
- Ziua Internaţională a Zborului Omului în Spațiu (stabilită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 65/271 din 7 aprilie 2011); marchează primul zbor al omului în Cosmos, la 12 aprilie 1961 (- 60 de ani)
- marcată în Rusia ca Ziua Cosmonauticii
- În calendarul creștin-ortodox: Sf. Vasile Mărturisitorul, Episcopul Pariei; Sf. Cuv. Antuza; Sf. Mc. Sava de la Buzău; În 2015 și 2026: Paștele creștin ortodox (Învierea Domnului)
- Conform calendarului musulman, la răsăritul stelelor în ziua de luni 12 aprilie începe Ramadanul, luna postului musulman (până la 12 mai)
12 aprilie 238 | Gordian al II-lea pierde în Bătălia de la Cartagina împotriva forțelor loiale lui Maximin Tracul și este ucis; tatăl său, Gordian I, se sinucide.
12 aprilie 467 | Anthemius este ales împărat al Imperiul Roman de Apus.
12 aprilie 1457 | Bătălia de lângă satul Dolhești: Ștefan cel Mare a înfrânt și alungat din scaunul țării pe Petru Aron.
12 aprilie 1633 | Inchiziția a început interogatoriul lui Galileo Galilei.
12 aprilie 1814 | Contele de Artois, viitorul rege Carol al X-lea al Franței, sosește din exil la Paris, după căderea lui Napoleon.
Conform publicației Le Moniteur, acesta declara:”În sfârșit revăd Franța! Nu s-a schimbat nimic, doar că se află în ea un francez mai mult.” , o parafrază după Napoleon când a pierdut tronul: „Curând nu va mai fi în Franța decât un francez mai puțin„.
12 aprilie 1861 | SUA: începutul Războiului civil (sau Războiul de secesiune), încheiat la 9 aprilie 1865, in favoarea Nordului.
Forțele confederate au atacat postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln (52 de ani) a răspuns chemând o armată de voluntari din fiecare stat si a ordonat mobilizarea generală. Aceasta strategie a dus la declararea secesiunii a încă patru state sclavagiste din Sud. Ambele părți și-au constituit armate de război, iar Uniunea a preluat controlul statelor de graniță.
In octombrie același an, Karl Marx nota: „Lupta actuală dintre Sud şi Nord nu este nimic altceva decât o luptă între două sisteme sociale, sistemul sclavagist și sistemul de muncă liberă. Lupta a izbucnit deoarece cele două sisteme nu mai pot coexista pașnic pe continentul Nord American si poate fi încheiată doar cu victoria unui singur sistem”.
În septembrie 1862, Proclamația de emancipare a lui Abraham Lincoln a transformat desființarea sclaviei din Sud într-un scop al războiului și i-a determinat pe britanici să nu intervină. Războiului de secesiune s-a încheiat după patru de conflicte, la 9 aprilie 1865, in favoarea Nordului.
Karl Marx (47 de ani) și Abraham Lincoln (56 de ani) au schimbat scrisori spre sfârșitul războiului civil. Deși au fost despărțiți de mult mai multe decât un ocean, au fost de acord asupra cauzei „muncii libere”(munca liber consimțită) și a nevoii urgente de a pune capăt sclaviei. În introducerea sa din volumul „An Unfinished Revolution: Karl Marx and Abraham Lincoln Paperback„, Robin Blackburn susține că răspunsul lui Lincoln l-a mesajele lui Marx a atras atentia asupra importanței comunității germano-americane și a rolului comuniștilor internaționali în opunerea recunoașterii europene a Confederației.
12 aprilie 1877 | Începe Războiul ruso–turc (până pe 19.II./3.III.1878).
România permite trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Turcii au bombardat localitățile românești de la Dunăre. În urma acestui război a avut loc reînființarea statului Bulgar, independența deplină a României, Serbiei şi a Muntenegrului faţă de Imperiul Otoman și anexarea Regiunii Kars de Imperiul Rusiei (12/24)
12 aprilie 1914 | Anglia, Londra: premiera piesei de teatru „Pygmalion„, de George Bernard Shaw.
12 aprilie 1919 | 
Lenin introduce principiul zilei de lucru suplimentare neplătite (viitoarele subbotnice); primul subbotnic la depoul „Moskva – Sortirovociania”
12 aprilie 1939 | Albania este înglobată Italiei, sub forma unei uniuni personale. Victor Emanuel al III-lea al Italiei, rege al Italiei (1900–1946), este încoronat rege al Albaniei (1939).
12 aprilie–13 aprilie 1943 | Întâlnirea dintre conducătorul statului român, mareșalul Ion Antonescu, și Hitler, la castelul Klessheim (Salzburg).
Führerul i-a reproșat lui Ion Antonescu tatonările de pace ale diplomației românești cu puterile antifasciste şi a cerut înlocuirea lui Mihai Antonescu de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine. După un concediu proforma, Mihai Antonescu şi-a reluat atribuțiile.
12 aprilie 1944 | În cadrul tratativelor de la Stockholm au fost reluate convorbirile româno-sovietice între reprezentanții oficiali ai celor două ţări – F. Nanu, ambasadorul României, și Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS.
Sovieticii au propus încheierea unui armistițiu, in următoarele condiții „minimale”: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 (de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord de către URSS) si plata unor reparații și despăgubiri de război. Aceleași condiții sunt comunicate şi la Cairo, unde aveau loc discutii între emisarul opoziției democratice din România, Barbu Ştirbei, plecat cu consimțământul mareșalului Ion Antonescu, şi reprezentanții Marii Britanii, SUA şi URSS, privind desprinderea României de Reich.
12 aprilie 1945 | Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist decid crearea unei organizații unitare – Tineretul Progresist din România. Congresul formațiunii are loc in perioada 22 octombrie – 24 octombrie 1945.
12 aprilie 1945 | SUA: Președintele american Franklin D. Roosevelt (n. 30 ianuarie 1882) moare în funcție (63 ani). In aceeași zi; vice-președintele Harry Truman depune jurământul ca cel de-al 33-lea președinte al Statelor Unite.
Franklin Delano Roosevelt, om politic democrat american; președinte al SUA între anii 1933 şi 1945; a iniţiat un plan de reforme (New Deal) pentru redresarea economiei americane după marea criză economică din 1929-1933; în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca partizan al unei strânse alianţe antifasciste; a hotărât fabricarea bombei atomice şi, printr-o diplomaţie activă, a pregătit sfârşitul războiului (n. 1882)
Confruntat cu Marea Depresiune și al Doilea Război Mondial, Franklin D. Roosevelt („FDR”), a ghidat America prin cea mai mare criză internă (cu excepția Războiului Civil) și cea mai mare criză externă. Președinția sa – care a durat doisprezece ani – a fost de neegalat, nu numai ca durata, ci și prin realizări.
FDR a preluat funcția când țara sa era cufundată într-o depresie economică critică, iar viitorul se profila incert si sumbru. Roosevelt a dovedit încredere, optimism și pricepere politică – toate reunite în programele experimentale economice și sociale „New Deal” pe care le-a lansat si promovat – marcând astfel începutul unei redresări naționale.
Președintele Franklin D. Roosevelt a fost mult timp o figură iconică pentru progresiștii din întreaga lume. Numele său este asociat cu înfrângerea fascismului în cel de-al Doilea Război Mondial și cu crearea statului bunăstării SUA. Chiar și acum, experiența reformistă a „New Deal” continuă să inspire generații de militanți mai tineri, fiind martorii popularității crescânde ai Green New Deal.
12 aprilie 1955 | Doctorul Jonas Salk anunță folosirea cu succes a vaccinului împotriva poliomielitei.
12 aprilie 1961 | A murit fizicianul Gheorghe (George) Manu (n. 1903), figură deosebită în mișcarea națională de rezistență de după cel de-al Doilea Război Mondial.
12 aprilie 1961 | Cosmonautul sovietic, Iuri Alexeevici Gagarin, devine primul om care a ajuns în spațiu și pe orbita Pământului, la bordul navetei spațiale Vostok 1. Zborul a durat 108 de minute.
În căutarea unui om care să devină primul cosmonaut uman, sovieticii s-au orientat către piloții de luptă, deoarece aceștia aveau experiență în situații de stres, dar si o capacitate rapida de reacție. S-au depus peste 200 de candidaturi, dar (parțial datorită locotenentului principal al forțelor aeriene ruse), a fost ales Gagarin. A devenit un erou cultural al Uniunii Sovietice.
