| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 113 | ˅ | ZIUA 478 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Ziua Internațională de Solidaritate cu Popoarele Luptătoare din Africa de Sud – „Ziua Soweto” – proclamată de Adunarea Generală a ONU în memoria victimelor represaliilor rasiste de la Soweto, 16 iunie 1976
- Ziua Copilului African – din 1991, la inițiativa Organizației Unității Africane și a UNICEF
- Ziua Mondială a Limbii Rromani, stabilită de UNESCO
- Paraguay: Ziua Păcii Chaco (1836)
- calendar ortodox: Sf. Ierarh Tihon al Amatundei, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Marcu Episcopul
16 iunie 1567 | Mary, regina Scoției, este închisă în castelul Lochleven.
16 iunie 1599 | Mihai Viteazul încheie, la Târgoviște, un tratat cu trimișii lui Andrei Bathory, acceptând să fie inclus în pacea cu otomanii, pentru a câștiga timpul necesar în vederea finalizării pregătirilor pentru a neutraliza ostilitățile Porții
16 iunie 1671 | Rebelul cazac Stenka Razin este executat la Moscova.
16 iunie 1815 | Armata franceză a obținut victoria asupra armatei prusace în Bătălia de la Ligny.
16 iunie 1815 | Armata franceză a obținut victoria tactică asupra armatei anglo-aliate la Bătălia de la Quatre Bras.
16 iunie 1864 | Prin protocolul de la Constantinopol, puterile garante recunosc dreptul statului român de a-și modifica legiuirile interne fără o prealabilă aprobare din partea lor
16 iunie 1903 | Fondarea, la Detroit, a Companiei „Ford Motor Company” de către Henry Ford.
16 iunie 1913 | Al doilea război balcanic, între foștii aliați Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei și Muntenegrului, cărora li se va alătura România și Turcia (16/29).
16 iunie 1940 | Al Doilea Război Mondial: Franța cere armistițiu – acordul va fi încheiat la 22 iunie cu Germania și, la 24 iunie, cu Italia.
16 iunie 1940 | Al Doilea Război Mondial: Guvernul condus de Paul Reynaud a demisionat. Mareșalul Philippe Petain a preluat conducerea noului guvern francez.
16 iunie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Președintele F.D. Roosevelt dispune închiderea tuturor consulatelor germane în Statele Unite; Germania și Italia răspund închizând toate consulatele SUA din țările lor.
16 iunie 1946 | Noaptea podurilor (oficial Operațiunea Markolet, condusă de Haganah) în noaptea de 16-17 iunie 1946, în timpul Mandatului Britanic al Palestinei, ca parte a Insurgenței evreiești în Palestina (1944–1947).
Operațiunea viza distrugea a unsprezece poduri de legătură dintre Palestina si țările vecine – Liban, Siria, Trans Iordania și Egipt -, pentru a suspenda rutele de transport utilizate de Armata britanica. Atacurile asupra altor trei poduri au fost luate în considerare, dar nu au fost executate.
O singură operație a eșuat, iar Palmach, forța de luptă de elită a Haganah, a suferit pierderi (14 morți și 5 răniți la Nahal Akhziv). Pentru a masca și proteja operațiunile reale, și pentru a crea confuzie in rândul Forțelor britanice, aproximativ 50 de operațiuni de diversiune și alte ambuscade au fost efectuate în toată țara, în aceeași noapte, fapt care le-a permis membrilor Palmach să scape mai ușor, după finalizarea operațiunilor. In replica, pe 29 iunie 1946, britanicii lansează Operațiunea Agatha.
Haganah a demarat pregătirile pentru Operațiunea Markolet în ianuarie-februarie 1946. În primul rând, SHAI (Serviciul de informații Hagana), patrulele Palmach și forțele responsabile cu efectuarea operațiunii, au început să observe, să fotografieze și să măsoare țintele, inclusiv să exploreze posibilele căi de acces și evacuare. Aceștia erau deghizați în iubitori de natură, prezentându-se ca pasionați de excursii si de geografie. Inițial, operațiunea ar fi trebuit să aibă loc în luna mai dar, din motive politice, a fost amânată pentru iunie.