La 12 aprilie 1961, racheta care transporta naveta lui Gagarin a fost lansată de pe cosmodromul Baikonur la ora locală 6:07. Vostok 1 a înconjurat Terra la o altitudine de aproximativ 300 de kilometri. A fost ghidată integral de un sistem automat, controlat de la sol, pentru că nu se cunoșteau posibilele efecte pe care ieșirea în spațiu le-ar fi putut avea asupra pilotului.
Două zile mai târziu, acesta era primit la Moscova ca un erou. Mii de persoane au ieșit atunci pe străzi cu flori și afișe. După această realizare, satul natal al lui Gagarin a fost redenumit după numele lui.
Singurele cuvinte atribuite lui Gagarin, pe parcursul aventurii sale spațiale au fost: „Zborul decurge normal; eu sunt bine”. Iuri Gagarin s-a născut pe 9 martie 1934 în Kluşino şi a murit pe 27 martie 1968, într-un accident aviatic. NOTĂ: Pentru a marca acest eveniment, a fost instituită Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii, sărbătorită în fiecare an la această dată
12 aprilie 1966 | Primul bombardament american asupra R.D. Vietnam.
12 aprilie 1967 | A fost inaugurat Teatrul Ahmanson din Los Angeles.
12 aprilie 1968 | Nicolae Ceaușescu participă la mitingul din Tulcea, cu prilejul vizitei conducătorilor de partid şi de stat in regiune.
12 aprilie 1970 | S-au deschis pentru circulație primele două benzi ale autostrăzii București–Pitești.
12 aprilie 1971 | CRIZA DIN PAKISTAN: Serviciul National de Informații al SUA face o estimare cu privire la iminenta unui război civil in Pakistan.
12 aprilie 1977 | 
Președintele Republicii Afganistan, Mohammed Sardar Daoud Khan, s-a întâlnit cu Leonid Brejnev, în cadrul unei vizite de stat la Moscova, între 12 și 15 aprilie 1977.
Sosit la Moscova în urma unei invitații oficiale prealabile primite în martie 1977, din partea guvernului URSS, Daoud a discutat cu Brejnev despre intensificarea acțiunilor sovietice în Afganistan și, în particular, despre amplificarea eforturilor sovieticilor de a unifica cele două facțiuni ale comuniștilor afgani,
Parcham și Khalq. Brejnev a subliniat că nealinierea Afganistanului este importantă pentru Uniunea Sovietică, cât și pentru promovarea păcii în Asia, avertizând totodată cu privire la prezența experților din țările NATO, staționați în zonele de nord ale Afganistanului.
Potrivit lui Anthony Arnold, Brejnev l-ar fi provocat pe Daoud să „scape de toți acei consilieri imperialiști” din Afganistan, la care Daoud ar fi răspuns că îi va concedia pe toți consilierii străini atunci când nu va mai fi nevoie de ei. (Afganistan în 1977: An External Assessment, 1/30/78; Garthoff, p. 894; Arnold, p. 65)
Mai mult, Daoud ar fi replicat că este președintele unui stat liber, ca Afganistanul va rămâne liber și că Uniunii Sovietice nu i se va permite niciodată să dicteze modul în care țara ar trebui să fie guvernată.
Cu toate acestea, un acord pe 12 ani pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale afgano-sovietice a fost semnat.
După această vizită, Daoud a început să caute modalități de a compensa dependența militară și economică afgană față de Uniunea Sovietică, și a inițiat o campanie de reprimare a PDPA (Harrison, p. 20)
Mohammad Sardar Daoud Khan (n. 18 iulie 1909 – d. 28 aprilie 1978), premier al Afganistanului din 1953 până în 1963, a devenit ulterior primul președinte al Afganistanului, printr-o lovitura de stat. El a răsturnat monarhia Musahiban a vărului său primar Mohammed Zahir Shah și s-a autoproclamat primul președinte al noii Republici Afganistan.
A fost cunoscut pentru politicile sale progresiste, pentru eforturile sale de îmbunătățire a drepturilor femeilor și pentru inițierea a două planuri de modernizare pe cinci ani care au dus la creșterea forței de muncă cu aproximativ 50%.
După preluarea puterii, contrar politicilor sale ca prim-ministru, Daoud Khan a făcut planuri de a diminua relațiile națiunii cu Uniunea Sovietică și de a stabili, în schimb, contacte mai strânse cu Occidentul.
A rămas in funcție din 1973 până la asasinarea sa, în 1978, ca urmare a unei alte lovituri de stat, așa-numita Revoluție Saur, condusă de partidul comunist PDPA (Partidul Democratic al Poporului din Afganistan), cu sprijinul armatei.
| vezi și AFGANISTAN – ISTORIA LOVITURILOR DE STAT
12 aprilie 1981 | Are loc primul zbor al navetei spațiale americane „Columbia”, având la bord pe astronauții John Young şi Robert Crippen.
Naveta a efectuat în următorii ani mai multe zboruri, printre care misiuni comerciale, militare şi științifice. Ultima misiune a navetei „Columbia” a început la 16 ianuarie 2003 şi s-a încheiat tragic, la 1 februarie.2003, în timp ce revenea pe Pământ. Naveta s-a dezintegrat deasupra statului Texas, cu numai 16 minute înainte de momentul prevăzut pentru aterizare; la bord erau șapte astronauți, şase americani şi un israelian
12 aprilie 1989 | La ultima Plenara a Comitetului Central al PCR, Nicolae Ceaușescu anunță achitarea ultimei tranșe din datoria externă a României.
“România nu mai plătește nimănui tribut” , a declarat Ceaușescu.
„Zilele de 12-14 aprilie marchează, se poate spune, o deplină independență economică și politică a României! Pentru prima dată în istoria sa îndelungată, România nu mai are nicio datorie externă, nu mai plătește tribut nimănui și este cu adevărat independentă și economic, și politic!” – Nicolae Ceaușescu
12 aprilie 1997 | A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA).
12 aprilie 2000 | În cursul unei ceremonii impresionante, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut o mea culpa istorică pentru toate greșelile Bisericii Catolice
12 aprilie 2000 | Poliția columbiană a arestat 49 de membri ai unei rețele internaționale de heroină; a fost arestat și un văr al celebrului traficant de droguri Pablo Escobar.
12 aprilie 2000 | Cel puțin 15 persoane au fost ucise și alte circa 20 rănite în cursul unui atac cu grenade și arme automate care a avut loc într–o moschee șiită din Malhowali, localitate din Nord–Estul Pakistanului.
12 aprilie 2021 | Berlin: Ministrul german de externe, Heiko Maas şi emisarul ONU Martin Griffiths, participă la o reuniune virtuală pe tema eforturilor de încetare a focului în Yemen
12 aprilie 2021 | Berlin: Întâlnirea dintre cancelarul german Angela Merkel și președinții regionali cu privire la pandemia de Covid-19.
12 aprilie 2021 | Dublin: Irlanda, aflată în lockdown de trei luni pentru a lupta împotriva corona virusului, îşi va relaxa treptat restricțiile cu începere de la 12 aprilie, înainte de a lua în considerare redeschiderea treptată a magazinelor neesențiale în luna mai.
Confruntată cu un val atribuit mutației apărute în Marea Britanie, mai contagioasă, ţara cu cinci milioane de locuitori a intrat în al treilea lockdown după Crăciun.
Începând cu această zi, școlile se vor redeschide complet, persoanele din familii diferite se vor putea întâlni în exterior, iar călătoriile neesențiale vor fi permise pe o rază de 20 de kilometri sau în departamentul de reședință. Cele mai importante restricții vor rămâne în vigoare cel puțin până la 4 mai.
12 aprilie 2021 | Mecca, Arabia Saudită: Începutul pelerinajului pentru Ramadan, cu autorizație pentru cei vaccinați împotriva Covid-19 să ia parte la Omra (micul pelerinaj)
12 aprilie 2021 | Organizația Mondială a Comerțului și UNCTAD – Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (12 – 15 apr.)
12 aprilie 2021 | Komsomolsk-on-Amur, Rusia: Începe procesul activistei feministe ruse, Yulia Tsvetkova
12 aprilie 2021 | Madrid: Conferință de presă susținută de militanta pentru drepturile omului, Helena Maleno, fondatoarea ONG-ului Caminando Fronteras
12 aprilie 2021 | Copenhaga: Audierea a şase suspecți în dosarul unui atentat dejucat de către autoritățile daneze
12 aprilie 2021 | Minneapolis, SUA: Procesul lui Derek Chauvin, acuzat de asasinarea lui George Floyd (12 – 16 apr.)