Conducerea politică a interzis atacul asupra a patru ținte: podul feroviar dintre tunelele Ras an-Nakura și cele trei poduri peste râurile Iordan și Yarmuk care duceau la Centrală electrică Naharayim.
Noaptea Podurilor a însemnat, in același timp, o demonstrație a capacității Haganah-ului de a opera în toată țara, chiar și în zonele pustii sau în cele cu populație predominant araba, a abilitații sale de a sabota armata britanica, cât si una de descurajare a armatelor tarilor vecine, dăunând astfel prestigiului armatei britanice ca fiind cea mai puternică forță din Orientul Mijlociu și legitimității Mandatului britanic.
Ulterior, ca măsură de precauție, armatele siriene, libaneze și trans-iordaniene au fost puse în așteptare, iar granițele au fost înăsprite, însă Mandatul britanic și-a pierdut mult din prestigiu, suferind inclusiv daune financiare substanțiale (cca 250.000 de lire sterline).
16 iunie 1955 | Papa Pius al XII-lea îl excomunică pe Juan Perón.
16 iunie 1958 | Ungaria: În noaptea de 16/17 iunie au fost condamnați la moarte și executați organizatorii revoluției anticomuniste, din 1956, din Ungaria (Imre Nagy, Pal Maleter, Miclos Gimes); au fost reabilitați juridic în iunie 1989, iar la 16 iunie 1989 au avut loc funeraliile naționale ale lui Imre Nagy
16 iunie 1963 | 
A fost lansată nava cosmică Vostok-6, pilotată de Valentina Terescova, prima femeie cosmonaut (prima femeie in spațiu)
16 iunie 1964 | Au fost grațiați deținuții politici din România
16 iunie 1977 | 
Leonid Ilici Brejnev devine Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice (16 iunie 1977 – 10 noiembrie 1982).
16 iunie 1982 | 
Convorbirea dintre Nicolae Ceaușescu și Saddam Hussein, președintele Republicii Irak.
16 iunie 1983 | 
Iuri Andropov devine Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice (16 iunie 1983 – 9 februarie 1984)
16 iunie 1990 | În cadrul unei ședințe de guvern au fost analizate Manifestațiile din Piața Universității. Președintele și Guvernul cer intervenția armată și sprijinul populației
16 iunie 1991 | Inaugurarea celui de-al doilea Pod de Flori.
16 iunie 1993 | Inaugurarea primului post privat de televiziune din România – S.O.T.I.
16 iunie 1995 | Un măslin adus din Israel și oferit Papei Ioan Paul al II-lea, a fost plantat în gradina Vaticanului pentru a marca prima aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice între Sfântul Scaun și statul evreu.
16 iunie 1997 | Adoptarea Tratatului de la Amsterdam (Maastricht II), prin care se dorea crearea – prin extinderea UE – a unei Europe unite.
16 iunie 2004 | Austria: O echipă de cercetători de la Universitatea Innsbruck publica, în revista de știință „Nature”, un articol în care anunța realizarea primei „teleportări”
Experimentul nu presupunea deplasarea dintr-un spațiu în altul, ci transferarea proprietăților fizice ale unui foton unui alt foton, instantaneu, fără a exista nici o cale de comunicare între cele două particule de lumină.
16 iunie 2005 | 
Președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu participă la reuniunea Consiliului European de vară.
Șeful statului român are o întrevedere cu regele Belgiei, Albert al II-lea. Este prima dată când România și Bulgaria participă, în calitate de observator, la lucrările Consiliului European (Bruxelles, 16-17)
16 iunie 2015 | 
Donald Trump își lansează campania electorală la Trump Towers, ca nominalizat al republicanilor la președinția SUA
In discursul său, la începutul anunțului prezidențial, Trump a apreciat („Wow”) că numărul celor de față „depășește așteptările oricui”.
El a mai declarat că „Țara noastră are probleme serioase. Nu mai avem victorii”, China „ne ucide (economic)”, „Japonia trimite aici mașini cu milioanele”, „Mexicul ne ucide (economic)”, iar America „a devenit groapa de gunoi pentru problemele tuturor celorlalți”
In final, după ce a subliniat că actualii lideri ai SUA sunt „proști” și „incompetenți”, Trump le-a promis americanilor că va desființa programul Obamacare (care este „o mare minciuna„, ceva „uimitor de distructiv”), va ridica un zid „mare, mare” la granița cu Mexic (care să împiedice mexicanii – niște „violatori” și „infractori” care „fură cetățenilor SUA locurile de muncă”, „aduc droguri” si creează „probleme” – să pătrundă in țară), va susține al doilea amendament, va regla datoria externă a SUA, va reconstrui infrastructura, va renegocia contractele comerciale externe ale SUA, va întări armata, va moderniza armamentul nuclear „nefuncțional, vechi de 30 de ani” și va crea locuri de muncă: „Voi fi cel mai mare președinte de locuri de muncă pe care Dumnezeu l-a creat vreodată. Vă spun asta.” [mai mult]
16 iunie 2017 | Președintele SUA, Donald Trump, restabilește restricțiile de călătorie și afaceri pentru cubanezi, anterior relaxate de președintele Obama.
16 iunie 2021 | 
Geneva, vila ‘La Grange’: întâlnire istorică Putin – Biden.
Potrivit CNN, în timpul summit-ului de miercuri, la care au participat președintele Rusiei, Vladimir Putin si președintele SUA, Joe Biden, acesta din urma a ridicat probleme sensibile, referitoare la drepturile omului, la presupusele atacuri cibernetice rusești și la rolul Rusiei în Ucraina.
Atât Biden, cât și Putin, au descris ulterior acest prim contact ca fiind în general pozitiv, însă fără progrese majore.
Biden a sugerat că o întrevedere față în față era obligatorie, într-o perioadă de relații profund tensionate între Statele Unite și Rusia. El a spus că dovada progresului in privința demersurilor lansate cu aceasta ocazie va veni mai târziu, când rezultatele diplomației sale vor fi confirmate („The proof of the pudding is in the eating. We’re going to know shortly,”). „Am făcut ceea ce am venit să fac” („I did what I came to do”), a mai declarat Biden, concluzionând evenimentele unei zile al cărei impact se va contura mai clar in viitorul apropriat. [mai mult]
Conform BBC, mai presus de toate, ambii lideri au lăsat impresia că scopul real al întâlnirii lor a fost „să se citească reciproc înaintea a ceea ce va fi probabil o relație extrem de controversată”.
Cei doi au lansat o declarație comună – reflectând un ton de cooperare reciprocă.
Cele două țări au dovedit că sunt capabile să facă progrese în ceea ce privește obiectivele comune „chiar și în perioade de tensiune”, se afirma in declarație, iar „cooperarea ruso-americană ajută la reducerea propriilor noastre conflicte și a amenințării războiului nuclear”, au spus Putin și Biden.
16 iunie 2021 | 
Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, a declarat miercuri, la reuniunea plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitorilor, că situația alimentară gravă a țării sale este consecința pandemiei și a evenimentelor climatice extreme.
Kim Jong-un susține că economia Coreei de Nord este în creștere anul acesta, dar că sunt necesare măsuri care să combată situația alimentară tensionată.
„Situația alimentară a oamenilor devine acum tensionată, deoarece sectorul agricol nu a reușit să-și îndeplinească planul de producție de cereale din cauza pagubelor provocate de taifun anul trecut”, a spus Kim Jong-un, afirmând totodată că Partidul său își va concentra eforturile asupra creșterii producției în agricultură.