12 aprilie 2021 | Dresda, Germania: Debutul procesului unui islamist sirian care este acuzat de uciderea unui cetăţean gay
12 aprilie 2021 | Buffalo, SUA: Audieri în dosarul cererii de extrădare a fostul producător de film american, Harvey Weinstein, de la New York la Los Angeles
12 aprilie 2021 | Birmingham, Regatul Unit: Procesul a doi ofițeri de poliție, acuzați de asasinarea fostului fotbalist Dalian Atkinson (12 – 26 apr.)
12 aprilie 2021 | Los Angeles, SUA: Reluarea procesului de crimă al multimilionarului Robert Durst
12 aprilie 2021 | San Francisco, SUA: Se încheie un studiu internațional realizat de Twitter printre utilizatorii săi cu privire la regulile care trebuie aplicate liderilor mondiali
12 aprilie 2021 | Baikonur, Kazahstan: Sunt marcați 60 de ani de la primul zbor uman în spațiu de către sovieticul Iuri Gagarin
12 aprilie 2021 | Cape Canaveral, SUA: 40 de ani de la primul zbor al Columbia, prima navetă spațială americană
12 aprilie 2022 – ZIUA 48
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a exprimat îngrijorarea că forțele ruse ar putea folosi arme chimice în Ucraina, dar nu a confirmat dacă acestea au fost folosite.
In discursul său video din noaptea de luni spre marți, el a declarat. „Astăzi, ocupanții au emis o nouă declarație, care atestă pregătirea lor pentru o nouă etapă de teroare împotriva Ucrainei și a apărătorilor noștri”, a spus el. „Unul dintre purtătorii de cuvânt ai ocupanților a declarat că ar putea folosi arme chimice împotriva apărătorilor din Mariupol. Luăm acest lucru cât se poate de serios”.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene ar putea pune capăt asediului rusesc de la Mariupol dacă ar fi aprovizionate cu arme grele, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său video de luni.
„Când vine vorba de armele necesare, depindem încă de aprovizionare, de partenerii noștri. Din păcate, nu primim atât cât avem nevoie pentru a pune capăt mai repede acestui război. Pentru a distruge complet inamicul de pe teritoriul nostru. Și pentru a îndeplini acele sarcini care sunt evidente pentru fiecare dintre oamenii noștri. În special, pentru a debloca Mariupol”, a declarat Zelenski.
„Dacă am avea avioane cu reacție și suficiente vehicule blindate grele, artileria necesară, am fi capabili să o facem”, a spus el,
Zelenski a dat parțial vina pentru pierderile de vieți omenești din Ucraina pe națiunile occidentale care nu au trimis arme pentru a susține efortul de război.
„Dar încă trebuie să ne punem de acord asupra acestui lucru. Încă trebuie să convingem. Încă trebuie să stoarcem deciziile necesare. Sunt sigur că vom obține aproape tot ceea ce ne trebuie. Dar nu doar timpul este pierdut. Se pierd viețile ucrainenilor. Vieți care nu mai pot fi returnate.”
„Și aceasta este și responsabilitatea celor care încă păstrează în arsenalul lor armele de care Ucraina are nevoie”.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Premierul britanic, Boris Johnson, a discutat marți cu președintele american, Joe Biden, despre recenta vizită a lui Johnson la Kiev și despre „necesitatea de a accelera asistența” acordată Ucrainei, a precizat Downing Street, într-un comunicat.
„Liderii au discutat despre necesitatea de a accelera asistența acordată Ucrainei, inclusiv consolidarea sprijinului militar și economic, în timp ce forțele ucrainene se pregătesc pentru un nou atac rusesc în estul țării”, se arată în comunicat.
Johnson i-a spus lui Biden că cel mai recent pachet de ajutor din partea Marii Britanii – inclusiv rachete anti-navă și vehicule militare – va ajunge în Ucraina „în următoarele zile și săptămâni”.
Liderul britanic a mai spus că comunitatea internațională trebuie să se angajeze în favoarea Ucrainei pe termen lung pentru „a se asigura că viziunea poporului ucrainean privind libertatea țării lor poate fi din nou realizată”, potrivit comunicatului.
Johnson a lăudat „contribuția militară colosală a SUA în Ucraina”, iar ambii lideri au fost de acord că președintele rus Vladimir Putin nu poate înfrânge hotărârea ucrainenilor, potrivit Downing Street.
„Cei doi au convenit, de asemenea, să continue eforturile comune pentru a intensifica presiunea economică asupra lui Putin și pentru a pune capăt, în mod decisiv, dependenței occidentale de petrolul și gazele rusești”, a precizat Downing Street.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele rus Vladimir Putin vizitează astăzi regiunea Amur, situată în extremitatea estică a Rusiei, unde este așteptat să se întâlnească cu liderul belarus Alexander Lukașenko.
Reuters relatează că cei doi lideri urmează să se îndrepte spre cosmodromul Vostochny pentru a marca Ziua Cosmonauticii din Rusia, care comemorează primul zbor spațial cu echipaj uman efectuat în 1961 de către cosmonautul Uniunii Sovietice Iuri Gagarin.
Aceștia sunt așteptați să inspecteze portul spațial, să se întâlnească cu personalul și să susțină o conferință de presă comună.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Putin spune că obiectivele Kremlinului în Ucraina sunt „nobile”, iar ciocnirea cu forțele antirusești a fost inevitabilă
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că operațiunea militară a Moscovei în Ucraina va atinge, fără îndoială, ceea ce el a spus că sunt obiectivele sale „nobile”.
Vorbind la o ceremonie de decernare a premiilor la cosmodromul Vostochny din extremul est al Rusiei, unde este așteptat să se întâlnească și cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko, Putin a fost citat de agențiile de presă rusești spunând că Moscova nu a avut altă opțiune decât să lanseze o operațiune militară pentru a proteja Rusia și că o ciocnire cu forțele antirusești din Ucraina a fost inevitabilă și doar o chestiune de timp.
Reuters adaugă că Putin a declarat că țara sa nu intenționează să se izoleze de restul lumii și că forțele ruse care desfășoară campania militară a Moscovei în Ucraina acționează cu curaj și eficiență. El a spus că Rusia nu mai poate tolera genocidul care se desfășoară asupra populației vorbitoare de limbă rusă din regiunea Donbas.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Generalul Richard Dannatt, fost șef al Statului Major al Regatului Unit între 2006 și 2009, a criticat dur eforturile britanice de a stabili refugiații din Ucraina în această dimineață. Intervievat de Sky News, el a declarat:
„Țările Uniunii Europene au fost destul de deschise în ceea ce privește acceptarea refugiaților ucraineni. În schimb, Regatul Unit a pus la punct – în ciuda întregii retorici a guvernului – un sistem destul de complicat”.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării afirmă că a distrus depozitele de muniție ucrainene din regiunile Khmelnytskyi și Kiev, relatează Reuters.
Khmelnytskyi și Kiev se află în vestul Ucrainei. Majoritatea analiștilor consideră că Rusia se regrupează pentru a lansa o nouă ofensivă în estul Ucrainei și, deși există o relativă acalmie în lupte, scopul Rusiei ar fi acela de a degrada capacitatea forțelor armate ucrainene de a-și aproviziona și susține trupele care apără acest teritoriu estic
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Vice-ministrul ucrainean al apărării: Este posibil ca în Mariupol să fi fost folosite „muniții cu fosfor”.
Ucraina verifică informații neverificate potrivit cărora Rusia ar fi folosit arme chimice în timpul asediului asupra orașului portuar Mariupol din sudul Ucrainei, a declarat ministrul adjunct al apărării ucrainean, Hanna Malyar.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Generalul Richard Dannatt, șeful Statului Major General din Marea Britanie între 2006 și 2009, a fost intervievat în această dimineață la Sky News. El a descris situația din Ucraina ca fiind „din ce în ce mai mult” asemănătoare unui genocid.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, se află în vizită în Coreea de Sud.
Potrivit Reuters, acesta a declarat presei din Seul că este dreptul suveran al unor țări precum Suedia și Finlanda să decidă dacă doresc să se alăture alianței.