In timp ce milioane de nord-coreeni suferă de foame, Kim se asigură că, în schimb, sunt bine hrăniți cu propaganda socialistă, elaborată de stat. In consecință, Coreea de Nord a introdus recent o lege pentru eliminarea oricăror influențe „externe”, pedepsind sever pe oricine vizionează filme străine, vorbește „în argou” sau poartă îmbrăcăminte „occidentală”, precum blue-jeans și orice alte haine care copiază stilul „capitalist” de viață, obiceiuri pe care Kim Jong-un le-a numit „otrăvuri periculoase”.
Tunsorile „non-socialiste”(ca, de exemplu, coafurile punk sau părul vopsit) sunt, de asemenea, interzise, conform documentelor publicate de Liga Socialistă Patriotică a Tineretului, erijata în „poliția modei”.
„Rodong Sinmum”, ziarul oficial al guvernului nord-coreean, a publicat, in acest sens, un articol care exprimă îngrijorarea cu privire la tinerii nord-coreeni care îmbrățișează din ce în ce mai mult tendințele modei occidentale. „Trebuie să fim atenți chiar și la cel mai mic semn al stilului de viață capitalist, și să luptăm pentru a scăpa de el”, precizează articolul, citat de The Guardian. Noile reguli fac parte din represiunea regimului împotriva „comportamentului antisocialist”.
Coreea de Nord este decuplată mai mult decât oricând de realitate, dar si de lumea exterioară, mai ales după securizarea granițelor, măsură necesară „pentru protecția populației in plină pandemie”.
Astfel, aprovizionarea si comerțul derulat anterior cu China vecină, vitale pentru Coreea de Nord, aproape că s-au oprit. Kim Jong-un a recunoscut că cetățenii țării se confruntă cu „cea mai gravă situație din toate timpurile, pe care trebuie să o depășim”, anunțând membrii de partid că aceștia trebuie să înceapă un „marș dificil” (un înlocuitor al termenului de „foamete” care, in concepția liderului Coreei de Nord, trebuie evitat) pentru ameliorarea problemelor economice din țară.
16 iunie 2021 | Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, că Autostrada Moldova este un proiect așteptat de foarte mult timp de români, iar asigurarea „ritmului de coerenţă” a derulării acestui program este importantă, obiectivul fiind ca până pe 31 decembrie să fie semnate toate contractele în acest sens.
Prim-ministrul a participat, alături de vicepremierul Sorin Grindeanu, la semnarea contractului între CNAIR şi compania Pizzarotti pentru execuţia Lotului 1 al Autostrăzii Ploieşti-Buzău, secţiunea A7.
„Este un moment care începe să devină uzual. Spun asta pentru că, în urmă cu câteva zile, a fost semnat primul contract pentru lotul Ploieşti – Buzău din proiectul Autostrada Moldova. Apreciez că este foarte important să asigurăm acest ritm de coerenţă a derulării întregului program pentru că, aşa cum am înţeles de la domnul ministru, obiectivul asumat pentru anul acesta este ca până pe 31 decembrie să fie semnate toate contractele pentru Autostrada Moldova. Am spus-o şi o repet: este un proiect aşteptat de foarte mult timp de către români şi este datoria noastră să asigurăm că tot ceea ce înseamnă aşteptările populaţiei, cât şi asumarea din partea Guvernului României se va realiza”, a afirmat Nicolae Ciucă.
El a afirmat că este un proiect foarte important care are asigurată finanţarea prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Sunt alocate sume importante, discutăm despre 12 miliarde de euro, bani alocaţi prin PNRR, discutăm despre nouă miliarde de euro prin fondurile de coeziune. Iată o sumă foarte mare de bani care trebuie să se regăsească în dezvoltarea infrastructurii mari din ţara noastră. Ca atare, tot ceea ce trebuie făcut în continuare este, domnule ministru, doamnelor şi domnilor, să facem tot ceea ce depinde de noi, aşa cum am procedat şi până acum, astfel încât aceste obiective să poată să aibă ritmicitatea necesară pentru a încadra în termenele asumate”, a adăugat premierul.