În fața reporterilor, Bauer a declarat că NATO nu este o asociație exigentă și că nu a exercitat presiuni asupra niciunui stat pentru a adera. El le-a spus gazdelor sale că depinde de Coreea de Sud dacă doresc să trimită ei înșiși arme în Ucraina, dar că ajutorul nemilitar acordat Ucrainei este, de asemenea, important.
De asemenea, a reiterat că NATO a precizat că nu va trimite direct trupe sau avioane în Ucraina.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Producătorul de echipamente de telecomunicații Nokia se retrage de pe piața rusă, a declarat directorul său general pentru Reuters. Decizia va afecta aproximativ 2.000 de lucrători
În timp ce mai multe sectoare, inclusiv cel al telecomunicațiilor, au fost exceptate de la unele sancțiuni din motive umanitare sau conexe, Nokia a declarat că a decis că părăsirea Rusiei este singura opțiune.
„Pur și simplu nu vedem nicio posibilitate de a continua în această țară în circumstanțele actuale”, a declarat directorul general Pekka Lundmark într-un interviu.
El a adăugat că Nokia va continua să sprijine clienții pe durata procesului de ieșire și că nu se poate spune în acest moment cât va dura retragerea.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul de externe al Australiei, Marise Payne, a calificat drept „profund îngrijorătoare” informațiile privind un posibil atac cu substanțe chimice în Ucraina și a declarat că Australia va colabora cu omologii săi pentru a verifica aceste informații.
„Rapoartele conform cărora forțele ruse ar fi putut desfășura un agent chimic în Mariupol sunt profund îngrijorătoare. [Australia] lucrează cu partenerii pentru a verifica aceste rapoarte. Orice utilizare a armelor chimice ar fi o nouă încălcare generalizată a dreptului internațional”, a scris Payne pe Twitter marți.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ukrposhta, serviciul poștal ucrainean, a anunțat marți că a emis un timbru poștal cu sloganul „Navă de război rusă, du-te ****!”, care a fost pus în circulație astăzi.
Roman Hrybov – soldatul ucrainean care a rostit fraza „Navă de război rusă, du-te dracului!” în ziua deschiderii războiului, când i s-a ordonat de către o navă de război rusă să se predea – a fost invitat la ceremonia de inaugurare a timbrului, a precizat serviciul într-o declarație pe pagina de Facebook a Ukrposhta.
Hrybov a fost capturat de forțele rusești și eliberat într-un schimb de prizonieri. Fraza a devenit un slogan ucrainean popular în timpul războiului cu Rusia.
„Fără el nu ar fi existat nici timbru poștal și nici o rezistență atât de puternică, așa cum au exemplificat soldații din Insula Zmiinyi (Insula Șerpilor)”, se arată în declarație.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Putin afirmă că negocierile de pace cu Ucraina sunt într-un „impas”, dar operațiunea militară decurge conform planului.
Pe 12 aprilie, marcată în Rusia ca Ziua Cosmonauticii, președintele rus Vladimir Putin a vorbit din nou la cosmodromul Vostochny, în extremul est al Rusiei, unde se află în vizită la liderul belarus, Aleksandr Lukașenko.
Printre replicile cheie raportate de agenția de știri Tass și Reuters se numără faptul că Putin a declarat că Ucraina s-a abătut de la acordurile încheiate în cadrul conferinței de pace de la Istanbul și că discuțiile se află într-un „punct mort”.
„Ne-am întors din nou la o situație fără ieșire”, a spus el. „Inconsecvența cu privire la chestiuni esențiale a creat dificultăți bine cunoscute în obținerea unor acorduri finale pe calea negocierilor care ar fi acceptabile pentru noi. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, operațiunea militară va continua până când se va încheia și obiectivele stabilite la începutul acestei operațiuni vor fi atinse.”
El a susţinut, de asemenea, că operațiunea militară se desfășoară conform planului și că scopul Rusiei în Ucraina este de a-și îndeplini toate obiectivele și de a minimiza pierderile. El a spus că sfârșitul operațiunii militare depinde de intensitatea luptelor care se vor duce.
Putin a mai afirmat că sistemul financiar al Rusiei funcționează bine și că „blitzkrieg-ul” economic al Occidentului a eșuat, dar că riscul de a fi afectat de sancțiuni ar putea crește pe termen mediu și lung. El a declarat, în legătură cu sancțiunile, că speră că bunul simț va prevala în Occident.
Efectul sancțiunilor în destabilizarea legăturilor ruso-belaruse, sunt „complet inutile”, a precizat Putin.
„Acest truc cu siguranță nu va funcționa cu noi. Vom deveni doar mai puternici”, a spus el, adăugând că „daunele (pe care se bazau inamicii noștri) nu s-au produs”.
Putin a mai declarat că imaginile și filmările cu cadavrele împrăștiate în orașul ucrainean Bucha sunt false. Președintele rus a repetat, de asemenea, comentariile sale anterioare despre nazism, care au dominat presa de stat rusă ca justificare pentru campania militară, precum și faptul că țara sa nu va fi izolată de restul lumii.
El și-a apărat decizia de a trimite forțe în Ucraina pe 24 februarie, descriind-o ca fiind „necesară” pentru a preveni un atac asupra Rusiei.
Putin nu a furnizat dovezi pentru presupusul atac iminent la care a făcut referire, dar a spus: „Este evident că nu am avut altă opțiune; aceasta este decizia corectă”.
Vladimir Putin a descris invazia Ucrainei ca fiind „inevitabilă” în timpul vizitei sale la cosmodromul Vostochny din regiunea rusă Amur Oblast.
„Trebuia sa salvam oamenii de nazism si sa asiguram securitatea Rusiei”
În apropierea celei de-a 50-a zi a războiului din Ucraina, stăpânul de la Kremlin rămâne neînduplecat. „Operațiunea specială”, pentru restul lumii cunoscută și sub numele de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, „a fost o idee bună” și „continuă să se desfășoare conform planului”.
Criminalul de război-șef pare să zboare la un kilometru deasupra zecilor de victime civile și a atrocităților comise de trupele rusești care invadează Ucraina suverană.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele belarus, Alexander Lukașenko, a apărat marți cu tărie acțiunile Rusiei în Ucraina, susținând că dacă Rusia ar fi întârziat „doar puțin cu operațiunea militară, teritoriul rus ar fi suferit un atac zdrobitor la granițele sale”.
„Dacă cineva dorește să țipe că am mers unde nu trebuia, am început ceva ce nu trebuia, imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă ați fi întârziat cel puțin două săptămâni sau o lună”,[1] a declarat Lukașenko reporterilor în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său rus Vladimir Putin, după o întâlnire între cei doi lideri în regiunea Amur, în Orientul Îndepărtat al Rusiei.
Liderul belarus a continuat să acuze „Washingtonul, Bruxellesul și Londra” pentru că au provocat criza din Ucraina și a spus că sancțiunile economice împotriva Rusiei sunt „operațiuni psihologice” organizate de Marea Britanie. De asemenea, el a acuzat SUA că au instigat Polonia și țările baltice împotriva Moscovei.
„Istoria noastră recentă nu a cunoscut un moment atât de periculos în relația noastră cu Occidentul ca astăzi. … Unii dintre voi au spus că Războiul Rece s-a încheiat și că vom trăi într-o nouă eră civilizată, bazată pe înțelegere reciprocă și pe supremația dreptului internațional. Așa am crezut și noi, dar Occidentul nu a făcut-o. Nu ne-a distrus atunci, așa că a decis să înceapă acum”, a declarat el.
Lukașenko s-a referit, de asemenea, la afirmațiile nefondate ale lui Putin privind „denazificarea”, ca parte a justificării sale pentru invadarea Ucrainei.
„A existat o figură publică în Occident în anii 30, 40 ai secolului trecut care a încercat, de asemenea, să instaleze o nouă ordine și știm bine cum s-a terminat. Așadar, cred că Washingtonul trebuie să se întoarcă la trecutul recent. Părinții și strămoșii noștri au rezistat atunci și au fost victorioși și la fel vom fi și noi victorioși, așa cum am fost în istoria noastră comună de 1.000 de ani”, a spus el. Vladimir Putin a spus, cu aceasta ocazie, că Belarusul nu este „mai puțin decât Rusia în acest moment”.
„Nu am avut niciodată îndoieli că dacă cineva ne va oferi umărul, acela va fi Belarusul”, a declarat Putin.
Măsurile convenite de cei doi lideri includ proiecte pentru o piață comună de energie electrică, prețuri favorabile pentru petrol și gaze pentru consumul intern din Belarus – cu plăți în ruble, construirea în comun a unei centrale nucleare care ar trebui să fie pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2021 și o creștere a securității la granițele vestice, inclusiv exerciții militare comune.
[1] Nu există nicio dovadă că Ucraina avea de gând să atace Rusia. Încă de anul trecut, Rusia își intensifica controlul militar în jurul Ucrainei, acumulând zeci de mii de soldați, precum și echipamente și artilerie, la granița cu Ucraina. Forțele rusești au desfășurat exerciții comune cu aliații lor din Belarus înainte de invazie.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Mihailo Podoliak, consilierul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că „negocierile (cu Rusia) sunt extrem de dificile”, dar „sunt în curs de desfășurare”.
Declarația a venit în contextul în care ucrainenii răspund cu indignare la descoperirea uciderii pe scară largă a civililor de către trupele rusești și se așteaptă la o noua ofensivă rusă.
„Este clar că delegația ucraineană lucrează exclusiv într-un cadru pro-ucrainean și transparent. De asemenea, este clar că partea rusă aderă la tacticile sale tradiționale de presiune publică asupra procesului de negociere, inclusiv prin anumite declarații publice”, a declarat Mykhailo Podolyak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei și negociator principal, într-un comunicat publicat de biroul prezidențial ucrainean.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Trupele rusești încep să intre în est
O coloană mare de vehicule militare rusești care se îndreaptă spre regiunea Donbas a fost văzută într-o înregistrare video distribuită pe rețelele de socializare pe care CNN a geo-localizat-o în regiunea rusă Rostov. Vehiculele sunt văzute cu fața spre nord-vest, în direcția regiunii Donbas.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Pentagonul apreciază că Mariupol rămâne contestat pe fondul bombardamentelor Rusiei asupra acestui oraș-port de importanță strategică, potrivit secretarului de presă al Pentagonului, John Kirby.
„Evaluarea noastră de astăzi este că Mariupol este în continuare contestat și că ucrainenii luptă în continuare pentru a împiedica ca Mariupol sa fie capturat de către Rusia”, a declarat Kirby în cadrul unui briefing al Pentagonului marți.
„Ați văzut și dumneavoastră imagini, ați văzut devastarea pe care atacurile aeriene rusești au provocat-o asupra Mariupolului și a orașului, dar evaluarea noastră este că ucrainenii încă luptă pentru el”.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: „Situația de la Mariupol face dificil de comentat numărul victimelor, orașul este sub asediu și blocat”, a declarat pentru CNN Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale din Donețk. „În prezent discutăm despre 20.000 – 22.000 de morți în Mariupol”.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Morgile sunt pline în mai multe orașe din regiunea Lugansk, potrivit unui oficial
Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat că morgile din mai multe orașe sunt acum pline pe fondul penei de curent și – în unele locuri – al pierderii complete a energiei electrice.
Haidai a precizat pe contul său de Telegram că în regiunea respectivă se află și cadavre în subsoluri. În perioadele de acalmie ale bombardamentelor, acestea erau colectate de voluntari și îngropate în „noi locuri desemnate”, întrucât accesul la cimitire era imposibil.
Zona din jurul Severodonetsk, care a fost supusă unor bombardamente persistente timp de săptămâni, este cea mai afectată.
„În Severodonetsk, administrația militară regională a organizat un nou loc de înmormântare într-un loc relativ sigur. Gropile sunt săpate cu un tractor, iar mormintele sunt sistematizate în registru. Fiecare persoană moartă sau decedată este îngropată în mod natural într-un mormânt separat, în cele 48 de zile de război – aproximativ 400 de înmormântări”, a spus el.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat marți că regresul global al drepturilor omului este evident „în războiul brutal al guvernului rus împotriva Ucrainei”.
„Acest lucru este valabil mai ales în ultimele săptămâni, pe măsură ce forțele rusești au fost îndepărtate din orașele și localitățile pe care le-au ocupat sau le-au înconjurat, iar dovezile atrocităților lor, pe scară largă, se adună”, a declarat Blinken în remarcile de la Departamentul de Stat, în timp ce a făcut publice rapoartele de țară pe anul 2021, privind practicile în domeniul drepturilor omului.
„Vedem ce lasă în urma sa acest val (de rusi) care se retrage. Cadavre cu mâinile legate, lăsate pe străzi. Teatre, gări, clădiri de apartamente reduse la ruine, cu civili înăuntru. Auzim mărturiile femeilor și fetelor care au fost violate și ale civililor care mor de foame și de frig. Ca răspuns, oamenii și guvernele din fiecare regiune își exprimă indignarea și cer ca cei responsabili să fie trași la răspundere”, a spus Blinken.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk a anunțat că aproape 3.000 de persoane au fost evacuate marți din zonele din sudul și estul Ucrainei afectate de lupte.
Vereshchuk a precizat că doar 208 persoane au reușit să părăsească Mariupol, care a fost devastată de săptămâni de lupte.
Un total de 2.135 de persoane au reușit să părăsească orașele Berdiansk și Melitopol, ocupate de Rusia, precum și alte două orașe din regiunea Zaporojie.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Administrația Biden se pregătește să lanseze un nou program destinat refugiaților ucraineni, care ar accelera procesul pentru cei care încearcă să vină în Statele Unite.
Programul vine ca urmare a angajamentului președintelui american Joe Biden de a accepta până la 100.000 de refugiați ucraineni, printr-o serie de căi legale și cu accent pe reunificarea familiilor, au declarat doi oficiali ai administrației.
Administrația nu a oferit încă detalii suplimentare, dar sute de ucraineni au decis să meargă la granița dintre SUA și Mexic pentru a intra în țară.
De când Biden a anunțat că va primi până la 100.000 de ucraineni luna trecută, oficialii au purtat discuții cu privire la cea mai bună modalitate de a acorda prioritate solicitanților, inclusiv la modul de a găzdui refugiații care fug de o potențială persecuție, potrivit unei persoane familiare cu aceste deliberări.
Noul program de eliberare condiționată, care ar putea începe chiar săptămâna viitoare, ar trebui să ajute persoanele interesate să vină în SUA și să le permită să rămână în țară pentru o perioadă temporară. Potrivit unui oficial al administrației, persoanele vor trebui să aibă o cerere de sponsorizare completată în numele lor pentru a veni în SUA. Detaliile planului erau încă în curs de finalizare.
Departamentul de Stat și Departamentul pentru Securitate Internă sunt implicate în program, potrivit oficialului administrației. Abordarea este similară cu cea adoptată cu afganii, după căderea Kabulului.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat marţi că nu este „în măsură să confirme” recentele acuzații în sensul că forțele ruse au folosit arme chimice la Mariupol, asigurând însă că acestea „ar putea utiliza diferiți agenți anti-revolte, în special gaze lacrimogene combinate cu agenți chimici”, împotriva „combatanților şi civililor ucraineni în campania lor agresivă de cucerire” a orașului ucrainean, relatează AFP.
„Împărtășim aceste informații cu Ucraina” și „suntem în contact direct cu partenerii noștri pentru a stabili ce se întâmplă, este realmente un subiect de preocupări”, a spus el presei.
„Este o preocupare pe care o aveam dinainte de debutul agresiunii” Rusiei asupra Ucrainei, „am avertizat împotriva posibilității unei recurgeri la acest tip de arme şi urmărim foarte îndeaproape acest lucru”.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Comunitatea serviciilor de informații continuă să monitorizeze dacă dezvăluirile sale de informații clasificate anterior în legătură cu războiul Rusiei din Ucraina au compromis vreuna dintre „sursele și metodele” sale bine păzite, a declarat marți directorul serviciilor naționale de informații, Avril Haines.
„Suntem prudenți, dar continuăm să analizăm dacă am făcut sau nu calculul corect făcând acest lucru, pentru că este un lucru pe termen lung să vedem dacă îți arzi sau nu sursele și metodele prin dezvăluiri”, a declarat Haines în timpul unor declarații publice la Meridian International Center.
Comunitatea serviciilor de informații „și-a asumat un mic risc suplimentar față de cel pe care, cred, și l-ar fi asumat în mod normal” prin publicarea de informații legate de planificarea invaziei de către Rusia, a declarat Haines, dar „am fost cu toții de acord și am ajuns la un consens” în cadrul comunității de informații.
Comentariile sale oferă o fereastră rară în deliberările atent supravegheate din cadrul administrației Biden și al comunității de informații în jurul unei serii de dezvăluiri remarcabile de informații făcute în ultimele patru luni.