Potrivit Agerpres, Ciucă l-a felicitat pe ministrul Transporturilor pentru implicarea în gestionarea acestui program, menţionând că are tot sprijinul din partea Guvernului pentru a duce la bun sfârşit măsurile asumate.
16 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Klaus Iohannis, președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, şi premierul italian, Mario Draghi s-au întâlnit, joi, la Kiev cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski →
16 iunie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că invazia Rusiei are ca scop „să rupă Ucraina și întreaga Europă, prin Ucraina” →
16 iunie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că liderii Franței, Germaniei și Italiei „nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe livrările de arme către Ucraina” în timpul vizitei lor la Kiev →
16 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: În cadrul vizitei lor la Kiev, liderii Franței, Germaniei, României și Italiei au promis că vor sprijini candidatura Ucrainei la aderarea la Uniunea Europeană →
16 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski spune că Ucraina este pregătită să lucreze pentru a deveni membru cu drepturi depline al UE →
16 iunie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Emmanuel Macron a declarat joi că Uniunea Europeană lucrează la o rută alternativă de export pentru grânele și cerealele ucrainene prin România →
16 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Macron spune că nu va merge în Rusia fără „condiții prealabile”, cum ar fi „gesturi” din partea președintelui rus Vladimir Putin →
16 iunie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Vladimir Putin a cerut joi guvernului său să vină cu măsuri pentru a sprijini industria auto națională afectată de sancțiunile occidentale →
16 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia intenționează să reziste sancțiunilor occidentale și să își finalizeze obiectivul în Donbas, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov →
16 iunie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Premierul ungar Viktor Orban spune că țara sa nu va susține sancțiunile antirusești care afectează UE și împiedică bunăstarea familiilor europene →
16 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Biserica Ortodoxă Rusă a reacționat la sancțiunile britanice împotriva Patriarhului Kirill, calificând această măsură drept „absurdă și contraproductivă” →
16 iunie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Administrația Biden va continua să ofere asistență militară semnificativă Ucrainei „atât timp cât este necesar, până când Rusia va înceta lupta”, a declarat joi coordonatorul Consiliului de Securitate Națională pentru comunicare strategică John Kirby →
16 iunie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, spune că Rusiei „nu îi este rușine să arate cine suntem” →
16 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Un proiect de tratat de pace între Ucraina și Rusia a fost convenit în proporție de 75% în luna aprilie, a declarat joi un consilier prezidențial rus
16 iunie 2022 | Războiul din Ucraina: Orice speculații despre un posibil „nou proces de la Nürnberg” împotriva soldaților ruși sunt inadmisibile și absolut false, a declarat miercuri ambasada Rusiei în Statele Unite →
16 iunie 2022 | Europarlamentarul Dacian Cioloş a afirmat joi că România trebuie să îşi asume un rol „foarte clar” de avocat al Republicii Moldova şi de sprijin în pregătirea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană
„Trebuie să ne asumăm un rol foarte clar, pornind de la poziţia noastră geostrategică, de la interesele noastre, de la interesele noastre în Uniunea Europeană şi cu Uniunea Europeană şi, deloc în ultimul rând, interesele Republicii Moldova şi relaţiei noastre cu Republica Moldova. Cred că e momentul să ne asumăm clar, pe faţă că suntem avocatul Republicii Moldova în UE şi politic, şi administrativ, şi financiar, din toate punctele de vedere, şi nu trebuie să ne scuzăm pentru asta, trebuie s-o facem foarte ferm”, a spus Cioloş în cadrul Forumului EUROSFAT.