Începând din decembrie, administrația Biden a făcut publice o serie de informații clasificate anterior, care dezvăluie mișcările rusești, în timp ce Moscova comasa trupe la granița cu Ucraina.
Oficialii au declarat anterior, pentru CNN, că aceste lansări au fost coordonate cu atenție între Consiliul Național de Securitate, comunitatea de informații și alte agenții de securitate națională, în efortul de a întrerupe planificarea rusă, de a diminua eficacitatea oricăror operațiuni „false flag” și, în cele din urmă, de a descuraja o acțiune militară.
Deși tactica a obținut un sprijin bi-partizan larg, unii foști oficiali din domeniul serviciilor de informații s-au declarat surprinși de nivelul de detalii pe care administrația îl furnizează public și au ridicat întrebări cu privire la modul în care acest lucru ar putea fi realizat fără a compromite sursele și metodele.
Oficialii americani au declarat, la vremea respectivă, pentru CNN, că decizia de a retrograda orice informație a trecut prin procese normale, conduse de Biroul Directorului de Informații Naționale, și că nu a fost făcută nicio dezvăluire care ar putea expune mijloacele prin care Statele Unite au adunat informațiile în primul rând.
„Comunitatea serviciilor de informații a folosit procedurile sale standard de declasificare, care sunt în vigoare pentru a proteja sursele și metodele”, a declarat în februarie un oficial al serviciilor de informații americane.
Haines a declarat marți că ea și alți oficiali din domeniul serviciilor de informații au fost, de asemenea, inițial îngrijorați de faptul că tactica ar putea implica prea mult comunitatea serviciilor de informații – care este concepută să opereze apolitic și independent de factorii de decizie politică – în domeniul dictării politicii.
„În calitate de comunitate de informații, dorești să menții distanța față de politică, într-o anumită măsură”, a spus Haines. „Și una dintre preocupările care au fost exprimate… a fost aceea de a nu fi percepuți ca un instrument al politicii și ca credibilitatea noastră să se bazeze pe ea însăși, iar noi am încercat să fim atenți și la acest aspect”.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Hackeri conectați la armata rusă vizează o companie ucraineană de electricitate:
Un grup de hackeri in conexiune cu armata rusă a încercat să se infiltreze în substațiile electrice ucrainene și să implementeze coduri malițioase, capabile să întrerupă curentul electric, au declarat marți oficiali guvernamentali ucraineni și investigatori privați. Atacul cibernetic pare să fi fost dejucat.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Premierul Belgiei, Alexander De Croo, a declarat marți că impactul umanitar al războiului din Ucraina este unul uriaş şi că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu va scăpa nepedepsit.
„Tot ce vedem astăzi este o dovadă că, în urma unui calcul greșit pe care şi l-a făcut președintele Putin, un calcul greșit cu privire la hotărârea ucrainenilor de a se apăra, un calcul greșit cu privire la hotărârea Occidentului de a face Rusia să plătească costurile acestui război, un calcul greșit cu privire la unitatea pe care o avem ca parteneri europeni şi un calcul greșit cu privire la hotărârea manifestată de NATO în ultimele luni, este mai puternic decât oricând NATO. Acum câțiva ani, unii parteneri începuseră să se îndoiască. Întrebarea a primit răspuns între timp, NATO este aici, este puternică şi este o organizație pe care putem conta. Este foarte important pentru mine să pot să mă adresez dumneavoastră şi cetăţenilor dumneavoastră pentru a spune cât este de important pentru noi faptul că securitatea noastră este una colectivă. Frontiera dumneavoastră este şi frontiera noastră şi o vom apăra împreună”, a afirmat prim-ministrul belgian, în conferința de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis, la finalul întrevederii avute la Palatul Cotroceni.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, că ajutorul militar în Ucraina este trimis de NATO.
„Pentru noi, este foarte important să ne ocupăm de refugiați şi să ne ocupăm de oamenii care au nevoie de ajutor în Ucraina. De aceea, am instalat acel hub la Suceava – aceasta este principala noastră preocupare. Evident, ajutorul militar este şi el transmis către Ucraina de către NATO, un lucru, de altfel, foarte bun. Nu cred, însă, că este foarte bine să facem declarații publice îndelungate cu privire la ce face o ţară sau alta concret în acest domeniu”, a spus Iohannis, întrebat ce armament trimite România în Ucraina.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) va publica miercuri concluziile investigației sale privind abuzurile și atrocitățile comise în ceea ce privește drepturile omului în războiul actual al Rusiei în Ucraina, potrivit purtătorului de cuvânt al misiunii SUA la OSCE.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Marți, Ministerul de Finanțe al Franței a publicat o listă detaliată a activelor rusești în valoare de 23,7 miliarde de euro – sau 25,6 miliarde de dolari – pe care le-a înghețat de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie.
Activele aparținând Băncii Centrale a Rusiei, despre care ministerul spune că valorează 22,8 miliarde de euro, reprezintă cea mai mare parte a activelor înghețate.
Lista de active include, de asemenea, 33 de proprietăți imobiliare cu o valoare de achiziție combinată de 573,6 milioane de euro, inclusiv o serie de adrese din Antibes, Saint-Jean-Cap-Ferrat și Saint-Tropez, pe Coasta de Azur, iar 178 de miliarde de euro în active bancare înghețate au fost, de asemenea, enumerate, alături de trei iahturi în valoare de peste 125 de miliarde de euro, șase elicoptere în valoare de peste 60 de milioane de euro și trei opere de artă în valoare de 7 milioane de euro.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Autoritățile olandeze au confiscat 20 de iahturi din cauza sancțiunilor impuse de războiul din Ucraina.
„Ca urmare a sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului, vămile au plasat 20 de iahturi în nouă șantiere navale și comercianți sub supraveghere sporită”, au declarat autoritățile vamale olandeze. „Deoarece aceste 20 de iahturi se află sub supraveghere sporită, ele nu sunt autorizate să fie livrate, transferate sau exportate”.
Paisprezece dintre iahturi sunt în construcție, iar șase sunt în depozit sau în întreținere. Potrivit autorităților, patru au fost legate de o persoană aflată pe lista de sancțiuni a UE.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Downing Street a confirmat că Johnson a fost amendat de Poliția Metropolitană din Londra în cadrul anchetei privind așa-numitul scandal Partygate.
Aceștia au precizat că amenda a fost în legătură cu o adunare care a avut loc pe 19 iunie 2020, când echipa lui Johnson a organizat o adunare improvizată pentru ziua sa de naștere, la care i s-a oferit un tort.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele german Frank-Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relațiile sale cu Rusia în ultimii ani, a declarat marți că a planificat să viziteze Ucraina împreună cu alți șefi de stat, dar a fost refuzat de Kiev, potrivit AFP.
Deplasarea urma să fie făcută împreună cu președinții Poloniei și ai statelor baltice: „Eram pregătit să o fac, dar se pare, și trebuie să iau act de acest lucru, că vizita nu a fost dorită de Kiev”, a declarat Steinmeier în timpul unei deplasări la Varșovia.
Această vizită urma „să trimită un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, a precizat el.
Cotidianul Bild a fost primul care a relatat despre acest refuz, citând un diplomat ucrainean: „Știm cu toții despre relațiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia aici… Nu este binevenit la Kiev în acest moment. Vom vedea dacă se va schimba”.
În ultimele săptămâni, Steinmeier, care a fost de două ori ministru de externe al Angelei Merkel, a fost criticat, la fel ca și fostul cancelar conservator, pentru presupusa sa lipsă de fermitate față de Rusia.
El a admis, la începutul lunii aprilie, că a făcut o „greșeală” atunci când a sprijinit construcția gazoductului Nord Stream 2, între Rusia și Germania.
„Sprijinul meu pentru Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală. Ne agățam de poduri în care Rusia nu mai credea și împotriva cărora partenerii noștri ne-au avertizat”, a declarat președintele, potrivit presei germane.
Steinmeier afirma ca a contat pe faptul că „Vladimir Putin nu va accepta ruinarea economică, politică și morală a țării sale pentru nebunia sa imperială”. „Ca și alții, m-am înșelat”, a spus el.
Gazoductul, care ar fi trebuit să dubleze capacitatea de aprovizionare a Germaniei cu gaz din Rusia, a fost în cele din urmă suspendat sine die, de Berlin, în februarie.