Dacian Cioloş a adăugat că şi România este „strânsă cu uşa” în contextul actual şi nu mai poate aştepta să vadă cum se poziţionează ceilalţi şi pe urmă să decidă direcţia.
„Eu m-aş fi aşteptat ca preşedintele şi premierul României, cel puţin, să fi fost în ultimele săptămâni în capitale europene şi ei, pentru că nu e deloc sigur ce se va întâmpla la Consiliul European de pe 23 iunie, chiar dacă vedem deja, pe surse, venind anumite elemente, lucrurile par să meargă în direcţia bună, dar dacă Republica Moldova va primi, cât mai repede, sper, statutul de ţară candidată, pot să vă spun şi din discuţii pe care le-am avut în Comisie, mulţi în Comisia Europeană se aşteaptă ca România să-şi asume activ rolul de sprijin pentru Republica Moldova în pregătirea negocierilor”, a mai spus Cioloş.
16 iunie 2022 | Elena Udrea a fost adusă în România, prin Vama Giurgiu, de unde a fost transportată de lucrătorii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) la Penitenciarul Târgşor, unde va fi încarcerată.
(Agerpres) – Curtea Europeană a Drepturilor Omului a refuzat miercuri să suspende mandatul european de arestare pe numele Elenei Udrea, transmite AFP.
Pe 10 iunie, Curtea de Apel din Sofia a admis cererea autorităților române privind extrădarea fostului ministru al Turismului, Elena Udrea, care trebuie sa execute în România o condamnare de 6 ani de închisoare, în dosarul „Gala Bute”.
Instanţa din Bulgaria a dispus punerea în executare a mandatului european emis pe numele Elenei Udrea şi extrădarea în România, decizia fiind definitivă.
Udrea a fost condamnată definitiv pentru fapte de corupţie în iunie 2018, când se afla în Costa Rica. Recursul său în anulare a fost respins pe 7 aprilie, iar în prezent se află în curs o altă cale de atac extraordinară împotriva sentinţei. La aceeaşi dată, autorităţile române au emis pe numele ei un mandat de arestare, potrivit unui comunicat al CEDO. Udrea a fost arestată în aceeaşi zi în Bulgaria, în timp ce încerca să ajungă în Grecia, noteaza instanţa de la Strasbourg.
Mandatul european a fost confirmat de justiţia bulgară, iar Udrea a sesizat marţi CEDO, solicitând suspendarea de urgenţă a executării mandatului european de către autorităţile din Bulgaria. Ea a cerut totodată să nu fie extrădată în România.
In sprijinul cererii sale, Udrea a invocat mai multe articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, arătând în special că urmează să fie închisă în condiţii necorespunzătoare, din cauza supraaglomerării penitenciarelor din România. Ea a afirmat şi că a primit ameninţări cu moartea în timp ce se afla în arest preventiv. De asemenea, a susţinut că a fost condamnată de o instanţă constituită nelegal, care nu a fost independentă şi imparţială, potrivit CEDO.
Argumentele ei nu i-au convins insa pe magistraţii europeni, care „au decis să respingă aplicarea măsurii provizorii”, a comunicat CEDO, fără a-şi motiva decizia.
16 iunie 2022 | Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan a semnat contractul cu finanţare nerambursabilă pentru implementarea proiectului „Consolidarea sistemului de management anticorupţie”, derulat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA)
În cadrul programului vor fi organizate 20 de ateliere de lucru pentru identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie, va fi derulată o campanie de conştientizare a fenomenului corupţiei în administraţia publică locală, iar 175 de angajaţi din Primăria Capitalei şi din instituţiile subordonate vor fi instruiţi în domeniul prevenirii corupţiei, transparenţei, eticii şi integrităţii.
16 iunie 2023 | Războiul din Ucraina: Vladimir Putin declară că primele arme nucleare tactice care vor fi depozitate în Belarus au sosit deja
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.