Social-democrații aflați acum la putere au fost susținători fermi ai unei apropieri de Moscova.
Actualul cancelar Olaf Scholz se află, de asemenea, sub presiunea partenerilor săi de coaliție, în special a Verzilor, pentru a-și asuma un angajament mai puternic față de Ucraina, inclusiv prin livrarea de armament greu către Kiev.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Victoria Spartz, prima membră a Congresului american născută în Ucraina, cere Departamentului de Stat al SUA să își redistribuie diplomații la Kiev.
SUA și alte țări și-au retras diplomații în perioada premergătoare invaziei Rusiei. SUA a mutat diplomați la Lviv și apoi în Polonia – și în cele din urmă a suspendat serviciile diplomatice.
UE a reinstalat diplomați în Ucraina, iar Spartz a sugerat ca și SUA să facă același lucru.
Săptămâna trecută, Zelenski a îndemnat națiunile aliate să își trimită înapoi diplomații: „Vă rog să vă întoarceți, toți cei care sunt curajoși, vă rog să vă întoarceți în capitala noastră și să continuați să lucrați.”, a spus el.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski a anunțat că serviciile secrete l-au capturat pe cel mai bun prieten al lui Putin în Ucraina, Viktor Medvedciuk. Acesta fusese dat în urmărire. [mai mult]
La 11 mai 2021, procurorul general al Ucrainei l-a acuzat pe Medvedciuk de trădare și de tentativă de jaf al resurselor naționale din Crimeea anexată de Rusia, si pus in arest la domiciliu, de unde însă, la 28 februarie a dispărut.
Serviciul de securitate al Ucrainei, SBU, a postat o fotografie cu Medvedciuk în cătușe și purtând uniforme militare ucrainene.
Medvedchuk (67 de ani), a negat orice abatere.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: După ce SBU l-a capturat pe oligarhul Viktor Medvedciuk – cel mai apropiat aliat al lui Putin în Ucraina – Zelenski a propus eliberarea acestuia în Rusia, în schimbul soldaților ucraineni capturați de forțele rusești.
În discursul său video nocturn adresat marți națiunii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a oferit să-l schimbe pe dl Medvedchuk cu „băieții și fetele ucrainene care se află acum în captivitate în Rusia”.
„Ei bine, dacă Medvedciuk și-a ales o uniformă militară, el intră sub incidența regulilor din timpul războiului.
Ofer Federației Ruse să îl schimbe pe acest individ al vostru pentru băieții și fetele noastre care se află acum în captivitate în Rusia. Prin urmare, este important ca oficialii noștri de aplicare a legii și militarii noștri să ia în considerare și această posibilitate.”
Adresându-se direct rușilor, președintele ucrainean a adăugat: „Și lăsați-l pe Medvedciuk să fie un exemplu pentru voi. Nici măcar fostul oligarh nu a scăpat, ca să nu mai vorbim de infractori mult mai obișnuiți din bozgoriile rusești. Îi vom prinde pe toți”.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski a ironizat, in discursul sau nocturn, progresele înregistrate de Rusia în invazia sa în Ucraina.
„Vă amintiți cum se lăuda Rusia că va cuceri Kievul în 48 de ore?”, a întrebat el. „În schimb, Ucraina respinge inamicul de 48 de zile”.
„În 48 de ore, care s-au întins pe parcursul a 48 de zile, armata rusă a atins un nivel de pierderi ireparabile mai mare decât cel al Uniunii Sovietice în cei 10 ani de război în Afganistan. Mai mare decât cel al Rusiei în cele două războaie din Cecenia.
Lista generală a celor „două sute” pentru Rusia va ajunge în curând la 20.000. Literalmente în câteva zile, dacă nu chiar în această seară.
Și apoi ce? 30 de mii de morți? 40 de mii?”
„Astăzi, în Rusia, s-a afirmat din nou că așa-numita lor „operațiune specială” se desfășoară conform planului. Dar, ca să fim sinceri, nimeni în lume nu înțelege cum a putut apărea un astfel de plan”.
„Cum ar putea apărea un plan care să prevadă moartea a zeci de mii de soldați proprii în puțin mai mult de o lună de război? Cine ar putea aproba un astfel de plan? Și care este nivelul final al propriilor pierderi acceptabil pentru această persoană?”
„Zeci sau chiar sute de mii de ruși morți?” – a spus Zelenski.
12 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Joe Biden vorbește despre „genocidul” din Ucraina, într-un discurs despre creșterea prețului la gaze naturale
Președintele american Joe Biden a declarat marți că bugetele americanilor nu ar trebui să depindă de faptul că un dictator „comite genocid” într-o altă țară.
„Bugetul familiei dumneavoastră, capacitatea dumneavoastră de a vă umple rezervorul, nimic din toate acestea nu ar trebui să depindă de faptul că un dictator declară război și comite genocid la o jumătate de lume distanță”, a declarat Biden în Iowa, unde a prezentat o nouă regulă privind etanolul.
„Pentru a face față acestei creșteri a prețurilor lui Putin, am autorizat eliberarea a un milion de barili pe zi din rezerva strategică de petrol”, a continuat Biden.
Biden nu a ezitat anterior să califice drept genocid ceea ce se petrece în Ucraina. Dar asistenții săi au spus că Rusia încă nu se ridică la acest nivel.
„Am văzut atrocități, am văzut crime de război, nu am văzut încă un nivel de privare sistematică de viață a poporului ucrainean care să se ridice la nivelul de genocid”, a declarat consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, la începutul acestei luni.
Zelenski a răspuns pe Twitter: „Adevăratele cuvinte ale unui lider adevărat. A spune lucrurilor pe nume este esențial pentru a face față răului. Suntem recunoscători pentru asistența oferită de SUA până acum și avem nevoie urgentă de mai multe arme grele pentru a preveni alte atrocități rusești”.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele SUA, Joe Biden, și-a reiterat evaluarea potrivit căreia Rusia a comis un genocid în Ucraina, declarând reporterilor adunați pe pista din Des Moines: „Devine din ce în ce mai clar că Putin încearcă pur și simplu să elimine chiar și ideea de a fi ucrainean”.
„Și dovezile se adună, sunt diferite de cele de săptămâna trecută, cu cât apar mai multe dovezi”, a continuat el, „literalmente, lucrurile oribile pe care rușii le-au făcut în Ucraina, și vom afla doar din ce în ce mai multe despre devastarea – și vom lăsa avocații să decidă la nivel internațional că se califică, dar cu siguranță așa mi se pare.”
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Se așteaptă ca SUA să anunțe în curând că va trimite sute de milioane de dolari în cadrul unei noi asistențe militare pentru Ucraina, potrivit a două surse familiare cu acest pachet.
Suma finală nu fusese definitivată încă marți, dar s-ar putea ridica la cca 700 de milioane de dolari.
Se așteaptă ca președintele american Joe Biden să își folosească autoritatea de retragere pentru a autoriza noul pachet de ajutor pentru Ucraina.
Dacă va fi aprobat, adăugarea a aproximativ 700 de milioane de dolari pentru asistență în domeniul securității ar aduce ajutorul total acordat Ucrainei la peste 3 miliarde de dolari de la începutul administrației Biden, inclusiv aproape 2,5 miliarde de dolari de când Rusia și-a lansat invazia în Ucraina.
Bugetul de apărare al Ucrainei pentru 2020 a fost de numai aproximativ 6 miliarde de dolari, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
În mai puțin de două luni, SUA a furnizat aproape jumătate din această sumă sub formă de asistență de securitate, subliniind ritmul în care Casa Albă a lucrat pentru a trimite armament și echipamente.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Pentagonul urmează să convoace miercuri o reuniune a celor mai importanți producători de armament pentru a discuta despre capacitatea industriei de a sprijini Ucraina într-un război prelungit cu Rusia, potrivit unui oficial al apărării și unui oficial din industrie.
Discuția clasificată va include propuneri de accelerare a producției sistemelor existente și de dezvoltare de noi sisteme esențiale pentru asistența acordată de Departamentul Apărării Ucrainei și aliaților, a declarat oficialul din domeniul apărării.
Întâlnirea, potrivit Reuters, va reuni cei mai importanți opt contractori principali din domeniul apărării, printre care General Dynamics, Lockheed Martin și alții.
Oficialul a declarat că antreprenorilor li s-a spus că întâlnirea se concentrează pe „capacitatea industriei” de a sprijini Ucraina dacă războiul va continua timp de mai mulți ani.
Potrivit oficialului, sensul lucrurilor este că SUA „își asumă că va fi un efort de ani de zile” într-un scenariu în care, cel puțin, Ucraina nu va putea fabrica arme în siguranță în propria țară.
Dar, în cadrul întâlnirii, a spus oficialul, este probabil ca antreprenorii să aducă în discuție provocările serioase cu care se confruntă în continuare producția de apărare în SUA, inclusiv problemele continue și grave ale lanțului de aprovizionare și lipsa forței de muncă la prețuri accesibile.
Toate acestea continuă să restrângă capacitatea de producție în domeniul apărării în prezent și s-ar putea înrăutăți pe măsură ce creșterea cheltuielilor de apărare din buget și contractele cu Ucraina își dispută capacitatea de producție, a declarat oficialul.
Problema capacității are, de asemenea, un impact asupra fabricării de provizii critice de muniție, chiar dacă cea mai mare parte a acesteia se realizează în instalații deținute de guvern și operate de contractanți.
SUA au autorizat deja peste 2,4 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul administrației Biden, inclusiv peste 1,7 miliarde de dolari de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) s-a declarat marți, într-un comunicat, „îngrijorată de recentul raport neconfirmat privind utilizarea de arme chimice” în orașul ucrainean asediat Mariupol, care a apărut luni.
„Toate cele 193 de state membre ale OIAC, inclusiv Federația Rusă și Ucraina, sunt părți la Convenția privind interzicerea armelor chimice”, a precizat OIAC într-un comunicat. „În acest fel, ele s-au angajat solemn și voluntar să nu dezvolte, producă, achiziționeze, stocheze, transfere sau utilizeze niciodată arme chimice.”
„Folosirea armelor chimice oriunde, de către oricine și în orice circumstanțe, este condamnabilă și total contrară normelor juridice stabilite de comunitatea internațională împotriva unei astfel de utilizări”, se mai spune în declarație.
Luni seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că această posibilitate ar trebui luată în serios, deși un oficial din Mariupol a declarat că un astfel de atac rămâne neconfirmat.
Marți, secretarul de stat Antony Blinken a declarat că Statele Unite nu pot confirma utilizarea de arme chimice în Ucraina, dar a precizat că „au informații credibile potrivit cărora forțele rusești ar putea folosi o varietate de agenți antirevoltă”.
SUA îi avertizase anterior pe ucraineni că Rusia ar putea folosi agenți chimici în orașul din sud-estul Ucrainei, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un interviu acordat CNN.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: O victorie a Rusiei în Ucraina ar schimba harta Europei. Germania ar putea contribui la prevenirea acestui lucru prin trimiterea de echipamente militare vitale la Kiev și prin interzicerea importurilor de energie rusească.
12 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: „Oamenii trebuie să fie pregătiţi şi din punct de vedere mental pentru perioada următoare, deoarece efectele crizei economice generate de războiul din Ucraina vor fi cunoscute abia la sfârșitul verii”, a avertizat marţi preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor a estimat, la postul B1TV, că 80-90% din măsurile prezentate în programul „Sprijin pentru România” vor fi implementate, dar vor fi şi alte măsuri, care vor fi anunţate în perioada următoare, inclusiv legat de rate.
12 aprilie 2022 | Un acționar al Twitter a intentat marți un proces împotriva directorului general al Tesla, Elon Musk, susținând că Musk a manipulat prețul acțiunilor Twitter prin întârzierea anunțului că a achiziționat peste 5% din acțiunile companiei până la 14 martie, încălcând astfel normele SEC.
12 aprilie 2022 | 
Viorica Dăncilă, fost prim-ministru şi lider al PSD, a fost aleasă marţi preşedintele Partidului „Naţiune Oameni Împreună – Noi”, cu 247 de voturi „pentru” din cele 251 valabil exprimate la primul congres al acestei formațiuni politice.
În discursul rostit în cadrul congresului, Viorica Dăncilă a afirmat că a ales să revină în politică pentru a crea consens și pentru a înlocui interesul personal şi cel de partid cu interesul național.
„Nu am ales să vin în politică pentru a crea sau a întreține divergențe cu cineva sau pentru a ataca alte formațiuni politice. (…) Am revenit în politică pentru a crea consens, o politică în care interesul personal şi cel de partid să fie înlocuit cu interesul național. (…) Pentru mine, toate realizările din perioada în care am fost premierul României au reprezentat îndeplinirea unei datorii de onoare pentru poporul român. Admit că nu a fost totul perfect, însă au fost foarte multe lucruri bune pentru România şi pentru români. Îmi exprim în continuare credinţa că fiecare trebuie să fie judecat în funcţie de moştenirea reală pe care a lăsat-o la final de mandat, nu în funcţie de percepţiile induse şi întreţinute artificial de anumite medii viciate de interese obscure. Am convingerea că revenirea mea în politică îmi va atrage multe critici, însă, ca un om care iubeşte ţara, ca un bun român, nu pot sta departe când văd că lucrurile nu merg bine. Vă asigur că nu voi ceda, nu voi face niciun pas înapoi, indiferent de atacurile sau dezinformările care vor urma. Sunt o persoană puternică, perseverentă şi vă asigur că decizia de a mă înscrie în Partidul „Naţiune Oameni Împreună” am luat-o în clipa în care am fost convinsă că sunt mai hotărâtă ca oricând să revin pe scena politică şi să lupt pentru binele ţării mele”, a afirmat Dăncilă.
Dăncilă a criticat modul în care este gestionată în prezent economia ţării.
„Ce avem acum? Economia României se află într-un stadiu periculos, majoritatea sectoarelor economice au mari probleme, datoria externă a ajuns de la 35% din PIB, în timpul mandatului meu, la 50,6% în 2022. Ne confruntăm cu lipsa de transparenţă în ceea ce privește modul în care s-au cheltuit banii împrumutaţi în numele poporului român. Inflația este foarte mare, rata şomajului a ajuns de la 3% în timpul mandatului meu la 10%. Foarte multe firme nu supraviețuiesc condițiilor extrem de dure și ajung în faliment. Comunitățile locale au din ce în ce mai puține fonduri pentru investiții, pentru funcționarea de zi cu zi. Avem cele mai mari preţuri la energie din Europa. (…) Ne confruntăm cu foamete, frig, sărăcie, suportabilitatea populaţiei a ajuns la un nivel de vârf, iar din partea Guvernului primim doar scuze şi acuze”, a susţinut, printre altele, Dăncilă.
În cadrul aceluiaşi congres, Francesco Şerban a fost ales preşedinte executiv al partidului NOI, iar Cornelia Boloş – secretar general.
12 aprilie 2022 | Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe premierul Regatului Belgiei, Alexander De Croo.
12 aprilie 2022 | Președintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la Palatul Cotroceni, că este bine că mixul energetic este decis la nivelul fiecărei ţări europene, arătând că România va extinde capacitatea Centralei de la Cernavodă şi probabil într-un timp relativ scurt vor exista şi centrale nucleare mici şi modulare.
„Este un lucru cunoscut şi cred că este bine că mixul energetic este la decizia naţională, deci fiecare stat decide ce fel de mix energetic promovează şi foloseşte pentru a satisface nevoile populaţiei şi ale economiei naţionale. Noi, în România, am decis să investim şi în energie regenerabilă, dar şi în energie nucleară civilă, şi vom face acest lucru, vom extinde capacitatea Centralei de la Cernavodă, probabil vom avea într-un timp relativ scurt centrale nucleare mici, modulare, care pot fi folosite pentru completarea nevoii rețelei electrice. În același timp, prin PNRR se finanţează energia verde, vom avea regenerabile şi cu siguranţă vom avea un aport din ce în ce mai mare şi pe hidrogen. Dacă alte state au alte abordări noi, respectăm acest lucru, nu cred că ar fi util ca mixul energetic să fie stabilit la nivel european şi să devină obligatoriu, fiindcă fiecare stat are un interes naţional şi are oportunități naţionale, unii au mai mult vânt, alţii au mai multă energie hidro, alţii preferă să investească în nuclear, însă important este să avem o piaţă energetică europeană puternică, să avem energie disponibilă la preţuri stabilite într-un mod inteligent şi transparent, în aşa fel încât să nu se repete situaţia în care suntem acum, când o dependenţă puternică de un singur furnizor ne-a dus practic într-o criză energetică”, a spus Iohannis, în conferinţa comună cu premierul Belgiei, Alexander De Croo.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.